Unele lucruri sunt facute sa se intample in viata ta oricat le-ai amana.
Cand eram copil de generala, ma fugareau prin curtea scolii tot felul de antrenori veniti la recrutare pentru diverse cluburi sportive. Profesoara de sport le spunea ca sunt o ametita, o visatoare si chiar daca am date fizice perfecte pentru handbal sau baschet, nu vor face treaba cu mine pentru ca sunt artista. Avea dreptate!
Doi dintre antrenori s-au incapatanat si m-au luat cu de-a sila la echipa. Primul a reusit sa ma tina in lesa vreun an la echipa de baschet a Clubului Progresul, dar numai el stie de cate ori i s-a ridicat parul pe ceafa de nervi cand ma gasea intr-o sala in care zdranganeam cu pasiune la un pian in loc sa dau ture de parc! La antrenamentele de dimineata chiuleam in mod constant, dar nu pentru ca mi-era lene sa ma duc, ci pentru ca odata ajunsa in fata portii clubului, oscilam pana la epuizare daca sa o iau pe poarta din dreapta sau pe cea de stanga unde era strandul Izvor. Asa sunt pestii, nehotarati, dar si cand ma hotaram… doamne cu cat sadism ascultam fluierele de pe teren in timp ce eu ma scaldam si ma relaxam pe marginea bazinului. Era doar un zid intre noi! Un zid care facea diferenta dintre rai si iad.
Uite asa invata copilul sa minta
La antrenamentul de dupa amiaza ma duceam spasita si ma scuzam ca dimineata mi-a fost rau. Antrenorul se uita fix in ochii mei si imi spunea: „se vede, te-ai bronzat!” Imi ierta toate astea pentru ca ma vedea asa inaltuta, cu potential. In teren eram o fiara! Cand apucam mingea, o driblam frate cu o viteza de nu ma putea opri nimeni, doar ca odata ajunsa sub cos incepeau rateurile. Dupa vreo 3 cosuri ratate ma ajungeau din urma adversarele si ma deposedau de minge… Un talent eram!
La handbal… nu mai zic. La un singur antrenament m-au prins, dar am facut eu ceva cu puternicul meu subconstient de m-au apucat palpitatiile, febra, lesinul… Antrenorul s-a speriat si mi-a zis ca poate am vreo boala de inima, asa ca m-a lasat in pace.
Copiii stiu mai bine decat parintii
Si uite asa, copilul din mine a rezolvat problema cu aptitudinile. M-am inscris ulterior la un cerc de pictura si acolo am mers de trei ori pe saptamana timp de 5 ani! Fara sa ma trimita nimeni. Cum nimeni din familie nu prea lua in seama pasiunea mea, au trecut cu vederea chiar si un premiu I pe tara cu care am venit acasa. Dar eu am fost foarte fericita de acea diploma si de prepelita impaiata cu care am venit sub brat! Putin mai tarziu, cand se faceau pregatiri intense pentru treapta I de liceu, ai mei mi-au pus meditator la metematica (eram bâtă, ca si acum…) si erau multumiti ca incep sa iau note bune. Toate optiunile mele erau conforme cu dorinta parintilor, Liceul de Aviatie, doar ca eu cand m-am vazut cu dosarul in mana, am fugit si m-am inscris la Arte Plastice.
Curiozitatea nu a omorat pisica, ci i-a dat copilului o directie
In peregrinarile mele secrete, pe langa morga Spitalului Militar, sali de disectie la Facultatea de Medicina, ateliere de vitralii , atelierele de specialitate ale Liceului Tonitza si alte asemenea, am intrat cu tupeu in aletierul unui pictor si l-am rugat sa ma ajute sa ma pregatesc pentru admitere. Barbatul pe care l-am intalnit acolo nu era pictorul, ci un student la Arhitectura care locuia acolo. In trei zile, omul acesta (Octav) m-a invatat ce nu cred ca invata elevii intr-un an! Drept este ca 4 ore nu aveam voie sa ma ridic de pe scaun sau sa las planseta din brate, ascultam Pink Floyd la maxim, toate geamurile erau deschise de ma lua curentul pe sus si nu vorbeam nimic! M-a invatat sa lucrez in creion (nu in carbune) dupa tehnica lui de arhitectura. Mi-a pus naturi statice grele, ca sticla, metal, ibric, draperie, lemn… Dupa ce terminam de lucrat imi mai spunea lucruri esentiale si ma trimitea acasa.
La examen, la prima proba – natura statica in creion sau carbune – m-a busit rasul cand au adus obiectele! Era o joaca de copil sa desenezi o ulcica, un mar si cub din ipsos! Au venit si cu o carpa verzuie in mana si un pic mi s-a strans inima ca draperia va fi elementul de dificultate, dar cand am vazut ca o netezeau atent cu mana ca sa nu faca cute… chiar m-a busit rasul. Urmatoarele probe au fost cumva destul de omenoase: natura statica in culoare si compozitie cu tema „Munca patriotica”. Am pictat cu placere si am intrat!
Mutumesc Octav!
Nu cred ca omul acela stie exact ce a facut pentru mine. Pe Octav l-am mai vazut o singura data, dupa rezultate, cand i-am dus o sticla de cognac si i-am multumit pentru ajutor. Dar nici atunci nu a vorbit prea mult. Era modest si retras, cu o atitudine mai mult decat onesta fata de mine. Mi-a urat mult succes in continuare si ridicand sticla de cognac mi-a spus: „Asta nu, sa nu te tenteze niciodata!” Nu ne-am mai vazut de atunci, dar a ramas pentru mine un suflet pe care il iubesc si ii doresc numai bine si acum, dupa 26 de ani!
Orice impunere sau restrictie duce la revolta, in cel mai fericit caz
La liceu am continuat studiile in domeniul artelor, dar cu cat invatam mai mult, cu atat pictam mai in sila. Toate lucrarile noastre aratau la fel! Si astazi mai vad genul ala de pictura si stau sa analizez daca autorul a respectat intocmai legile impuse de scoala in loc sa ma las transpusa de senzatii. Dupa ce am terminat liceul nu am mai pictat, nu am mai sculptat si nici nu am mai modelat. Mi-am schimbat brusc orientarea catre showbiz si asa am ramas pentru 18 ani.
Cand ceva e al tau, se va itoarce la tine de fiecare data
Imi amintesc cum m-a apucat din nou pofta de pictat. Ma jucam cu fetita unei prietene si ea picta frecand foaia cu apa de facuse gaura. Am ras si am vrut sa o invat. Cand am pus mana pe pensula am simtit ca intru in transa. Mama fetitei incerca sa faca conversatie cu mine si eu eram perduta in acuarele. Aia mica deja se plictisise si ea de lectia muta, dar eu parca eram nebuna, nu ma puteam opri sa gust din placerea aia de a pune culori pe foaie. Prietena mea s-a enervat si ne-am certat. Am plecat acasa, dar acasa nu aveam culori, asa ca am abandonat din nou pictatul.
Doar copilul este creativ, adultul nu!
Apoi, intr-o vacanta de iarna, m-am dus undeva in Ardeal, unde o prietena de familie picta pentru copiii ei de gradinita (era educatoare) niste planse foarte interesante, cu pete conturate cu negru. Iar mi-a venit apa in gura dupa culori si i-am cerut voie sa pictez si eu. Nu a iesit chiar o pictura, dar mi-a placut la nebunie sa amestec culori. Iata ce a iesit:
Pun copilul din mine la treaba
De atunci pictez in stilul acesta ori de cate ori im vine pofta de culori. Incalc toate regulile invatate la scoala, niciodata nu imi propun teme ci las subconstientul sa scoata din mine tema nevrozei, nu folosesc materiale scumpe, ci cartoane de la cutii de bomboane, ambalajul de la dresuri, cutii de pizza, cartonul de la calenadre de perete… Am trei pensule mari si late, iar pana de curand pictam doar cu pensula pentru ruj! Nu mi-am propus sa le expun nicairi, dar totusi le-am expus pe Facebook si multa lume s-a arata interesata sa cumpere. Nu vand. Le fac cadou, dar unele dintre ele au pentru mine o semnificatie aparte si de aceea nu le dau si nu le vand nici pentru sume mari, chiar daca acasa le tin intr-o punga mare de plastic pitita dupa dulap. Sunt mai mult decat picturi, sunt fotografii ale sufletului meu ascuns.
Confirmari
Ieri am primit confirmarea faptului ca doua dintre picturile mele sunt deja coperta pentru doua carti ale editurii SPER. Eu le-am donat si sunt tare bucuroasa ca au ajutat unui asemene ascop. Ma simt magulita!
Ieri am facut si pictura de sus de tot. Nu stiu daca mai place cuiva, dar mie imi place asa de mult incat am inscris-o in categoria celor pe care nu le dau. Adevarul e ca in realitate arata mai bine decat pozata. Culorile sunt catifelate pe carton de iti vine sa le mangai. Tot ieri am mai terminat una, dar mi se pare ca-i lipseste dramul ala de nebunie. E frumusica, dar prea cuminte.
Dar alta pe care o iubesc pentru ca initial nu mi-a placut si am inceput sa o „mazgalesc” cu mai multa libertate este aceasta:
Acum ma gandesc ca poate nu e timpul pierdut sa ajung pictor si nici pentru a scrie o carte… Daca tot se tin pasiunile astea dupa mine… or stii ele ceva!
Voi aveti pasiuni de genul asta? Ceva ce v-a urmarit toata viata, chiar si atunci cand i-ati dat cu flit?
buna igalis!
nu ti se pare ca a doua pictura pe care ai atasat-o aici seamana cu un melc?
ca tot vorbeai de pasiuni si de chestii care te urmaresc de-a lungul timpului,am si eu vreo 2 si una coincide cu a ta.mi-a placut intotdeauna sa desenez,numai ca eu nu am dat niciodata frau liber imaginatiei,imi e frica sa desenez din minte.eu sunt buna de facut „copiute” 🙂 imi pui o poza frumoasa in fata si vezi ce iese.copilul din mine se manifesta prin faptul ca ADOR sa desenez si sa colorez personaje din desenele animate!! 🙂 am o gramada de culori acasa,timp n-am mai prea avut!pacat,e un lucru care ma linisteste!
alta pasiune de cand eram mai mititica a fost sa scriu poezii si faceam niste compuneri pentru scoala de statea matul in coada!am vrut o data sa scriu un roman,o povestioara,nici acum nu stiu ce ar fi iesit,n-am terminat-o,s-a pierdut pe undeva prin sertarele biroului,oricum aveam tendinta sa ma pierd in detalii nesemnificative.acum vreo 2 saptamani mi-am gasit agenda cu poeziile mele,unele mi se pareau atat de infantile si fara sens!ti-as trimite una igalis,dar probabil ca ai rade 🙂
ma bucur mult ca ai mai povestit ceva despre tine si viata ta,ti-am urmarit postarile in mod constant,dar cum la politica nu ma pricep si nu ma bag,n-am mai comentat nimic 🙂 pe mine una ma acaparezi foarte tare cand povestesti despre tine si viata ta,mi se pare foarte interesant 🙂
cu mult drag,
lia .
Hei Lia,
Chiar ca nu mi-ai mai scris demult!
Sigur ca vreau sa imi scrii o poezie. Promit sa rad daca imi vine, sa plang daca imi vine… Arta inseamna exact asta, o emotie!
Imi pare rau ca nu ai curajul sa scrii. Faptul ca te pierzi in amanunte poate fi un anumit tip de scriitor. Mai sunt si altii care se pierd in descrieri si sunt foarte apreciati tocmai pentru darul acesta de „peisagist”. Thomas Hardy, cel care a scris „Tess of the D’Urbervilles” este unul dintre ei.
Faptul ca poti desena dupa un model iarasi te avantajeaza. Poti face niste portrete excelente dupa fotografii, iar daca le exagerezi trasaturile particulare ies niste caricaturi superbe! Eu nu pot.
Atata timp cat te relaxeaza sa creezi ceva…go on! Placerea e strict a ta, nu neaparat a privitorului.
Stiai ca regizorul Mircea Daneliuc tricoteaza in perioadele in care nu lucreaza la vreun film? Si cica tricoteaza superb!
Te pup si astept poezia!
Igalis
P.S. Ai intuit pefect picura aia abstracta, chiar asa e numele ei, „Melc abstract”! E un nume pe care nu i l-am pus acum, ci atunci cand am facut-o. :-0
Igalis
Mie imi place a doua si cand am ,,vizualizat-o,, mi-a venit in minte titlul ,,Melc indragostit,, .De fapt sunt doi unul in celalalt…gemenii…super cool
Draga Mara,
Probabil ca si eu, atunci cand am pictat-o m-am gandit la un melc, dar este atat de abstract incat mi-a fost rusine sa declar ca e chiar un melc. Aia e prima mea pictura dupa ani intregi de pauza si o iubesc foarte tare, chiar daca nu e foarte conturata. Vad ca si tie si Liei v-a zis ceva… si chiar aproape de adevar.
Stii cum fac amor melcii? Isi „spun” ceva la ureche! Prin contact in acea zona, ea ramane insarcinata! Cum arata puii de melc? Cat de mici or fi in prima zi de viata? Ce mod tandru de a veni barza la ei!
Cu drag,
Igalis
Igalis
Nu e deloc abstract,mie imi evoca si imaginea capricornului ,in unele picturi simboluri este desenat cu coada de peste,deci cumva doi capricorni…cam asa o vad ..si da eu il vad ca ,,doi,, nu ca unul…e frumos ,m-a incantat si bine dispus…Sunt frumoase toate ,dar azi nu prea imi iese faza cu concentrarea..intru mai tarziu
Pusici Michelangelo si pupici
Rodin
M
eu am incercat odata sa-mi desenez pisica.mai am si acum desenul,dar nu prea seamana cu ea :))
Vaaai, Lia, asta trebuie sa ti-o arat! Si eu am incercat sa-mi pictez pisica, dar pe parcursul actului creativ mi-am dat seama ca nu merita sa-i fac una ca asta, asa ca pictura a ramas neterminata. In 5 minute iti atasez imaginile!
Asa arata Mitza de fapt:
Auzi gabitza
Melcii aia sunt o multime de infinituri…iubire la infinit…ham…profunda chestie..
nebunia da roade daca o duci pana la capat … nebunia nu poate fi un pretext dupa cum nu poate fi un hobby …
te pup
la nebunia artistica ma refeream
Oooo draga George,
Ma bucur ca ai trecut pe la mine!
Nebunia artistica tine de libertatea pe care si-o ia copilul de a se revolta impotriva regulilor si sitemului care incearca sa ii puna limite. Aia face si adultul cand isi da voie la libertate, creaza!
Nu trebuie sa iti explic tie asta, pentru ca stii foarte bine cum e sa ai un regizor care te limiteaza, un jokeu care isi tine calul de curse la coarda sau un sef care nu vede dincolo de propriile limite. In cazurile astea nebunia autentica iti salveaza sufletul! Un dram, nu mai mult! In loc sa ii spargi capul cu o caramida, mai bine ii dedici un poem veninos (ca Arghezi, ca Eminescu…) sau o pictezi pe nevasta dictatoare ca Picasso sau… joci ca Bleont… Revolta poate lua forme foarte artistice, cu conditia ca pulsiunile agresive sa fie sublimate.
Pup si eu!
igalis din pacate n-am putut sa vad imaginile atasate 😦
Acum le vezi?
nu le vad:( imi apar cu un x rosu in fata.poti sa mi le trimiti pe mail te rog?chiar m-ai facut curioasa!oricum mi-ai facut pofta de desenat,weekend-ul asta as vrea sa dedic cateva ore acestei activitati 🙂
Sal’tare !
Hai sa va zic un banc .
Se duce o tipa la medicu’ ginecolog .
Domnu’ doctor, buna ziua !
Buna ziua doamna , cu ce pot sa v-ajut ?
Domnu’ doctor, am si eu o problema . Stiti, tocmai am cunoscut un baiat , foarte dragut .
Ma bucur pentru dumneavoastra . Si ?
… Si vreau sa ne casatorim .
Foarte bine, ma bucur pentru dumneavoastra, numai ca n-ati venit la cine trebuie .
Ba da, stiti … El vrea sa fiu virgina daca ma casatoresc cu el .
Aha, inteleg . Si deci vreti sa fiti din nou virgina, din moment ce probabil ca nu mai sunteti .
Da, dom’ doctor . Se poate ?
Da, se poate . Stati un pic .
Se duce asta la un dulap, scoate un catalog si-ncepe sa-l rasfoiasca .
Da! Am gasit ! Operatia va costa 5000 de dolari .
Vaaai, dom’ doctor, da’ io n-am atatia bani . Ceva mai ieftin nu aveti ?
Da , s-ar putea, stati sa vad …
Se uita asta din nou, si zice : 2000 de dolari va convine ?
Vai, dom’ doctor , tot mult e . Eu mi-s fata saraca, n-am atatia bani . Nu puteti sa mai cautati ?
Da, haideti sa mai vedem … am gasit . 30 de dolari va convine ?
Se gandeste asta , „am eu 20, mai imprumut 10… „…
Da dom’ doctor, e bine . E bine .
Pai atunci, va rog sa treceti pe masa de operatie .
Trece asta pe masa de operatie , o opereaza doctorul vreo trei ore, si-i zice-n final : gata doamna, operatia s-a terminat, sper ca viitorul sot sa fie multumit .
Vai, dom’ doctor, multumesc , multumesc .
Plateste si se cara .
Dupa vreo saptamana, apare din nou .
Vai dom’ doctor, buna ziua !
Buna ziua doamna …
Vaai, dom’ doctor, am venit sa va multumesc . Sotul meu a fost foarte multumit . Va multumesc din suflet .
Doamna, ma bucur c-am putut sa va fiu de folos si va doresc o casnicie fericita .
Vaai, multumesc domnu’ doctor … Va multumesc .
Dar, inainte sa plec, ati putea sa-mi spuneti si mie ce mi-ati facut ?
Oo, vai doamna, pai ce puteam sa va fac pentru 30 de dolari ?
V-am innodat flocii …
cartoon network
Dar ala cu tipa la ginecolog cu cei trei specialisti il stii?
Se duce una la un cabinet dis de dimineata. Gaseste usa intredeschisa si intra. Inauntru nimeni. Asteapta un pic si la un moment dat apare cineva in halat.
– Va rog, puteti sa ma consultati si pe mine ca sunt cam pe graba!
– Mmmda, urcati-va pe masa.
Se uita omul mai baga si un deget…
– Stati sa mai chem pe cineva care e mai specialist! Vasileee, ia vino putin sa te uiti la doamna.
Vine Vasile in pas sprinten, se uita, baga si el un deget…
– Stati un pic sa vina si Gheorghe!
Vine si Gheorghe… se uita, baga un deget, se mira, se uita unii la altii zambind… Doamna de pe masa un pic iritarta:
– Haideti, va rog nu ma mai fierbeti, e totul ok… am vreo afectiune?
– Pai de unde sa stim noi doamna, ca noi suntem zidarii, doctorul nu a venit inca!
Mai stii bancuri?
…
Intr-un compartiment de tren.
Un compartiment de tren cam aglomerat, unde erau mai mult barbati .
La un moment dat, unu’ scoate o revista Rebus si-ncepe sa faca cuvinte-ncrucisate .
Numai ca nu prea-i iesea . Nu prea stia omu’ cum se fac alea, un fel de taran de felu’ lui .
Ala de langa el, cand il vede asa , se ofera sa-l ajute .
Ii zice o data, ii mai zice si a doua oara, si a treia oara, iar la un moment , dat se ridica si-nainte sa iasa din compartiment ii zice taranului ca se duce sa fumeze o tigara dar ca dupa ce se-ntoarce o sa-l ajute in continuare la cuvintele-alea .
Si iese .
Ailalti din compartiment, in timpul asta , ii zic taranului ; ba, fii atent ca asta e homosexual si in mod sigur, stim sigur ca vrea sa te futa .
Asta ramane perplex .
Pe mine ? …
Da, da, pe tine .
Pai… cum … io … aa, poate-n cur !
:)))))))))))))))))))))))))))))))))))
E tare Bogdane!
Cica doi ardeleni se certau de pe varful unui munte cu doi olteni aflati pe alt varf de munte:
Oltenii striga:
„Baaa, sa nu pupati in cuuuur!”
Ardelenii:
„Si noooi pe voooi!”
Sper ca nu am suparat pe cineva, parintii mei amandoi sunt ardeleni!
Altul cu ardeleni si tren.
Doi ardeleni isi cumpara bilete la clasa I. Cam stanjeniti ca nu stiu sa se poarte ca domnii, se gandesc sa ii copieze gesturile unui domn care a cumparat bilet inaintea lor. Domnul se opreste sa cumpere niste banane, ardelenii si ei.
In compartiment, domnul scoate banana si o desface tacticos, ardelenii fac la fel! Domnul musca din banana, musca si Ghio… Intre timp, trenul intra intr-un tunel.
Ghio:
– Ma Ioane, tu ai muscat?
– Ba.
– Nu musca ma ca orbesti!
Sotia se pregateste sa prajeasca un ou ochi, cind tocmai se intoarce sotul acasa si incepe sa tipe:
– ATENTIE!!! ATENTIE!!! MAI MULT ULEI!!! AVEM NEVOIE DE MAI MULT ULEI!!! O SA SE ARDA!!! ATENTIE!!! INTOARCE-L, INTOARCE-L, INTOARCE-L!!! HAI!!! ATENTIE!!! AI INNEBUNIT? ULEIUL O SA SE TERMINE!!! O, DOAMNE DUMNEZEULE, SAREA!!! NU UITA SAREA!!!
Sotia, deja enervata la culme de tipetele sotului, il intreaba
– De ce tipi asa? Crezi ca nu sint in stare sa prajesc un ou???
Barbatul raspunde foarte calm:
– Asta ca sa-ti faci o idee de cum ma simt eu cind conduc masina si tu stai linga mine…
Care-i asemanarea dintre trabant si un bordel?
In amandoua ti-e rusine sa intrii,din amandoua ti-e rusine sa iesi,dar in amandoua te simti bine
:-))
Un orb zdrenturos se tara intr-o carja si cersea:
– Va rog sa ma ajutati si pe mine cu un banut, ca sunt orb din nastere, sunt schiop si cred ca sunt si neeegruuu!
…
Mie mi-a placut ala cu Iozefini . Tot n-am inteles cum se face .
Auzi Igalis, ce-i aratai tu mai devreme Liei ?…
[ De vedea Lia icsuri rosii … ]
fire rescue
Draga bogdan,
Ii postasem o poza cu pisica mea si o pictura neterminata a aceleiasi jivine. I le-am trimis pe mail. De ce intrebi, vrei si tu bobo?
Lia deseneaza superb! Mi-a trimis trei desene si, daca imi da voie, o sa le postez aici pentru voi.
Deocamdata am niste probleme tehnice cu mailul. Nu pot sa intru in inbox! Mai exact, mailul se deschide, citesc titlurile, dar nu le pot deschide. A mai patit cineva asa ceva? Oare imi crapa mie Windows-ul?
Daca ai ceva creatii, ti le public si pe ale tale. Ai?
Cu drag,
Anticibernetica
Pisicii
:)) bogdan nu vedeam numai atunci,si acum tot asa imi apare 😀
Ia de la mine o bombonică.
– Păi, e produsă în decembrie, iar acum e octombrie…
– O! E din viitor!
Către un meteorolog:
– Câţi ani are fiul dumneavoastră?
– Plus cinci.
Ce este soacra?
Soacra este un regizor al scenelor din familie.
Bai, sunteti buni de nebuni! Va ador!
Care-i diferenta dintre erotism si perversitate?!?
Erotism … te mangai c-o pana.
Perversitate… te freci cu toata gaina!
Io stiu d’alea de baieti ca traiesc printre ei!
Astia la mine la serviciu se bubuie intre ei si eu citesc bancurile voastre pe net! Se cheama fault?!?
Gabriela, daca nu vaz si eu PISICII, mor!
Ti-am spus ca am o mandra de Pisica, acasa?!? E ceva… de studiu aprofundat! e nebuna, rea, cea mai rea pisica, introvertita, zapauca, doarme 23 de ore pe zi, dar are si calitati…muuuulte! E stapana casei! Cand n-are chef nici nu-mi deschide usa!
Ce taaaare bancul cu erotismul! 🙂
Pai hai concurs de pisici! Cine se pricepe la desen poate face si o caricatura a petului. Postez eu azi si daca vreti, puteti sa imi trimiteti poze pe mail ca se le adaug la post.
Pisica Liei e taaare dulce si are un element comun cu Mitza mea, o musca neagra pe nas!
Si jivina mea este o scorpie! Dar e desteapta, harnica (vaneaza muste) si dulce. De mica a invatat sa se comporte ca un omulet. Doarme cu capul pe perna, intinsa pe o parte si invelita pana la gat. Cand era mica,vorbeam cu ea si dadea si ea din buze. Era mortala!
Ce sufletele sunt pisicile. Mie nu prea imi placeau, dar a gasit-o George pe asta la Constanta, mica, tavalita de masini in mijlocul soselei si a salvat-o. Cand a ridicat-o de jos a facut pipi cu sange, nu parea ca va supravietui. Iti spun povestea pe noul post.
Pup si astept poze. Sper sa o rezolv cu mailul.
Gabriela
…
Va mai zic unu’.
[ Stabilim inainte ca „boarc” este echivalentul in scris pentru voma ] .
Intr-o sambata seara tarziu, un mos si-o baba stau la televizor .
E foarte tarziu, intre timp la televizor se difuzeaza filme pentru adulti , iar mosul a adormit .
… Baba , din ce in ce mai excitata .
La un moment dat nu mai suporta si-l zgaltaie pe mos .
Scoal’te !!
Haa ? Ce e ? Ce s-a-ntamplat ?
Auzi , tu chiar nu ma mai futi deloc ?
Ba da babo , da’ … cu ce ?
Da’ ce, tu limba n-ai ?…
Aaa, ba da, am .
Pai cu limba .
Bine.
Trece mosu’ la fapte si zice la un moment dat : babo, mie-mi vine sa-mi dau drumu ‘.
Pai da-ti, ce mai astepti ! face asta .
Pot sa-mi dau drumu-n tine sau afara ?
In mine ! In mine ! urla baba .
BOARC !!!
Vaaai, mai Bogdan, de unde ai invatat tu bancurile astea?
Hai sa iti zic si eu unul pe masura.
Mosul si baba la baia comunala. Baba la femei, mosul la barbati. La un moment dat baba se auda strigata:
– Babooo, baboo, vino repede!
Isi ia femeia halatul, papucii se taraie pana la barbati la mosul ei… Mosul:
– Eeee, prea tarziu! Mi se sculase, dar pana ai venit tu mi s-a culcat!
Pleaca baba inapoi. Nu dupa mult timp se aude iar strigata. Fuge in pielea goala, da usa de perete si se pune capra.
Mosul gafaind:
– Fir-i a dracu de curva! Mie mi-au furat astia hainele si tie-ti arde de futut!?!
Gabitza
Cu meilu si windovsu’ nu e nk. esti tu incarcata cu energie statica si de aia,spala-te pe maini cu apa rece si lasa-le sa se usuce si nu atinge nimic care face scantei,sintetice chestii de astea moderne…te-ai incarcat cu energie statica si poate esti si nervoasa..mie mi se intampla tot timpul….ieri m-a scuturat usa de la taxi de numa ca eram nervoasa,asa ca un timp n-am mai atins nimic…Am stat prin magazine alea de electronice si am atins toate alea,alea, plus pungile lor de plastic si seara eram plina de energie naspa….
-Auzi da la bancu cu pana pot sa fiu obraznica si sa zic ca de-aia prefera barbatii GASTELE?haaa
Hary Potera
M.
:-)))
Marinarii si icebergul
La centrul de comanda al unui transatlantic îl cheama capitanu’ pe secund si-i zice:
-Ba secundule, tu vezi ce-i în fata noastra ? E un iceberg. Ei bine în curând ne lovim de el si ne scufundam. Asa ca fi tu bun si dute la pasageri si pregateste-i.
Se duce secundu în sala unde se distrau pasagerii:
-Stimati pasageri, capitanu si cu mine am hotarât sa facem un pariu ca sa va distram. Deci eu zic ca daca dau cu pula de masa asta se crapa vaporu în doua.
Toti pasageri au sarit în sus, si au facut pariurile.
-Acum vedeti masa asta? Fiti atenti!
Se duce secundu la o masa o ia în mâna si da cu ea de masa.
Pac, bum, trosc, vaporu se crapa si se scufunda. Peste câteva momente, în barca de slavare capitanu cu secundu:
-Sa traiti, domn capitane, am îndeplinit sarcina. I-am distras pe pasageri.
-Da ce facusi mai secundule ca eu am reusit sa ocolesc în ultimu’ moment icebergu’?
Ia un taxi si intra in primul bordel
De pe scara unui vapor abia acostat in port, coboara in fuga un marinar de
2m si 110 kg. Ia un taxi si intra in primul bordel. Ajuns in camera cu o
profesionista a amorului tarifat, se descheie la pantaloni, isi ruleaza
prezervativul pe sexul erect, dupa care isi introduce doua tampoane de vata
in nas.
– Bine-bine, prezervativul il inteleg, dar ce rost au tampoanele astea de
vata in nas?
– Stiti, nu suport mirosul de cauciuc ars…
:-))))
La un bordel, matroana isi cearta fetele ca sunt cam vulgare, ca se plang clientii ca fetele sunt de joasa speta. Dupa o lectie de bune maniere, Mimi il primeste pe primul client:
– Buna seara domnule! Ce ati dori inainte, un suc o cafea, o conversatie…?
– Nu merci, vreau pe la spate.
– Da, cum sa nu… Asa e bine pentru domnul, e confortabil?
…
In timp ce omul nadusa de placere, aude un tipat ascutit de i se culca interesul:
– Aaaaaa, si… ma scuzati ca stau cu spatele!
hm, ciudat… au disparut commenturile de ieri…
blogul tau are mai multe ….aaa , „reprezentari” ?!?
Draga Cristina,
Eu nu am sters nimic! Care commenturi au disparut? Cateva bancuri scrise de Mara sunt la „Farmece”, poate le-ai citit acolo si nu le mai gasesti la „Pictoriciul”?
18 dec 2009
Pagina de jurnal
Afara ninge .
Miemi place actorul american Gef brigis .
Odata intrun fil vroia sasempusten penis ca zicea ca ia adus numai probleme .
Avenit o doamna frumoasa siia zis sanu faca asta . Ea era tot actrita .
La mine pe strada sint caini silatra lalume .
Lumea erea .
Am un televizor samsun cu diagonala princentru ecranului de cincizecisipatru de centimetri si estede culoare neagra . are patruani vechime . Are imagine buna .
Mai scriu maiine .
…
Sa cheme cineva oambulanta
🙂
O iau ca pe un act de mare creatie! Jurnalul tau e o bijuterie. Te rog sa scrii si maine in el ca m-ai lasat curioasa!
Cudragigalis
Igalis
Cristina poate se referea la faptul ca vede ca se schimba mereu etichetele postate la ,,TOP ARTICOLE,, si poate nu stie sa le caute,poate vrea sa citeasca articolele mai vechi si nu le gaseste;se acceseaza din pagina principala de sus de tot stanga de la butonul ,,ACASA,,se deruleaza pagina pana jos si in stanga scrie cu verde,,ARTICOLE VECHII,,.
-Sau varianta a doua;se refera la;
<>
<>-si intreaba daca ai articole si acolo.
Sper sa nu se supere Cristina si nici tu Igalis ca am scris eu.Dar stiu ca am si eu o prietena care imi e tare draga si e isteata foc si nu se descurca deloc sa navigeze pe forumul-blogul lui Emil Brumaru,a intrat de cateva ori si a renuntat desi murea de curiozitate sa citeasca ce e postat acolo,a zis ca nici nu mai intra ca nu se descurca,pacat ca e super frumos.
Nu va suparati nu-i asa chiar daca nu e informatia pe care o dorea Cristina?
Puszileti pe ochisori.Mama ce ninge
Bogdi
Auzi apropos de ce ai scris tu eu nu intelg si pace de ce sa strice omu’ ce are mai bun ,,in casa,,?a?de ce?
in loc sa-mpuste si el francu ,lira,dolaru sa strice ce e mai de valoare la casa lui?ei,ei
Cenusareasa
…
Pai a venit doamna aia sila oprit .
Imi plac macaralele .
112
…
Igalisesti draguta .
Dacati place jurnalu din datade azi inseamna ca tot jurnalul meu efoarte bun .
Ma blocat unucu Renoul gri .
hidden camera
Igalis
cand sunt gata de scos pe piata cartile o sa ai voie sa pui si aici copertile respective ?,sa ne bucuram si noi.
Curioasa
M
Bogdi
da mere smecherutz mai esti dumneata,mare,mare
Le-am postat deja la „Sunt bucuroasa”. Apasa pe butonul „acasa” si le poti vedea.
Imi plac enorm toate desenele.La cel cu fata- am un sentiment de ,,deja vu,, parca am mai vz. poza undeva,parca o stiu.
-Si cea cu planeta Saturn sau e Jupiter?sub forma de ochii imi place ideea enorm de mult ;planeta dubla care priveste cele doua spirale energie incoltind si inaltandu-se spre ea.Si cum sunt pozitionate cele doua seminte-energie parca in dreptul gurii ,care sufla viata peste ele.
-Imi place ieea de doi,de dublu,de gemeni.
Mergi inaite ca ai ideei deosebite,mie fiecare desen imi sugereaza multe
M
Pictura cu planeta se numeste „Iubire sub luna” si aia nu stiu ce planeta e, dar papadiile ale mici de jos suntem eu si cu iubitul meu sot.
Multumesc mult Mara pentru toata prietenia pe care o simt de la tine!
Cu drag,
Igalis
Auzi pot sa zic si io ceva?(asta e in stilul lui bogdi)…..
Stii ca de cate ori deschid blogul ma astept sa vad o pictura si sa ma concentrez la ea ce vrea sa imi zica?eeee?ce zici,sunt obraznicutza rau ,nu-i asa?ne-ai obisnuit cu binele si acu mai vrem….stii si tu cum e,ca in dragoste -de ce e mai frumos de aia te obraznicesti si mai vrei si mai ceri…eee..viata grea asta cu pictoriciul..ce zici?
Puszileti si o zi superbisima tuturor
M
PS.-da ceva cu marea cea mare si verde nu ai,ca mor de curiozitate ce vezi tu in papa aia…
Ceva cu marea am facut, dar a ramas neterminat pentru ca era un pic cam bibilicos. Era o corabie pe mare, in forma de casa, din care se ridica fum din horn, care de fapt era visul corabiei, care se visa exact in starea in care era, adica pe mare…
In general nu imi place sa pictez peisaje. Imi plac portretele.
Deocamdata mi-am pregatit alt caron, dar inca nu mi-a pus muza pensula in mana.
Te tzuc cu drag,
Igalis
Si eu care asteptam macar un peste mic o scoica ceva acolo.Glumesc.Dar chiar sun teribil de curioasa,va veni si timpul cand vei termina pictura marina,nu e nk daca preferi porteretele atunci desenezi un marinar,o sirena,ofiterul de paza de la far…de ce nu?
o zi frumoasa ,pusici
Scafandrul si perla
M
Heeei, Bogdan ne-a lasat curioase cu jurnalul. O fi ramas inca blocat de „renoulgri”?
Sau… schiaza pe iarba pe undeva…
Mara, te-am cam neglijat, scuze, dar asa e cu timpul liber. Vrei sa faci o mie de chestii de-odata si sfarsesti tolanit in pat cu telecomanda in mana.
Inca imi radiografiez sarmalele din burta in timp ce masina spala, iar pisica face cumparaturi la mall (in dulapul meu adica).
Sarbatori fericite si un an mai bun!
Cu drag,
Igalis
Igalis
,,Aia,, a lui bogdi sa nu fie vreo Rene Girls..si ne duce cu presul.
Smile
S-o fi ,,inzapezit,, pe undeva pe la vreo cabana…ha ha
Eeee, Rene Girls… cred ca l-a pus „gogoasa” sa framante cozonacii, sa impacheteze sarmale… Bine face!
Chestia e ca ne e si noua dor de jurnalul lui.
Bogdane, sa va dea Dumnezeu un an nou bun si cu multa intelegere, iubire si fericire!
Asteptam vesti bune de la tine.
Cu drag,
Fetili
Igalis
De ce am eu oare senzatia ca Bogdi e un smecherut si jumatate?ai?…eu nu cred nici o secuda ca este casatorit…dar ma rog fiecare cu intuitia lui…pacat ca este ocupat si are treburi prin oras.
Stii bancul ala cu academicianul care ii spunea nevestei ca e la amanta ,amantei ca e la nevasta si el statea si studia in biblioteca…cam asa il vad eu pe bogdi…smecherut
Un 2010 fercit si LA MULTI ANI TUTROR
Pusici
M
Draga Mara,
Nu cred ca Bogdan e smecherut in sensul in care crezi tu. Eu sunt sigura ca e casatorit, dar mai cred ca smecheria lui e ca isi revendica statultul de om insurat si in acelasi timp cauta subterfugii ca sa se manifeste ca holtei.
Destul de tare tipul daca isi permite sa fie atat de autentic. Nu crezi?
Dar pe unde o umbla de nu mai scrie nimic…??
Hai sa facem pariuri.
Eu cred ca acum se da cu punga pe undeva pe la munte si e un pic trist ca de luni trebuie sa mearga la munca. Singura lui consolare suntem noi. Abia asteapta sa ne povesteasca de prin jurnal.
Tu ce prognostic faci?
Un an bun si tie draga noastra, dar cred ca mai plauzibil ar fi sa ne dorim sa fim noi mai buni in 2010, ca anul tace si trece surd si indiferent la urarile noastre.
Pup cu drag,
Igalis
P.S. Cum ai petrecut?
Igalis
Pur si simplu imi place energia pe care o simt dincolo de tastatura si care vine de la Bogdi-imi da senzatia de deja vu,de vechi in sensul de cunostinta veche si draga (ceea ce nu pot spune de multe,,energii,, de astea care interfereaza pe ici pe colo…dar nu conteaza).Smile.
-Acuma sunt tot felul de ,,energii,,mai ok mai putin ok ,mai puternice ,mai slabe,dar asta tine acest univers material impreuna..suntem ca intr-o retea unu alb unu negru.
Naspa e cand nimeresti ca la semnul yin-yang in partea neagra si tu esti punctuletzul mic alb…mama ce ,,distractie,, e pe aolo….acu glumesc un pic…
-Anul nou ptr. mine pana acu e ok,am noroc cu caru pana acu,ceea ce eu am si prevazut dinainte…si imi vine sa rad apropos de intrebarea ta ,,cum am petrecut,, si iti zic de ce ;gandindu-ma eu acu la vremea cand aveam vreo 19 douajdeani’,cum ma zdrobeam eu sa ma fac frumoasa si ce idei imi faceam dinainte despre cum ma voi distra…sa iti zic ca ziua de 31 decembrie niciodata mie nu mi s-a parut frumoasa?nu stiu exact de ce dar intotdeauna m-a dezamagit total….poate frigul,poate ca niciodata in viata mea nu mi-a dat domnul sa fiu in momentul ala cu un babrbat pe care chiar sa il iubesc?
-Poate ca in subconstient intotdeauna mi-am dorit enorm de la o amarata de zi din calendar,crede-ma ca tastez si rad…ce naiva si cum ma pregateam si cat de dezamagita am fost de fiecare data indiferent unde eram…mde fiecare cu pasarelele lui,e ok ca rad si ma amuz….si mai ales pentru cine?…dar mi-a placut intrebarea si Dikens,,Marile sperante,,…..
Chiar nu stii de ce la petrecerile pentru care ne pregatim intens nu prea ne distram, iar la cele spontane sau la care ne simtim siliti sa mergem stam pana dimineata de ne dau gazdele afara cu mopul???
E vorba doar de nivelul espectatiilor. Credem ca daca am lasat milioane la coafor, ne-am achizitionat toale de alte milioane bune, ne-am rujat si ne-am dat cu sclipici la ochi, universul e obligat sa ne distreze direct proportional cu investitia.
De obicei, distractia tine mai mult de continutul rochiei si mai ales al scalpului frumos coafat. Dar cum noi ne centram pe exterior… uitam sa ne bucuram interiorul. La nivel „macro”, asta se intampla si in viata. Cei care traiesc pentru exterior au nevoie de bani multi ca sa potoleasca foamea de continut, dar oricat ar investi, nu sunt complet fericiti. Se spune ca atunci cand te duci undeva, te duci pe tine cu tine. Daca tu lipsesti din rochie… cine sa se distreze?
Situatia inversa este de dorit. Te duci cu de-a sila la o petrecere, incerci sa faci fata situatiei la fata locului si te trezesti ca rezonezi cu diversi oameni, care chiar se distreaza. Intri pe unda celor care se distreaza cu sufletul si… ce sa vezi, petrecerea e chiar reusita! De unde te asteptai sa fie un dezstru, te pricopsesti cu senzatii de bine si cu prieteni noi, cu cei care nu se uita la rochie, ci la suflet.
Noi, dupa ce am fost la slujba de la miezul noptii la Darvari, am fost la mama si ne-a dat sa manacam regeste, ne-am bucurat ca mama se bucura si am plecat cu burtile si cu inimile pline acasa pe la 4 dimineata.
Ieri am acceptat o invitatie din partea unui cuplu mai in varsta (o obligatie mai veche de care tot fugeam) si ce sa vezi… Ne-am simtit minunat. Am mancat bunataturi impreuna, am conversat pe teme diverse, am iubit catelul si am continuat pana seara sa jucam Remy. La final ne-au adus cu masina acasa si acum abia asteptam sa ne mai invite!
Vezi, nivelul espectatiilor cum functioneaza? Cu cat e mai scazut, cu atat placerea va fi mai mare.
Nu zici ca am dreptate?
Pup,
Igalis
Semneaza Iozefina ca o jumatate de pagina a disparut subit cand am dat enter pentru editare
Smile
ma amuza grozav
M
cu mare drag de tine
Acu daca fac scamatorii de asta ma gandesc si eu asa oare n-oi putea sa fac sa dispara din vreun cont la vreun nenea miliardar cateva sume importante cu cateva zerouri?Cand mi dau de o intrebare de asta o sa am grija sa mai deschid si alte linkuri nu se stie din ce tastare sare iepurele bogat-alias Playboi…ma duc sa ma pegatesc….de marea lovitura
Cu primi bani ,,castigati,, imi cumpar urgent un Rene Magrite
Igalis
-Am prins si eu,, pacatosul,, …..ala care se uita zilnic in oglinda si l-am dus la biserica.Buuuuuuuuun.Si vreau sa-ti spun ca a stat foarte cuminte si constincios in fata,in picioare, trei ore si ceva cat a durat totul.Slujba a fost frumoasa si predica de la sfarsit a fost ceva ce eu am asteptat toata viata ca un preot ortodox sa spuna si sa faca;adica ordine si disciplina.A impus un program de spovedit si impartasit care sa nu se suprapuna peste rugaciuni,a interzis plimbatul si vorbitul in timpul rugaciunilor.
-Si ce mi s-a parut foarte normal a fost faptul ca a afirmat ca nu treuie sa lasam,,CERSETORII,, de atentie si timp sa ne deranjeze si sa ii trimitem afara…in sfarsit;ALELUIA SI AMIN,credeam ca nu mai apuc sa vad ordinea pe care eu o stiu din cultul catolic,sa vedem cum se va impune in fata lor.
-Alt lucru pe care nu l-am mai vz. la slujbasii ortodoxi a fost ca a luat biletele de la rugaciune si a citit doar unele rugaminti care pareau mai interesante si mai mult decat atat le-a si explicat.
-A cerut sugestii si sa fie ajutat sa mearga lucrurile cum trebuie,alt lucru ok
-Predica in sine a fost frumoasa si la obiect si la subiect,a atins esentialul zilei de anul nou ,a surprins esenta;mi-a placut enorm cand a spus ca revelionul nu inseamna doar distractie si artificii si alcool si gata ti-ai reolvat toate problemele,una peste alta a fost o zi reusita .Am plecat linistita,zambitoare,oricum eu nu am obiceiul sa ma las distrasa de ,,cersetorii,, in biserica desi nimerise in dreapta mea una bruneta si urata care nu avea alt scop decat sa se holbeze la mine am lasat-o de vreo doua ori si i-am intors privirea in momentul in care preotul incepuse predica taman despre cersetorii si aia care deranjeaza,a intepenit ,,rumegatoarea,, vb. lui bogdi,imi venea sa si rad.
-Sper sa i se indeplineasa preotului doleantele ,desi cu romanii e greu de facut ordine dupa atatia ani in care la ei biserica in general a fost loc de,,intalnire si barfa,,
-Deci aplauze pentru ,,pacatos,, si fiul risipitor care s-a reantors ,,ACASA,,
Cu drag M
Igalis
-Apropos de ,,Melcul indragostit,, stiam ca stiu cu cine ,,seamana,,;Emilio Pucci(il iubesc enorm ptr. imprimeurile pe care le-a lansat,mereu mi-am dorit o rochie de la el…miami)superbe-marca inregistrata
Oare pe doamnele mai plinute cum ar veni chilotii aia cu elice?
Glumesc si tu nu te superi, e foarte misto creatorul asta, dar ma enerveaza ca isi iau numai manechine aschilambice si nu ne putem face si noi o parere despre cum ar arata hainele alea frumoase si pe un om, nu numai pe „stender”!
Te-am suparat Mara?
Pup ca sa ma ierti,
Igalis
Igalis
Da de unde suparare,am avut una alta de facut sau mai bine zis de incurcat lumea.
Chiar imi place nenea ala Pucci.Pucci da-mi papuci…..
Te sarut cu mare dragoste pe frunte ca azi e vineri si nu e voie
Pusyileti
M
Mara,
Sa nu fii suparata pe mine ca nu am mai postat nimic anul acesta, dar sunt in excursie in iad.
Imi petrec zilele cautand legi si articole de lege pe net. Am un proces care nu se mai termina si imi dau seama ca un om poate muri cu dreptatea si dovezile in brate daca nu stie chichitze avocatesti.
IAD frate!
Intre timp am mai facut un tablou mistocuţ, un basorelief ciudat, dar deja a ajuns acasa la destinatar. Iata, saracia m-a facut creativa, ca nu aveam bani sa cumpar un cadou fostului meu sot, cu ocazie zilei lui de nastere, asa ca, cu o investitie minima i-am facut un tablou care se pare ca ii place. I-am dat si o sticla de vin frantuzesc, dupa ce o va bea, sigur o sa-i plac mai mult tabloul!
Pup la tine mai!
Cu drag,
Igalis
Le urez si eu, La multi ani tuturor Capricornilor,sa creasca mari si sa fie cuminti,ca ei in general sunt mai seriosi si maturi
Igalis
Pai la fiecare lucrare poti sa ii faci o fotografie si faci album,posteaza-le sa le vedem si noi …stii acu ma gandesc si eu la un vis pe care il aveam in mod repetat cu multi ani in urma.eram intr.o casa noua cu un parter/salon mare,luminos era mult soare si un semineu ,iar deasupra lui cateva picturi pastel care ma reprezentau cumva pe mine si eu stateam si le admiram si stiam ca astept pe cineva…poate o sa realizez ce e si cu visul ala odata si odata…
=Iti tin pumni sa se rezolve situatiile cu procesele respective,pana la urma lucrurile se aseaza in matca lor…succes
Te sarut
M
Draga Mara,
O sa postez astazi basorelieful acela in etapele lui de dezvoltare. Ieri m-am plimbat toata ziua pe site-uri de specialitate si mi-am dat seama ca o dorinta care ma arde inca din adolescenta este sa fac VITRALII. Deja stiu ce materiale si scule ar fi necesare, mai ramane sa fac rost de un atelier si de cateva mii de euro ca sa il inzestrez. Apoi ma voi inarma cu multe leucoplaste sa ma pansez cand voi fasona sticla!
Despre vis… nu stiu ce sa spun, ficere isi interpreteaza singur simbolurile si rezonanta afectiva din timpul visului.
Cu procesul… Sunt doua tipuri de matca: matca si dreptatea lui Dumnezeu si matca pseudodreptatii oamenilor. Mai degraba ma indrept spre Dumnezeu decat spre justitia romana. Inca nu inteleg de ce o revizuire de recurs este judecata de aceeasi instanta care a judecat recursul pe care eu il contest! E ca si cum tu m-ai nedreptatii si eu as veni tot la tine sa ma plang si sa cer sa imi faci dreptate. Nu e absurd?
Pup si iti doresc o saptamana frumoasa!
Cu drag,
Igalis
IGALIS
-Poate tu o sa fii aceea care o sa faca cupola bisericii pe care o vizualizez eu.Mai stii?O vad transparenta si se deschide ca la observatoarele astronomice,zau ca vad deja ingerii…eu vreau sa vad prima vreau ,,bilet,, in randul din fata…ti-am zis ca admir enorm si arhitectura moderna?nu ratez nici un documentar,emisiune,catalog,album cu asa ceva,am un respect enorm ptr. cei inzestrati de Dumjnezeu cu darul transpuneri in ,,material,, al unor ideei care par de-a dreptul nebunesti.
-Cat despre vitralii…o DAAA …o alta dragoste a mea…si iti marturisesc cu un piculet de rusinica,ca in ale noastra lacasuri de cult imi plac doar vitraliile…si cupola aia ,,cantareata,,…nici nu e de mirare ca eu sunt ,,fan,, Michelangelo,Leonardo,Capela Sixtina,picturile realizate in lacasurile catolice…imi place ritualul lor,vasele de piatra de la i ntrare cu apa sfintita,statuile,nisele de rugaciune,spatiile mari albe bine impartite si structurate,rozariile lor,ministrantii,anafura sub forma de disc…ordinea,linistea,respectul de acolo,filmele tematice ,orga etc….nu imi ajunge spatiul sa enumar tot ce imi place….
-La ortodoxi ador sarbatoarea de Paste in aer liber si la manastiri la tara fara betoane si inghesuiala din oras..unde pare sec totul ,mort si fara viata…Pastele il ,,vad,, doar afara in curtea manastirii cu prima iarba vedre crud cu zambile,narcise,oua rosii,cu mieii mici…teribila imagine…asta ma cucereste….
-O intamplare de cand eam tinerica sa tot fi avut vreo 21 de ani si ma intalnesc intamplator cu o vara de a mea care atunci era asistenta si tipul cu care era medic ii facea curte ..si ca sa se dea galant baiatu ne-a invitat intr-un restaurant de lux la un hotel,la un suc,cafea ,pe parcurs la masa au mai venit cateva persoane intre care si un domn eu il vedeam asa pe la 40 de ani deci in viziunea mea de atunci era superplictisitor…si din una in alta ajungem la discutia despre pictura arta,religie,biserici…bun si ma ,,trezesc,, eu sa spun tocmai ce am scris mai sus de ce iubesc lacasurile de cult catolice si sa ii fac comparatie cu picturile ,,nereusite,, in stil bizantin din biserica alaturata,romaneasca,in rit bizantin,intunecata si inghesuite ..fioroase picturi….ghici cine era musiul ,pictorul care renova pe atunci catedrala respectiva si care a ramas masca si se lauda cu realizarile lui de afara,Austria etc..i-a pierit cheful de mancare…deh tinerica ce-mi pasa mie de bosorog….
-.Vara mea s-a casatorit cu medicul si a facut si ea fac. de psihologie…si de atunci am grija cui fac,,complimente,, si in ce anturaj..o las mai moale…vezi de aia am urat eu intotdeauna pe aia care vin si ti se aseaza nechemati la masa in restaurant,bar,ca nu stii cine sunt da se autoinvita…mai nou ii uschesc de nu se vad…mai ales cand apare,,a treia persoana neinvitata,,…curiosi…..Pusici.Imi plac si mozaicurile mici
-A si nu mi-a mai incaput in pagina concluzia pe care a tras-o sotul verisoarei mele,la replica in care eu ii reamintem ce baiat gigel era pe vremuri,raspunsul lui m-a binedispus si amuzat in acelasi timp;,,deh pe atunci trebuia sa impresionez neamurile ca sa ma pot casatori cu ea,, si a mai zis el ceva mai nu era sa las o fata frumoasa si cu rude simpatice sa mi-o ia altu’… destept tipu,buna stategie ca il simpatizam toti,acu au doi copii si nu se mai zdrobeste sa impresioneze vb. lui….simpatic in orice caz…acu vb. de retete medicale, de copii de medicamente…a devenit ca pictorul ala din restaurant plicitisitor si neinteresant,delasator….deh viata cu ale ei valuri…si ca o paranteza si-a luat el nevasta frumoasa si cu verisoare frumoase dar ambii copii sunt extrem de urati,nu stiu de ce..el e uratel..ma rog…
_Mai ,imi plac mozaicurile alea mici din care se realizeaza imagini cum se numesc?….am vz. ca reintra in moda si se folosesc la bai …cand eram copil imi placea sa le numar ,patratelele acelea…faine vremuri
Pusici
Maria-Magdalena
Draga Mara,
Incep cu sfarsitul. Mozaicurile alea se numesc chiar mozaic.
Copiii urati, mda, am vazut si eu pui urati din „parinti campioni”, dar intotdeauna mi-am luat masuri minime de precautie, n-am avut in viata mea o legatura amoroasa cu un barbat urat. Poate e instinctul ala de perpetuare a speciei… am avut barbati frumosi. Insa in ziua de azi trebuie ochi de expert ca sa nu te tepuiesti. Iei un mosculos atletic si te trezesti ca faci un copil handicapat din cauza cocktailurilor hormoanale cu care se indoapa! Sau mai vezi ca se insoara cate unul cu o siliconata, colagenata, rinoplasticata si scoate pui cu nasul coroiat, buze ca aţa si alte surprize.
Despre bisericile catolice si cele ortodoxe as avea un discurs intreg, dar rezum totul la parerea proprie. Sunt topita dupa pictura bizantina. Formele alea alungite si cu o doza mare de naivitate ilustreaza foarte bine spiritul crediciosului ortodox. „Lasati copiii sa vina la mine”. Asta imi sugereaza naivitatea aia, suflet de copil in trup de adult. Mi-ar place la nebunie sa pot picta icoane, dar pentru asta trebuie har, post si rugaciune. Mai am pana acolo. Asa ca pictorul care se lauda cu lucrarile lui chiar avea cu ce se lauda!
Despre vitralii… Dea Domnul sa imi pot permite toate materialele si uneltele de care e nevoie pentru o asemenea arta, cred ca m-as inchide in atelier si nu as mai iesi de acolo!
Pup cu drag,
Igalis
Igalis
-Am o intrebare;se poate picta pe oglinzi,ca vreau sa cumpar o piesa de mobilier care are oglinzi,in paranteza fie spus eu le detest si asi vrea sa stiu daca se poate picta pe ele…sau in ultima instanta poate reusesc sa renegociez la magazinul respectiv sa-mi scoata oglinzile alea si sa puna altceva…ma gandesc si cum o fi aratand piesa respectiva daca scot oglinzile si pun altceva ,panouri impletite…ham..ma mai gandesc
-Deci se poate picta pe oglinzi?ceva de genul trandafiri?
cumparatorul
m
pusici
Se poate. Dar e nevoie de niste pigmenti speciali si eventual o rasina cu care sa pictezi un fel de vitraliu fals. Ce zici?
Dar mai am o intrebare. De ce vrei sa cumperi un dulap care nu iti place? Nu ai gasit ceva fara oglinzi? la Ikeia am vazut dulapuri foate frumoase si fara oglinzi, unele erau chiar destepte ca se pun pe colt!
Dar ce-i cu tine de faci shopping pe prafurile astea? E an de adancire a crizei!
Pup,
Igalis
Igalis
-Faza e asa;cumparasem un pat extra frumos de la mobexpert si nu vreau sa ratez tot dormitorul,la ei se face mobila din catalogul existent si la comanda ,si e un dulap cu patru usi ;doua cu impletitura aia de rafie ,ce o fi ea, si 2 usi cu oglinda,acu ma gandeam si eu ca poate fiiind dulap de 2 metri lungime sa nu arate hidos cu 4 usi la fel din impletitura aia,stiu si eu,dar nici varianta cu 2 oglinzi nu imi surade absolut de loc,am nevoie ca am la carpe de numa,acu sa nu iti inchipui cine stie ce garderoba,da se aduna stii si tu,si daca nu il cumpar,pai tocmai aia e ca poate dau si aia chix si raman fara si mobila desperecheata e hidoasa,mai ales ca patul e super fain.
-Acu nu ma dau nici pe mine banii aia afara din casa dar fac un extraefort si ma descurc eu cumva.Si singura solutie la care m-am gandit si mi-am imaginat-o a fost asta cum ar fi sa imi picteze cineva oglinzile?;ar merge trandafiri galben pai,ca mobila e negrul ala venghe si impletitura un fel de maroniu.
Sau varianta a doua ma gandeam eu stii si tu panzele pictate in stil japonez cu o ramura imensa de cires inflorit cu care sa acopar oglinzile ca si cu un stor pe care il pot rula cand am chef sa vad oglinda ,ar merge super ca idee;sau tot asa pictat pe panza pe o bucata imaginea mea si pe una a unui fost iubit de al meu,ala era o frumusete(doar fizic,ca in rest)de cand aveam douaj’ de ani
deci cam la astea m-am gandit
mda
O sa imi vand ideile originale la aia de la Mobexpert si la designeri de biju de lux.Smile
Te pupa Lizuca din dumbrava minunata
M
A si am uitat sa zic imi place enorm ca are usile glisante nu rabatante.Este modelul care mi-a placut cel mai mult,chiar si azi am mai intrat la ei pe site.
mobilierul de la ikea imi place dar pe acesta il ador si se potriveste la ce il vreau eu,patul il luasem atunci cand a aparut si toata lumea mi-a strigat in cap de ce am dat o gramada de bani pe el,dar pot sa zic cu mana pe inima ca isi merita si ultimul cent.
puszileti
Gabi, desenul pe care l-ai facut tu cand ai fost in Ardeal, la prietena ta, seamana enorm de mult cu cerinta pe care a avut-o baiatul meu pentru clasa a VII-a. Numai ca ei, in manual, aveau patratele si rombulete. Eu l-am facut altfel, asa am simtit eu. Si m-am bucurat ca, facut fiind de mine (normal !!!! … cica) atat m-a dus capul. Acum chiar ma bucur ca m-a dus binisor (ca eu chiar sunt bata la desen, la creion vreau sa spun).
Draga Doina,
Eu cred ca arta e de la Dumnezeu. Ne-a lasat-o ca sa ne descoperim un pic valentele sufletului. Creativitatea se poate exprima pana si in inovatii sau inventii tehnice! Tatal meu avea ureche muzicala, voce, ritm in dans, picta senzational, dar a luat medalii si brevete pentru niste creatii tehnice!
Andrei Plesu zice intr-o carte de-a lui despre ingeri ca exista ingerul muzicii, al picturii… exista un inger pentru orice act de creatie, nu trebuie decat sa ii dam voie sa se manifeste.
Tu zici ca esti bâtă la desen, dar poate esti foarte creativa pe alt plan. Ai incercat toate formele de arta vizuala? Ai tricotat vreun pulover? Ai gatit ceva care sa-ti lase musafirii cu gura cascata? Ai decorat casa intr-un mod remacabil? Ei bine, toate astea sunt forme de arta! Si daca stau bine sa caut o definitie proprie, arta este expresia sinelui sub bagheta unui inger care a avut loc sa se apropie. Este sublimarea unor impulsuri inconstiente. Pe romaneste, daca vrei sa fii artist, nu-l lasa pe dracu sa te puna sa te certi sau sa faci sex cu cine iti pica la asternut (cele doua pulsiuni identificate de Freud), ci lasa ingerul sa iti transforme pulsiunile in arta!
La tine am identificat eu un talent: te exprimi foarte coerent si plastic in scris. Ai putea scrie o carte.
Cu drag,
Igalis
buna Igalis, am o fata de clasa a 6 a care e fascinata de desen si pictura, vrea sa de la liceu la Tonita astazi ne uitam peste picturile tale si cum ai inceput tu.Vreau sa-ti spun ca si eu am obligato sa incerce sporturi a facut volei 2ani dar nu sa lipit nimic se ducea ca o obligam eu.Toate picturile tale i-au placut. Vreau sa te intreb pentru a da la Tonita stiu ca trebuie sa faca meditati dar sunt foarte scumpe si nu ne permitem.Ce ar trebui sa facem sa invete pentru examen.
Multumim si asteptam comentsri si sfsturi.
Draga Zamfira,
Nu stiu daca s-a mai modificat examenul de admitere de cand am dat eu, dar pe vremea mea erau trei probe practice:
– natura statica in creion sau carbune – pe un carton de 50/70, desen dupa model, de regula, un vas de lut, un mar si un cub (alb). Exista si o panza colorata pe care aceste obiecte sunt asezate, dar la examenul meu era bine intinsa, deci nu reprezenta elementul de dificultate numit „draperie”. La acceasta proba trebuie sa redea proportiile, incadratura, umbrele de pe obiecte si umbrele aruncate de aceste obiecte pe decor. Umbrele se fac prin hasurare (la creion) si prin tehnica specifica la carbune. Spre exemplu, la creion, hasura nu se face niciodata in X sau in sensuri diferite. Trebuie sa aiba o inclinatie de 45 de grade, iar unde umbra e mai intensa, in acelasi sens la 30 de grade. Crionul nu trebuie intins cu degetul, ci trebuie sa fie hasura curata. La carbune ai voie sa estompezi cu degetul, iar ca sa stergi ceva, ai nevoie de miez de paine moale. Masuratoarea obiectelor pentru a pastra proportiile se face cu andreaua. Spre exemplu, masori cu mana intinsa pe andrea latura cubului, apoi in aceeasi pozitie, masori de cate ori intra cubul in inaltimea vasului de lut… si asa mai departe.
– A doua proba este cea de natura statica in culoare. Cam aceleasi obiecte se deseneaza, dar in loc de hasura se foloseste culoare care sa redea cat mai fidel modelul si umbrele. Aici apare si elementul de dificultate „draperie”, adica trebuie sa redea cu umbre volumele pe care faldurile draperiei de pe fundal le face.
– A treia proba este cea de compozitie in culare. Se da o tema si trebuie sa compui personaje care fac o actiune intr-un decor adecvat temei. O schitezi usor in creion, ai grija la proportii si profunzimea in plan, o colorezi cu tempera radand si umbrele (adica 3D).
Cel mai bine ar fi sa cautati pe net informatii despre probele de admitere la Tonitza. Daca fetita ta are talent de la Dumnezeu, atunci nimeni nu i-l poate lua. E nevoie doar de un pic de experienta, iar pentru asta trebuie sa faca multe planse si cineva sa i le „corecteze”. Deci, e novoie totusi de cateva ore de meditatii.
Cel mai bun mod de a va informa este sa mergeti la secretariatul liceului. Daca nu sunteti din Bucuresti, rugati o cunostinta sa mearga pentru voi sau sunati la numerele de telefon pe care le gasiti aici:
http://www.ghidul.ro/liceul-tonitza/
Doamne ajuta!
Igalis