Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Iulie 2009

Poate suna inspaimantator, dar ingerul decazut pentru ca si-a imaginat ca poate fi Dumnezeu a omis un lucru esential. In rest poate face lucruri incredibile! Diavolul stie Sfanta Scriptura pe dinafra. Posteste. Intra si in biserica. E destept. Un singur lucru nu poate face:

inger decazut

NU POATE SPUNE “IARTA-MA” !

De cate ori va vine greu sa spuneti asta… ganditi-va la ce ati citit acum. Smerenia e calea catre rai. “Iarta-ma” e cuvantul care face minuni. Minuni atat de mari incat nici macar desteptul, teologul, postitorul de diavol nu il poate face. Orgoliul? Hmmmm, alungati-l cat inca sufletul va apartine, altfel… degeaba postiti, degeaba sunteti destepti, “culti in cap”, rapitori de frumosi, il slujiti pe CELALALT!!!

Delimitarea termenilor

Orgoliu = mandrie = preamarire = pacat

Demnitate = axis mundi = verticala care leaga pe om de Dumnezeu, acel Dumnezeu care nu ne cere sa fim prosti si umili, ci ne cere sa fim “nevinovati ca porumbeii si intelepti ca serpii”. Dumnezeu care si-a sacrificat propriul fiu spre iertarea noastra. Demnitatea cu care Iisus a murit pe cruce nevinovat cerand iertare pentru noi. Mandrie ar fi insemnat ca Iisus sa faca o minune (pentru ca putea) si sa fuga de pe cruce inainte sa moara!

Cine ii slujeste lui Dumnezeu stie asta. Cine nu, are doua posibilitati: invata sau… fuge de pe cruce si il slujeste pe celalalt. O vesnicie.

13 Responses to “Singurul lucru pe care nu-l poate face diavolul”

  1. edit this on 04 Nov 2008 at 8:38 am1Alex

    Cele trei cuvinte ale smereniei sunt “iertati”,”binecuvantati”si “rugati-va pentru mine”.Dumnezeu cauta la om iubirea, smerenia si frica de El.
    Sunt draci arhiconi acestia stiu pe de rost toata Sfanta Scriptura ii au indeosebi sectanti ,daca vreunul vrea sa te ispiteasca sa-l intrebi ce sfinti au ei si ce istorie max 150 de ani nu de la intemeierea lumii ,o sa-ti povestesc odata de ce Sfanta Lumina de inviere vine doar la ortodoxi cum au incercat si armeni si catolici dar a fost doar spre rusinarea lor iar la ortodoxi cand sultanul a dat ordin sa fie inlocuite toate lumanarile cu cuie de fier ,toate sau aprins iar turci din biserica sau convertit la crestinism, sau cum un general turc vazand Sfanta Lumina a spus tare ca crede in Cristos si a fost decapitat pentru ca nu a vrut sa mai fie musulman, dar sa revin ce spune Sfantul Ioan Evanghelistul “Fiule ispititi duhurile ca nu toate sunt de la dumnezeu”iar Sfanta Scriptura in Cartea Intelepciunii lui Isus fiul lui Sirah capitolul 34:Precum este cel ce alearga dupa vant si vrea sa prinda umbra sa, asa este si omul care crede in vise.Sunt vedenii si de la diavoli de aceea trebuie foarte multa cercetare .Sfanta Treime este singura care poate fii in mai multe locuri in acelasi timp,Maica Domnului,Arhanghelii,Ingeri si toate cele 9 cete ingeresti ,Sfinti Apostoli,Sfinti Mucenici si toti sfinti parinti pot fii intr-un singur loc si spatiu ei lucreaza prin puterea Duhului lui Dumnezeu,deci suntem noi suficienti de credinciosi sa ni se arate sau sa vina duhul uni Sfant sau Inger.In ceea ce priveste draci sunt si draci vrajitori care au vedeni care stiu din viitor dar aici nu stiu sigur stiu doar ca au puterea de a anticipa numite intamplari ,dar daca ne intoarcem catre Dumnezeu cu zmerenie Domnul schimba totul dupa cate am inteles dar nu sunt sigur draci cunosc unele lucruri cum noi stim ca dupa vara urmeaza toamna ,dar sincer nu cumosc exact.ceea ce stiu cu exactitate este ca nu pot spune soarta cuiva exact ,pentru ca Dumnezeu este inaccesibil oricarei minti rationale este mai mult decat infinit pentru ca slava lui depaseste cerurile iar din psalmi stim ca cerurile nu au numar Dumnezeu lucreaza prin fapte concrete Raman blocat de multe ori cand vad oameni care habar nu au de matematica sau fizica ca cica ei cred in stiinta nu in Dumnezeu ,deci tu habar nu ai sa calculezi o simpla ecuatie iar alti cu doctorate in matematica sau fizica cred in existenta divina si in Biserica Ortodoxa a lui Hristos sau alta tampenie care o aud recent ca domne vine sfaristul lumi ca au dat drumul la acceleratorul de particule si daca a dat drumul ceee daca aflam ca max nu este viteza lumini incepem sa scriem lucrurile din nou matematica ,fizica. Bun asta nu inseamna ca nu exista si vise sau vedenii de la Dumnezeu o sa-ti spun o scurta poveste a unui sihastru care mergea prin padure o sa scriu si eu frumos.
    Iata un “arhanghel”stralucea ca soarele si avea stalpare de finic si un crin in mana ,cum a venit la “Buna Vestire”El mergea sa-l ajunga pe batran pe alaturea dar batranul se uita in alta parte:
    -Batranule, uita-te la mine!
    Dar batranul sa intors cu spatele si a zis:
    -Dar cine esti tu?
    -Eu sunt “Arhangelul Gavriil!” Pentru viata ta cea sfanta, pentru nevointa ta ,pentru rugaciunile tale si pentru toata osteneala ta am venit sa-ti aduc o veste buna din cer ,de la Maica Domnului.
    -Ia seama ca ai fost trimis la altul!Ai gresit adresa.Eu sunt om pacatos si nu sunt vrednic sa vad pe Arhanghelul Gavriil !
    -Ticalosule batran!Nu va putem insela,ca nu va inchinati noua.
    -Sa se inchine voua cel care va slujeste voua ca eu ma inchin lui Hristos si n-am nevoie de voi!
    aici au o problema mare musulmanii petru ca “Arhanghelul Gavriil” a venit la mahomed si ia spus sa scrie desi mahomed nu stia sa scrie .
    Adu-ti aminte de ceea ce a spus Domnul Iisus Hristos cu sute de ani inainte despre ingerul lumini.
    Sfantul Isaac Sirul ce spune?
    Mai de folos iti este tie sa plangi un ceas pentru pacatele tale ,decat sa vezi ingerii si sa invii mortii cu rugaciunea,sau sa faci minuni!.
    Iar Sfantul Ioan Scararul spune asa in cuvantul trei din “Scara”:Dracii slavei desarte pe cei slabi de minte ,i-au facut prorocii.

    Doamne ajuta!

  2. edit this on 22 Nov 2008 at 12:46 pm2Laiko

    LAIKO
    Ce fel de crestin este omul care judeca pe altul,,sectanti care stiu toata scriptura si au draci,,Sa nu uitam ca si Domnul Isus a fost acuzat ca are drac de catre farisei,si primii crestini erau considerati sectanti de teologii vremii(carturarii si fariseii,marii preoti)Este o singura cale spre Dumnezeu prin Isus Hristos(Ioan 14.6)Nu conteaza religia inaintea lui Dumnezeu,ci viata omului daca este schimbata,daca omului traieste aducand roade vrednice de pocainta,daca l-a primit ca mantuitor pe Isus si crede in Jertfa sa de pe Golgota.In biblie nu scrie nicaieri ca ortodoxi,penticostalii,baptisti sau …vor merge in cer ci numai cei care vor crede in Isus si vor asculta de poruncile Lui.

  3. edit this on 31 Mar 2009 at 8:45 pm3dana

    Iisus demon

    Acei care au avut tangenţe cu creştinismul ca religie, în special cea creştin ortodoxă, văd la suprafaţă o credinţă a compasiunii şi a milei faţă de om. Aparenţele pot înţela, o evaluare a surselor primare ale acestei religii va aduce mai multă lumină asupra adevărate-i esenţe. Să începem cu personalitatea lui Iisus Hristos de unde creştinismul a pornit doctrinar.

    Numele Hristos este traducerea cuvîntului mesia (mai precis maşiah) din ebraică. Înseamnă „unsul”, apelaţia dată de evrei celui care va veni trimis de Iehova (numele dat de ei lui Dumnezeu) să îi salveze. Prin urmare Hristos trebuia să îndeplinească în primul rînd o misiune de salvare a poporului evreu. A astfel de salvare cuprindea eliberarea de sub jugul romanilor precum şi scăparea de răul uman şi social, ceea ce evreii numeau Diavol, Mamona, Belzebul, Lucifer, etc.

    Venirea salvatorului poporului evreu era aşteptată de multe veacuri. Omul trimis de Iehova trebuia să fie nu numai un salvator al sufletelor oamenilor dar şi un rege din stirpea regelui David care era din neamul lui Iuda. Noul Testament argumentează că Iisus era din această spiţă şi prin urmare putea să-şi ceară dreptul de a fi rege al iudeilor.

    Omul Iisus şi-a început misiunea cînd avea în jur de 30 de ani. Om fără carte, aşa cum se spune în Noul Testament, era totuşi proficient în regulile iudaice bazate pe Vechiul Testament şi pe alte scrieri existente la acea vreme. Treptat omul Iisus a format în jurul lui un grup de prozeliţi care deşi mic era perseverent în a-l urma în misiunea pe care şi-o asumase. Care erau caracteristicile ei?

    Matei, 15, 24, redă cuvintele lui Iisus atunci cînd o femeie canaaneeancă chinuită de un demon îi cere ajutor. „Nu sunt trimis decît la oile cele pierdute ale casei lui Israel” răspunde el. Iisus astfel refuză spunînd mai departe că „Nu este bine să iei pîinea copiilor şi s-o arunci cîinilor”. Cu alte cuvinte Iisus îi numeşte cîini pe toţi oamenii care nu erau evrei. Mai departe, în conversaţia lor, femeia îi răspunde că şi cîinii mănîncă din fărîmiturile ce cad de la masa stăpînilor lor. Iată un episod din Noul Testament care redă vorbele unui om despre care mulţi cred ca este fiul lui Dumnezeu. Şi paradoxal aceşti oameni nu sunt evrei ci dintre cei pe care Iisus îi numea cîini.

    O altă caracteristică a misiunii salvatorului era că trebuia să fie rege al iudeilor. A fost oare Iisus rege? Cu siguranţă nu. Întrebat dacă este rege al iudeilor omul Iisus spune că împărăţia lui este în ceruri, deşi evreii aşteptau un rege, aşa cum fusese David în vechime, care să aibă regat pe pămînt nu în cer. Deci nici această caracteristică a salvatorului evreilor Iisus nu a îndeplinit-o.

    În misiunea salvatorul era inclusă pacea, pe cînd Iisus declară răspicat că a venit să aducă sabia nu pacea ca să-l despartă pe fiu de tatăl său, pe fiică de mama sa (Matei, 10, 34-35). Cum poate vorbi astfel cel ce se credea trimisul lui Dumnezeu dacă Dumnezeul lui nu era cel a dezbinării? Cum am eticheta astăzi un om care ar spune că a venit la cineva în vizită cu dorinţa de a-i dezbina casa?

    Tenacitatea cu care omul Iisus dorea să-i convingă pe evrei că el este mesia era deosebită. Aceasta a atras reacţii fireşti. Cărturarii zicea că îl are în el pe diavol, pe Beelzebul (Marcu, 3, 22). Oamenii ziceau că are duh rău (Marcu, 3, 30), că are demon (Ioan, 7, 20). Însăşi familia lui îl credeau că nu e în toate minţile (Marcu, 3, 21) nu credeau în el (Ioan, 7, 5). Omul Iisus etala cu adevărat o comportare demonică. Spune în Marcu, 3, 33, „Cine este mama mea? şi fraţii mei?”. Cum ar fi tratat un om astăzi care şi-ar respinge astfel rudele?

    Noul Testament este plin de relatarea faptelor lui Iisus mai cu seamă cu scoaterea duhurilor necurate din oameni. În Marcu, 5, 11-13, se spune cum el a trimis duhurile rele într-o turmă de 2000 de porci. După acest episod oamenii l-au rugat să plece de acolo văzînd că lucrează cu demonii (Marcu, 5, 17). Fariseii, oamenii scoliţi în legea iudaică a acelor timpuri, îi spun că cu domnul demonilor (adică cu Satana) el îi scoate pe demoni (Matei, 9, 34). Mulţimea i-a zis că are demon (Ioan, 7, 20; Ioan, 8, 48). Iudeii au spus „Acum ştim că ai demon” (Ioan, 8, 52). Dar el nu a recunoscut argumentînd că diavolul nu poate lupta împotriva diavolului. Vorbele lui Iisus sunt fără sens. Să luăm de exemplu grupurile mafiote care se războiesc între ele deşi fiecare se află de partea răului. Faptele diavolului nu ţin de ideea că cei răi nu se bat cu cei răi precum Iisus vrea să argumenteze, cum că diavolul ar lupta împotriva lui însuşi. Scuza lui Iisus este puerilă, cei răi se bat cu toţi inclusiv cu alţi oameni răi de teapa lor.

    Episodul cu scoaterea duhurilor din acel om şi trimiterea lor în turma de porci face se ne întrebăm ce a rezultat din intervenţia lui Iisus? Oare duhurile au murit prin moartea porcilor? Nicidecum, deoarece acele duhuri, aşa cum intraseră în acel om, sau cum ieşiseră din el pentru a intra în porci, tot astfel puteau intra în oricine altcineva. Pînă la urmă intervenţia lui Iisus s-a soldat cu moartea porcilor pentru că duhurile nu au fost distruse cum s-ar aştepta de la cineva cu intenţii bune. În Marcu 5, 12-13 se spune despre duhuri că l-au rugat să intre în porci şi el „le-a dat voie”, considerîndu-l astfel mai puternic decît ele. Prin urmare i-au cerut permisiunea ca de la cineva mai mare ierarhic ca ele. Deci Iisus dispunea cum dorea de duhurile rele. Ce s-a întîmplat cu acele duhuri? Cel mai probabil este că ele au intrat în Iisus, el fiind cel care avea putere asupra lor. Dacă Iisus ar fi avut cu adevărat putere de la Dumnezeu şi intenţii bune ar fi distrus acele duhuri nu le-ar fi transferat în porci ca apoi să fie lasate libere. Puterea lui Iisus era prin urmare dată de diavol.

    Un alt episod din faptele acestui om posedat de diavol este cel cu zmochinul. Iisus era înfometat şi a găsit un zmochin care nu avea fructe. Supărat, îl blestemă pe zmochin: „Rod să nu mai porţi în veac!” după care zmochinul s-a uscat. Ce vină avea zmochinul că nu avea fructe ca Iisus să le mănînce? Să ne imaginăm că un astfel de om merge la casa cuiva şi cere mîncare. Nu i se dă pentru că oamenii din acea casă pur şi simplu nu au mîncare în acel moment. Apoi cel care a cerut mîncare îi blestemă ca în veac să nu aibă mîncare în casa lor. Cum ar fi etichetat un astfel de individ care aduce ocară unor oameni pentru că pur şi simplu nu au mîncare atunci cînd el vrea să mănînce? Este răul întruchipat care pur şi simplu nu gîndeşte decît răul. Cazul lui Iisus este tipic demonic. Un astfel de episod s-ar fi soldat astăzi cu a-i da cîteva beţe pe spinare „fiului lui Dumnezeu”.

    Să luăm de exemplu una din învăţăturile acestui om referitor la ceea ce omul mănîncă. Iisus susţine că nu ceea ce intră în gură îl spurcă pe om, ci ceea ce iese din gură, aceea îl spurcă pe om (Matei, 15, 11). Mai departe tot el spune că tot ce intră în gură se duce în pîntece şi iese afară, dar cele ce ies din gură pornesc din inimă, şi acelea sunt cele ce-l spurcă pe om, dar a mînca fără să-ţi fi spălat mîinile, aceasta nu-l spurcă pe om (Matei, 15, 17-20). Este o învăţătură de doi bani. Cîţi oameni cred că nu contează ce băgăm în pîntece? Dacă cineva bagă în gură otravă sau mîncare stricată nici nu mai apucă să o scoată afară că poate şi muri. Cît priveşte ideea că ceea ce iese din gură îl spurcă pe om cum spune Iisus, afirmaţia lui este de asemenea o aberaţie. Vorbele rele îl uşurează temporar pe om de răutatea din el, deşi aruncatul vorbelor pe alţii nu este o soluţie pentru a scăpa de răul din inimă.

    Să analizăm acum doctrina păcatului promovată de Iisus, ideea cum că orice păcat şi orice blasfemie li se iartă oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfînt nu li se va ierta (Matei, 12, 31). Să presupunem că există o ţară în lume care are un sistem juridic ce respectă această învăţătură a lui Iisus. De exemplu, un om ticălos este prins în fărădeligile lui şi adus în faţa judecătorului care va aplica învăţăturile lui Iisus în cazul respectiv. Sunt consultaţi martorii care declară că învinuitul a furat, a bătut cinci oameni la beţie şi a omorît un om cu un cuţit. La judecată omul recunoaşte ticăloşiile făcute adăugînd că a cerut iertare lui Iisus pentru tot răul făcut. „Ai spus ceva împotriva Duhului Sfînt?” întreabă judecătorul. „Niciodată!” răspunde omul. Verdictul: „Eliberaţi-l că şi-a cerut iertare în numele lui Iisus Hristos, dar nu a hulit Duhul Sfînt!”. Poate o atare învăţătură a iertării veşnice să vină de la Dumnezeu sau de la Diavol? O astfel de metodă de a face dreptate oamenilor este înşelăciune curată, Dumnezeu nu poate iertă răutăţile oamenilor, cei vinovaţi trebuie să repare cumva răul adus şi să înveţe că repetarea răului nu va fi iertată prin simpla recunoaştere a greşelii. Învăţătura lui Iisus este prostie curată. O societate sănătoasă nu poate funcţiona pe astfel de învăţături fără sens.

    Evreii în Vechiul Testament aveau o metoda mai logică, deşi nu era cu totul justă, ideea că se plăteşte ochi pentru ochi. Dar în învăţăturile lui Iisus privind aplicarea dreptaţii se vede mai degrabă mîna diavolului decît cea a unei forţe a dreptăţii. Numai diavolul trece cu vedere faptul că merge şi aşa, că simpla iertare dată de el diavolul poate absolvi pe om de relele pe care le face. Diavolul iartă de păcat pentru a-l ţine pe păcătos mereu în păcat. Este şi metoda folosită de Iisus pentru a-i menţine pe oameni în jugul suferinţei pe care a iniţiat-o în locul salvarii pe care trebuia să o aducă aşteptatul mesia, salvatorul evreilor. Este oare acesta salvatorul? Poate trimisul lui Dumnezeu să-i îndemne pe oamenii să se complacă în rele iertîndu-le tot timpul fărădelegile? Mai degrabă un spirit demonic face aceasta.

    Să cercetăm cum Iisus crede că oamenii lui Dumnezeu pot fi deosebiţi de cei ai diavolului. În Matei, 7, 10-20, Iisus îi avertizează pe ucenici să se ferească de profeţi mincinoşi căci după roadele lor vor fi cunoscuţi. Preceptul este bine ştiut din Vechiul Testament, ideea că pomul se cunoaşte după rod. Să vedem ce roade a adus pomul lui Iisus după aşa zisa înălţare a lui la cer?

    Creştinismul a pătruns treptat în lumea zisă „păgînă” prin înfricoşarea oamenilor asupra pedepselor ce-i aşteaptă dacă nu se vor supune noii învăţături. Această frică de pedeapsă persistă şi astăzi fiind practic hrana creştinismului. Fără continua teroare a diavolului care pîndeşte la orice pas creştinismul s-ar dezintegra. De remarcat este atenţia care se pune pe diavol ca personaj principal şi toate cele care vin cu răul şi suferinţa, răstignirea lui Iisus pe cruce, sîngele, patimile lui, etc. În cele din urmă Iisus pozează în învingător, chiar după ce a fost bătut în cuie pe cruce. Pe cei mai mulţi traumele mentale pe care le implantează în minţi frica, toate aceste aspecte ale suferinţei şi întunericului, îi bîntuie pe oameni toată viaţa. Deşi se spune despre „învingătorul morţii”, că a ajuns acolo la dreapta Tatălui sau, el priveşte cu detaşare întreaga panoramă care a urmat după „înălţarea sa”. Să vedem fructele date de pomul sădit de Iisus pe pămînt. Ce a urmat?

    Războaie, măceluri împotriva evreilor şi ale altora, dezbinare veşnică printre cei care au urmat învăţătura lui Iisus, inchiziţie, arderea oamenilor pe rug, arderea cărţilor, obida oamenilor, cuceririle sîngereoase urmînd crucea însîngerată, care cînd era pumnal cînd cruce, şi multe alte „fructe” ale demonului „înălţat la cer”. Iisus s-a dus direct în iad de unde nici că-i pasă ce se întîmplă pe pămînt deoarece sistemul introdus de el funcţionează din plin ca fruct al faptelor „mîntuirii lui”. Salvarea care se aştepta din partea unui trimis al lui Dumnezeu este nonexistentă, Iisus este demonul care a adus durerea nu mîntuirea.

    Cine este în măsură astăzi să evalueze misiunea „salvatoare” ale lui Iisus? Toţi cei care au avut tangenţă cu creştinismul! Salvatorul se dorea un personaj al salvării din durere nu cineva care aduce suferinţă prin sabia pe care cu adevărat a lăsat-o omenirii. Şi sîngele continuă să curgă şi astăzi şi va continua atîta timp cît oamenii venerează pe demonul care a adus suferinţă omenirii cu 2000 de ani înainte. Iată că în ciuda obiceiului diavolului de a minţi, totuşi de cîteva promisiuni s-a ţinut.

    Care este spectrul creştinismului astăzi în lume? Nici o altă religie nu are mai multe secte decît cea creştină. Dezbinarea generată de Iisus încă de cînd era viu pe pămînt continuă astăzi cu aceeaşi forţă încît te întrebi cum de este posibil ca oamenii să interpreteze diferit ideile dintr-o carte care este destul de coezivă în conţinut, Biblia? Explicaţia nu poate fi decît că Biblia este o carte plină de contradicţii, atît Vechiul cît şi Noul Testament. Cel puţin Noul Testament este grosier privind salvarea oamenilor de la moarte de către cineva care nu s-a salvat pe sine însuşi. Oasele i-au putrezit de mult acolo în Orientul Apropiat. Evreii nu l-au acceptat pe Iisus deoarece nu era nimic în el să sugereze că-i poate salva, că-i poate elibera de sub jugul romanilor aşa cum se aştepta de la un rege din spiţa lui David.

    Cine a fost Iisus? Respingerea lui de către evrei în mod automat îl califică drept impostor şi amăgitor. Nimeni nu a făcut o evaluare mai justă asupra cine a fost Iisus decît poporul din care face parte şi în mijlocul căruia a trăit. Şi ei l-au categorisit drept amăgitor. Învăţăturile ieftine şi stupide ale lui Iisus au mai mult marca răului decît cea a binelui. Omul Iisus este un caz demonic a cărui misiune „salvatoare” a supravieţuit prin conjunctura istoriei, prin frică pe care o împlîntă în minţile oamenilor aşa cum numai duhurile rele fac, deghizînd răul într-un ambalaj pe care scrie fericire şi salvare. Dezbinarea adusă de „fiul lui Dumnezeu” continuă să ne macine sufletele şi să ne despartă inimile cu sabia pe care a promis-o. Şi asta avem astăzi: fiul despărţit de tatăl său, fiica de mama sa, aşa cum se arată în Matei, 10, 34-35. Creştinismul este un cult demonic, cea mai mare minciună care a putut vreodată exista în omenire: venerarea unui demon ca „fiu al lui Dumnezeu”, Iisus.

    Vă veţi întreaba cum se explică atîtea frumuseţi văzute în biserici şi catedrale? Există realmente creaţii minunate care glorifică amintirea narativă a celui care a fost Iisus. Răspunsul este că aceste minunăţii sunt rodul idealului minţii omeneşti, nu cel al învăţăturilor lui Iisus. Creştinismul este o religie parazitară care se întinde oriunde poate să ajungă cu teroarea fricii. Oamenii au creat cu mare elan frumuseţi în biserici şi catedrale pentru a contracara urîciunea creştinismului originar al lui Iisus, idealizînd aspectele durerii, portretizînd un Iisus cu faţa blîndă şi resemnat în faţa morţii, postura victimei care induce milă în cei care o privesc. Dar cînd este să evaluăm obiectiv consecinţele acestor aberaţii doctrinare gunoiul creştinismului iese la suprafaţă în felul de a se comporta al oamenilor, în modul lor de existenţă, în violenţa şi răutatea socială a unor creştini, deoarece Iisus le-a promis că orice li se poate ierta afară de blasfemia împotriva Duhului Sfînt (Matei, 12, 31). Oamenii sinceri aflaţi printre creştini sunt doar victime credule care resemnaţi şi depăşiţi de înţelegerea reală a demonismului lui Iisus nici nu ştiu practic în mîna cui se află.

    Puterea politică de-a lungul timpului a înţeles cu realism marele potenţial de manipulare a creştinismului care a fost folosit de toate sistemele sociale inclusiv comunismul care iniţial l-a respins. Ulterior creştinismul a fost tolerat şi folosit în slujba noilor guvernanţi comunişti care, înclinaţi spre rău, exploatare şi minciună, s-au aliat cu cei de-o teapă cu ei, cei care îl slujeau de Diavol întocmai ca şi ei, dar folosind metodele demonului de pe crucea însîngerată, Iisus „salvatorul omenirii”.

    Despre cel care a scris aceste rînduri nu este nevoie să vă întrebaţi cine este. Un om îndrăzneşte să gîndească în cele aşternute aici. Am scăpat de frică, mă simt uşurat, nu mai port jugul crucii, nu mai sunt un întemniţat al lui Iisus. Privesc la cer, la soare şi mă gîndesc cum oamenii acestor vremuri mai pot crede că undeva în Orientul Apropiat, Dumnezeu şi-a trimis pe fiul său unic să „moară” pentru ca noi să avem viaţă veşnică. Dacă un astfel de Dumnezeu face experimente cu noi să afle că nu i-au reuşit. Dar dacă este mîna Diavolului întreaga decepţie a reuşit. Sunt milioane şi milioane de oameni care au asimilat patologia lui Iisus, un spirit demonic de care omenirea este influenţată în prezent în proporţii gigantice. Aceasta ne duce la pieirea anticipată de demon în viziunea apocaliptică din Noul Testament. „Salvatorul” demonic ne învaţă să ne tîrîm, cum să murim, nu cum să trăim, aşa cum un adevărat fiu de Dumnezeu ar face-o. Demonul Iisus ne-a adus încet şi sigur la marginea prăpastiei de anihilare a omenirii.

  4. edit this on 17 Apr 2009 at 6:20 am4Guio

    Danuta, mama, revino-ti!
    Daca nu crezi in Iisus, stai deoparte! Nu mai arunca in El cu pietre!

  5. edit this on 07 May 2009 at 3:16 am5deluxe

    Draga Dana,

    Mi-e mila de tine. Pacat de neuronii tai uzati in scopuri iluzorii. Pe parcursul anevoioasei lecturi mi s-au succedat prin minte doua replici: “Doamne iart-o ca nu stie ce zice” si “Vade retro!”

    De cand am ajuns la episodul hotului pe cruce m-am hotarat, tangoul dintre cele doua stari a incetat si s-a oprit la “Doamne iart-o”. Si daca vei putea face ceea ce hotul a facut pe cruce… chiar te va ierta. Ma mira cum o persoana cu asa capacitati cognitive analizeaza Noul Testament ca un copil de gradinita. Pacat.

  6. edit this on 11 Jun 2009 at 3:08 am6Maria Bogdana

    pai sa intrati pe ezoteric cosulluioreste , va faceti un profil foarte usor ca este acolo o anumita doamana Lucia, la situl despre spiritualitate carea avut neobrazarea sa spuna ca “Dumnezeu este un handicap psihic”.Pe mine m-a atentionat o prietena care a intrta din curiozitate! am bomardat o cu mesaje pe acea doamn acre profaneaza numele lui isus Hristos.
    Este inadmisibil sa batjocoresti Numele Lui!pe un site care nu stiu ce propavaduieste…pace si lumina in suflete!

  7. edit this on 11 Jun 2009 at 3:11 am7Maria Bogdana

    “esoteric codulluioreste,” este cel mai ciudat site care pur si simplu isi bate joc de toate valorile crestine.Sa-i ierte Dumnezeu…

  8. edit this on 17 Jun 2009 at 6:04 am8Cătălina

    Azi am descoperit acest blog!Cred ca datorita postarilor Mariei Bogdana de pe forumul lui Oreste. Am incercat sa particip la discutiile de pe forum dar …..cred ca si-a bagat “codita” stiti voi cine….Nu mai pot sa citesc ce se scrie acolo….Azi am intrat din intamplare si mi-a sarit in ochi faptul ca cineva apara ortodoxia si pe Domnul nostru si asa am ajuns aici.
    Ma bucur ca Dumnezeu v-a strans pe acest blog !Sunt sigura ca ajutati multi oameni(inclusiv pe mine )!
    Legat de subiect, mi-e mila de Dana si de cei ca ea. Putem doar sa ne rugam pentru ei . Sa dea Dumnezeu sa fie doar o perioada de ratacire , o perioada in care sunt inconjurati de atata “lumina” incat e greu sa “vada” sursa….
    Numai bine!

  9. edit this on 17 Jun 2009 at 1:54 pm9Igalis

    Catalina esti binevenita!

    Ma bucur ca exista oameni care il marturisesc pe Dumnezeu. La predica Liturghiei de duminica trecuta exact despre asta era vorba. Si parca a venit ca o confirmare le ceea ce spun oamenilor atunci cand incearca sa ma combata, sau sa isi sustina teoriile ateiste in prezenta mea. Eu nu sunt o sectanta sau o habotnica, dar stiu ce a spus Iisus. “Cine se va rusina de mine si de cuvintele mele, si eu ma voi rusina in fata Tatalui meu celui ceresc”.

    Deci asta fac. Il marturisesc pe Dumnezeu cu toate darurile pe care mi le-a dat pentru un strop de credinta, ca sa fie de folos celor care au urechi de auzit. Cei care inca nu L-au gasit… pacat, poate nu vor ajunge la momentul cand va fi prea tarziu.

    Doamne ajuta!

  10. edit this on 18 Jun 2009 at 3:21 am10Cătălina

    Draga Igalis , iti multumesc pentru primirea calduroasa!
    Toata viata am crezut in Dumnezeu si ma doare sufletul cand un om cade in deznadejdie,cand il paraseste speranta. Vreau sa recomand o carte plina de lumina : “Parintele Paisie si marii initiati ai Indiei”, o gasiti pe site-ul http://www.sfaturiortodoxe.ro . Aceasta carte a aparut in viata mea intr-un moment de rascruce si m-a ajutat sa fac diferenta dintre bine si rau.
    Frumoase sunt si cuvintele parintelui Paisie Aghioratul (cel prezentat in carte).
    Imi doresc sa va intareasca Dumnezeu in dragostea Lui si sa va dea putere in rugaciuni.
    Numai bine!

  11. edit this on 18 Jun 2009 at 4:25 am11Igalis

    Multumim.

  12. edit this on 17 Jul 2009 at 2:34 pm12razva

    crede si nu cerceta . asta e cheia .toti care nu credeti drept adevar in ce a scris DANA CERCETATI cu adevarat si adevarul vi se va arata.sau poate aveti minti prea inguste sau spalate de DIAVOL ca sa mai intelegeti ceva. astept raspunsurile voastre .ozzy917@yahoo.com

  13. edit this on 18 Jul 2009 at 2:43 am13Igalis

    Draga Razva,

    Inteleg bine? Suntem ingusti la minte pentru ca nu credem ce a spus Dana? Noi toti ce ce credem in Sfanta Treime suntem prostiti de diavol si nu vedem adevarul pe care Dana l-a cules de prin carti din care reiese ca Iisus Hristos era demonizat???

    In cazul asta imi doresc la nebunie aceasta ingustime a mintii! Ai auzit expresia “nebun pentru Hristos”? Asta imi doresc. Cat despre cine imi spala mie creierul… mai bine fii atent cine il pune pe al vostru pe moaţe! Aici o includ si pe Dana.

    Igalis

Anunțuri

Read Full Post »

DSC04442

Pacatul lui Iuda nu a fost ca L-a vandut pe Iisus, ci deznadejdea care l-a impins la sinucidere!

Cu toate ca sinuciderea poate parea unica solutie de rezolvare a tuturor problemelor, este o alegere extrema, de a trai cosmarul care te impinge la acest gest in mod perpetuu pentru o vesnicie! Este cea mai teribila inselaciune a diavolului. Aici se gasesc in pericol toti ateii si toti adolescentii care inca nu si-au structurat valorile. Din pacate, statisticile sunt sumbre. Cea mai mare rata a sinuciderilor se inregistreaza in randul adolescentilor.

Suflete de copii in corpuri de adulti

Asta sunt adolescentii. Criza de identitate nu ocoleste pe nimeni, iar atunci cand langa ei nu se afla un adult cu tact, se poate ajunge la tragedie. Rebeliunea adolescentina imbraca multe forme si dispare in momentul in care cei din jur ii accepta neconditionat pe “zurbagii”. In acel moment orice demonstratie isi pierde valoarea, pentru simplul motiv ca interdictia nu mai exista. Pare inacceptabil pentru un parinte, dar pentru un adolescent este dovada suprema de incredere si valorizare a sa ca om. Parintii au o obligatie clara si bine determinata in timp. Pana la 7 ani parintele este instanta morala suprema, este Dumnezeul copilului. Lui ii revine sarcina sa il invete pe viitorul adult sa distinga binele de rau, restul tine de libertatea lui de a alege. La adolescenta, parintele ii poate deveni copilului sau doar PRIETEN, dar acestea sunt cazuri rare si fericite, altfel… de regula parintele devine pentru adolescent principalul persecutor. Autoritatea exercitata cu forta duce clar la razboi! Conflict intre generatii.

Tatal meu mi-a interzis un singur lucru: Fumatul. Ghiciti ce tin eu acum intre degetul aratator si cel mijlociu? Da. O tigara. Fumez de 25 de ani cu pasiune. Bine ca nu mi-a interzis si alte lucruri… cine stie ce monstrisor vicios eram acum!

Fascinatia mortii

La 17 ani m-am gandit sa ma sinucid. Nuuu, nu era vreun esec in amor, ci o plictiseala cu care nu mai puteam trai. Acel gol de continut nu avea nicio legatura cu familia, cercul de prieteni sau scoala. Pur si simplu nu vedeam rostul traiului. Ma plictiseam. Acum stiu ce imi lipsea: credinta in Dumnezeu. Eram un om onest, dar rebel si foarte ateu. Am luat in calcul toate metodele: spanzurare, electrocutare, zborul in gol de la etajul 9, injectarea cu aer, supradoza de somnifere, taiatul venelor si alte asemenea. Am exclus din start: trenul, metroul sau autoincendierea, metode cu riscuri si durerose. Apoi le-am luat la analiza pe cele ramase.

Spanzurare

panzuratii au un beneficiu. Se spune ca in momentul mortii au orgasm. Problema este cat de mult te zbati in lat! Moartea survine (in functie de noroc) intr-un inerval variabil de timp si prin una dintre cele doua cai: fractura cervicala (atunci cand socul este destul de puternic) sau prin asfixiere (ceea ce iti strica definitiv portretul – cianozarea pielii, ochii bulbucati, limba scoasa…) Daca nici nu te pricepi prea bine la noduri… posibil sa te balabani mult si bine in spanzuratoare pana iti dai duhul. Mai poate aparea o problema. In cazul in care esti salvat totusi, ai toate sansele sa ramai “leguma”, daca celulele din creier mor din cauza lipsei de oxigen. Este un proces ireversibil.

Electrocutare

Este o metoda evitata de catre femei. Si in cazul asta se strica grav portretul. Problema e ca mai e si o moarte dureroasa, pentru ca se stie faptul ca pe unde trece curentul se formeaza canale arse, e un fel de prajeala pe dinauntru. Si nici nu mori repede!

Zborul in gol

Metoda sigura daca indeplinesti anumite conditii: sa nu sari de la etajul 4, sa ai grija unde cazi (nu e recomandat sa cazi pe iarba, prin coroanele copacilor, sau in capul vreunui vecin) si nu in ultimul rand, aveti grija sa nu fie langa voi cineva care v-ar putea salva! Din pacate si lasand gluma de-o parte, o prietena de-a mea a reusit performanta, dar nu vreau sa-mi inchipui ce a simtit mama ei cand a ramas cu o bucata din rochia ei in mana! Pacat, era o fata frumoasa si desteapta. Mai cunosc cazul unui baiat care a sarit de la etajul 6, nu a murit pentru ca a aterizat prin copaci, dar a ramas schilod pe viata.

Injectarea cu aer

Asta pare-se ca este o metoda mai stiintifica, dar cum nimeni nu a incercat-o in prezenta mea… am si niste indoieli. La nivel fizic, aerul injectat in vena ajunge la inima unde produce stop cardiac. Ok, in teorie pare simplu, dar daca nu nimeresti vena care trebuie? Daca nu e destul aer si inima nu face poc, dar ramai paralizat? Intrebare ca la Radio Erevan: “seringa trebuie musai sa fie sterila”?

Taiatul venelor

Si aici sunt riscuri. Degeaba iti tai venele daca nu tii plagile deschise (cum ar fi sa te bagi in cada cu apa calda). O alta prietena de-a mea ne-a facut o astfel de surpriza la o petrecere. Statea de foarte mult timp in baie si ne-am dat seama ca ceva nu e in regula. Am ciocanit, am strigat-o… n-a raspuns. Am deschis timid usa si am incremenit! Toata baia era plina de sange, ea statea pe wc cu corpul sprijinit de chiuveta. Mana alunecase de sub jetul de apa calda in momentul in care si-a pierdut cunostinta. Norocul ei! Pe taietura se formase o pelicula de sange inchegat si plasma, iar aceasta a actionat ca un bandaj care a oprit sangerarea. Am resuscitat-o, am legat-o la mana, am intins-o pe pat si am tinut-o toata noaptea in brate cu corpul vertical si cu mana in sus. A doua zi si-a revenit, nu-si mai aducea aminte nimic. Din pacate, cativa ani mai tarziu a murit otravita. Toti anii aceia a incercat metode de sinucidere si se pare ca intr-o zi i-a iesit figura hoata. Dumnezeu sa o ierte. Si acum ne e dor de ea.

Supradoza de somnifere

Aici va povestesc din proprie experienta. Era pe data de 3 ianuarie dimineata (urma sa implinesc 17 ani), venisem de la o petrecere, eram obosita si deprimata. Mama m-a certat, o vecina s-a trezit sa-mi faca teorii pe tema “frumusetea se duce si o sa ajungi sa cauti prin gunoaie!”, prietena mea cea mai buna s-a otzarat la mine ca mi-a cazut scrumul pe masa… si uita asa am decis ca mi-ajunge… ca si-asa m-am plictisit de viata aia de rahat, acum mai suparam si oameni… M-am dus la farmacia din colt si mi-am cumparat doua cutii de somnifere tari. Intre timp mama se calmase si imi pusese masa. Nu pot sa uit cum o priveam cu sadism in ochi si cum tineam in pumn sub masa pilulele mortale. Cand a iesit din bucatarie le-am indesat in gura pe toate, le-am strivit cu dintii ca sa le pot inghiti si am bagat un pahar cu apa peste ele. Am ascuns cu grija cutiile goale dupa un ghiveci. O teorie psihologica spune ca un sinucigas va da intotdeauna semne, se va anunta intr-un fel sau altul, inaite de a-si aplica planul.

Asa am facut si eu, este un proces aproape inconstient. Nu numai ca am ascuns cutiile destul de “la vedere”, dar m-am si dus la prietena mea in bloc si m-am apucat sa plang poetic. Nu vroiam in ruptul capului sa se creada ca m-am sinucis din vreun motiv amoros, mi se parea penibil. Cand am simtit ca ametesc m-am uschit acasa. Mi-am pus o pijama curata si m-am bagat in pat. Cand imi era somnul mai dulce, au navalit in camera salvatorii. Mama ma forta sa inghit lapte, vecina cu “tomberonul” ma privea sprijinita de biblioteca, prietena mea tragea de mine sa ma imbrace ca sa ma duca la spital, tata era in stare de soc si a pus muzica la maxim, iar eu… injuram din toti rarunchii, pe toata lumea, sa ma lase sa dorm! Am creat un balamuc!

Tata a scos cu spaclul husa inghetata de pe masina si m-a dus la Urgenta. Nu-mi mai amintesc decat ca langa targa mea au parcat alta targa pe care un baiat facea un spectacol similar cu al meu. Era un duet de injuraturi! Dupa vreo 4 zile l-am recunoscut pe coridor si semanam izbitor! Fata alba, buzele arse si pline de urme de sange inchegat… L-am intrebat ce a luat: “Levo”. Cate? “Doua cutii”. Uimitor cum doi tineri au luat la eceeasi ora acelasi medicament (levomepromazin) in doze similare! Cand l-am intrebat motivul, raspunsul a fost: “eeee…” Am mai conversat noi un pic si l-am intrebat: ” Auzi, tu mai vrei sa te sinucizi?” A zis: “Nu, mi-a trecut, ca te scot astia si din gharele mortii”!

Nu stiu prin ce a trecut el si nu stiu nici prin ce am trecut eu, nu-mi amintesc nimic din procedurile lor medicale, dar stiu ca venea cineva noaptea si imi turna mult ceai pe gat. Eu ma sufocam si printre toate astea injuram in continuare de morti si raniti! Dupa o zi sau doua, o aststenta draguta a venit la mine si m-a intrebat: “nu ma mai injuri?” M-am jenat toata! M-am simtit ridicol cand am aflat ca ala se numea “salonul de indragostite”.Veneau doctorii si asistentele cu aceleasi doua intrebari: “De ce ai facut-o?” si “Mai faci?”

NUUUU, NU mai fac! Dupa ce am devenit credincioasa, am mai trecut prin situatii grele, dar la primul gand de acest gen, am fugit la biserica si acolo s-au intamplat minuni! Mi-e rusine acum ca am facut asa ceva, dar nu-i condamn pe cei care inca se gandesc la suicid. Mi-e mila de ei si le-as striga tare in ureche: Trezeste-te, Dumnezeu exista!

Sfat pentru sinucigasi

In momentul in care te doare inima asa de tare incat nu mai poti trai, spune in gand sau cu voce tare de trei ori Rugaciunea Inimii:

“Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul”

Daca simti ca iti face bine, continua. Intre timp raspunde-ti la urmatoarea intrebare:

As putea trai durerea asta la infinit si perpetuu? Daca raspunsul e nu, atunci n-o face. “Toate ne sunt ingaduite, dar nu toate ne sunt de folos”. Daca ceva nu ti-e de folos, atunci nu-l face!

Nu am scris toate aste ca sa va sochez, ci pentru ca am gasit pe un forum de adolescenti tema sinuciderii si mi-am dat seama ca asta e varsta la care moartea exercita fascinatie, dar vai de cei care vad in asta o solutie! Oricine are un gand ca acesta, sa nu ezite sa-mi scrie. O sa vorbim in privat si sunt sigura ca putem gasi solutii pentru orice problema!

Pana atunci, va doresc o viata frumoasa traita pana la capat!

Igalis

56 Responses to “Sinuciderea”

  1. edit this on 07 Sep 2008 at 6:37 pm1Alex

    Aceasta rugaciune am invatat-o de la Sfantul Parinte Cleopa ,nu te supara ca te contrazic ,dar nu o fac din rautate ,se numeste rugaciunea minti si trebuie spusa tot timpul pentru ca numele lui Hristos Dumnezeu biruie toate puterile iadului , iar cu numele lui Hristos ,biruiesti imaginatia ,iar prin imaginatie vine Diavolul cu treptele pacatului ,obisnuinta cu pacatul a 10 iar deznadejdea este a 11 treapta ,a 12 siniuciderea .Cu aceasta rugaciune lupta calugari cu imaginatia ,pentru ca si diavolul prin imaginatie a cazut pentru ca se vedea stapan peste toate ,cel dintai dintre Serafini nu a facut fata incercari la care a fost supus de Dumnezeu,iar dupa el a tras o treime din ingeri ceresti,Daca nu ar fii puterile ceresti pentru ca Dumnezeu e stapan si peste Satan iar Satan daca ar avea voie de la Dumnezeu cum scrie, cu o singura ungie ar intoarce toata scoata pamantului,dar lui ii este permis doar cat ii da voie Dumnezeu.Iar aceasta lume va exista pana la completarea ,cu cei drepti a numarului ingerilor cazuti,asa cum a vazut si Moise care ajungese in al 4 cer ,Arhangelul ia aratat o taina a cerurilor (nu a raiului, pentru ca cerurile sunt cu totul altceva)pentru ca nimeni cu trup nu urcase pana in ceruri, o mare bibloteca de unde a scos o carte iar Moise a vazut un integ univers in ea , Arhangelul i-a spus aici sunt scrise miliardele de universuri care au fost create de Dumnezeu si pe care le-a distrus ,caci si universul vostru va avea sfarsit,Dumnezeu este inacesibil tuturor mintilor rationale din ceruri si de pe pamant ,si de sub pamant pentru ca el nu are inceput si sfarsit ,eu sunt un simplu magar prost ,pe langa Parintele Cleopa ,iar ceea ce am spus nu este nici un singur bob de grau dintr-un mare lan de care era verdnic Parintele Cleopa .Ingerul dat de Dumnezeu de la sfantul botez a pazit sufletul tau , caci ce valoare are un trup stricacios , dar atunci cand Hristos Dumnezeu va veni sa judece lumea si toate puterile iadului ,toti vom primi un nou trup exact de 30 de ani ,varsta cand a fost botezul Mantuitorului unii spre lumina iar alti spre intuneric spre muncile iadului,pentru ca acum diavoli fug din el si vor sa locuiasca pe pamant.Atunci cand Parintele Cleopa mi-a povestit despre iad am plans pentru bunicul meu care era ateu .In toate tratatele de criminalistica se specifica faptul ca femeile opteaza pentru un suicid care nu ii afecteaza frumusetea fizica ,pentru ca femeia a fost creata in Rai iar barbatul pe pamant si dupa aceea la asezat Dumnezeu in Rai .Te rog iatrta-ma pentru ca sunt analfabet si pentru mintea mea asta proasta , am ocupat atat spatiu cu comentariul meu dar multe ar trebui sa ne zbarleasca parul iar suicidul este incununare diavolului(daca ii bate si ii manaca pe ai lui slujitori dar pe oameni?) si vesnica condamnare a sufletului.
    Omul este superior ingerilor doar prin constiinta, pentru ca ea ne spune daca am facut prosti si ne caim nu poate fii cumparata cu bani si are grija sa vina la momentul oportun pe cand ingeri nu o au ,deci cei cazuti niciodata nu pot sa se caiasca,caci smerenia deschide portile raiului iar inganfarea pe ale iadului.(cate suiciduri nu sunt din cauza inganfari, a mariri pe sine a nu accepta, a spune ca nu ai nevoie de Dumnezeu ca tu poti fara ,si nici nu te intereseaza de ceea ce urmeaza sa faci,daca ajungi in iad sau iti mantuiesti sufletul asta pacatos,caci numai cu gandul cat pacatuim dar cu trupul.Te rog frumos sa nu te superi pe mine si daca am gresit cu ceva iarta-ma ca am scris prost si poate nu trebuia sa scriu asta tocmai eu care nu am facut nici un lucru bun pe lume.

  2. edit this on 08 Sep 2008 at 5:00 am2deluxe

    Prietene, ma bucur ca esti alaturi de mine. Te aplaud pentru toate cate le-ai scris!

    Nu numai ca nu am de ce sa ma supar, dar iti multumesc ca mi-ai amintit de o tema frumoasa: singurul lucru pe care nu-l poate face diavolul. Stii care e?

    Promit sa scriu azi despre asta.;)

  3. edit this on 11 Sep 2008 at 10:55 am3stiu eu

    nu poate sa invie

  4. edit this on 20 Oct 2008 at 5:29 am4s

    va salut cu resepect pe toti!si comentatori si sinucugasi!
    eu azi sunt f linisti(scuze , sunt dupa o doza de somnifere si fac greseli ortografice).azi imi pregatesca 3a metoda.cel mia mult miar placea sa ma infig cu masina intr-un pom/stalp , i n faata caei EI.
    o sa va zic cateva cuvinte pe tema asta , ma straduiesc sa nu va plicitisesc.iar pland,tu-i mama masii de treaba….am 43 de ani si acum 20 de luni mi sa implinit visul acela de idealsist!bineinteles ca consider ca noi am avut traiai cum putini alesi au….acum o luna si putin am facut o greseala mare.raspunsul a fost:adio iubitul meu , puiul meu drag,sa fii fericit” si apoi o afirmatie”am inte;es ca dragostea nu e cel mai important lucru.de atunci fiecare clipa e pentru mine un chin….ne intalnim din nou de cca 2 saptamani , avem momente placute si….atat!cei 2/3 prieteni din jurul meu imi spun sa mai astept ca se rezolva.i-am ascultat,nu ma intrbati cum am reusisti!si se vede ca lucrurile au inceput sa evolueze in bine…..dar dureaza….iar eu ma usuc cate putin in fiecare minut.numananc de 5 saptamani, se pare ca am dat in diabet….si nu mai suport inca o zi fara ea.fiecar minut e un kin!nu dorredc niumanui sa treaca o ora prin ce trec eu 1440 minute pe zi de atata timp.
    toata viata an fost un om puternic.am 14 ani de cand sunt in functii de conducere dintre care unele la nivel inalt.am cunoscut multe femei.pe unele pot zice ca leam iubit.dar cu ea a fost ceva cu mult peste.nu vad ce ar mai putea sa-mi ofere viata de acum in colco!
    va doresc tuturor sa fiti fericiti1

  5. edit this on 20 Oct 2008 at 7:26 am5igalis

    Draga S,
    Sper din toata inima ca raspunsul meu sa nu vina prea tarziu. Si mai sper sa intri din nou pe site-ul meu ca sa citesti postul pe care azi ti-l dedic. Se numeste “Ultimul strop de energie”

  6. edit this on 13 Nov 2008 at 10:35 am6sierra_ig

    jaloane… un vasodilatator si 2 cani de cafea + lama… in 15 minute esti pe val… fara prostii cu pastile sau spanzurat.

  7. edit this on 18 Nov 2008 at 7:08 pm7pabibabum

    am incercat de 2 ori cu taiatul venelor …si nimic dar nu stiu eu chiar nu mai vreau sa fiu traiesc degeaba sunt in plus nu am nimic nu voi avea pentru ce sa traiesc….doar o umbra a pamantului nu stiu de 4 luni am gand chestiile astea si pana la urma am sa o fac cred…aveti grija de voi.

  8. edit this on 20 Nov 2008 at 6:19 am8edy

    indiferent de metoda pe care o alegi, totul e sa ai noroc.am o cunostinta care a sarit de la etajul 10 si a scapat.sia rupt citeva coaste si gata. cu somnifere nu merge. am incercat de 3 ori. am fost descoperit de fiecare data si mau salvat.se pare ca oricum nu da rezultate daca ai inima sanatoasa. dormi vreo 2 saptamini si te trezesti( stiu mai multe cazuri)cred ca metoda su spinzutatu e cea mai sigura.daca nu reusesc promit sa revin . daca reusesc…… norocu meu.
    de ce?hmmm povestea e lunga. am 37 de ani si nu mai gasesc nici o iesire. saracia asta. sunt zile intregi in care nu am ce minca. cred ca e cea mai buna solutie. nroc in continuare

  9. edit this on 21 Nov 2008 at 4:08 am9edy

    nam avut curaj.firar sa fie.daca as faceo cu cineva….

  10. edit this on 21 Nov 2008 at 5:49 pm10pabibabum

    depinde de unde esti:))da eu imi tai venele lasa ne intalnim pe dincolo poate

  11. edit this on 22 Nov 2008 at 5:05 am11edy

    ni leam putea taia reciproc. cred ca asa ar merge mai bine

  12. edit this on 22 Nov 2008 at 5:06 am12edy

    fara da dam in filosofii care e defapt sensul existentei noastre ??

  13. edit this on 23 Nov 2008 at 9:32 am13Diana

    Astazi am iesit din spital in urma unei sinucideri nereusite. M-a calmat foarte mult ce am gasit pe acest site. Dar oricum, nu o sa ma opresc pana nu o sa reusesc ce mi-am propus. La cei 16 ani ai mei, sunt deja la a 4 a incercare. Mi-ati dat cateva idei si va multumesc

  14. edit this on 24 Nov 2008 at 4:23 am14edy

    diana. neam putea ajuta reciproc.ce zici? ne intilnim ?

  15. edit this on 25 Nov 2008 at 1:18 pm15Diana

    Nu cred ca in momentul acesta am nevoie de ajutor. Multumesc oricum.

  16. edit this on 02 Dec 2008 at 8:31 am16deluxe

    Raspuns pentru EDY:
    Nu mai lansa invitatii la sinucideri romanice in doi, ca s-au mai vazut cazuri cand unul a murit si celelalt a ramas in viata cat sa infunde puscaria. Mai bine invita fata la cofetatrie. S-ar putea sa descoperiti impreuna ca motive sa mai ramaneti pe lumea asta se gasesc.

    Vazand dispozitia ta generoasa si altruista fata de oamenii aflati in suferinta, te intuiesc ca viitor adult, un om plin de sensibilitate si compasiune pentru ceilalti, un iubit tandru si un boem, care stie sa creeze o atmosfera incarcata de fascinatie, alimentata de o imaginatie valoroasa. Daca Dumnezeu ti-a dat toate darurile astea si nu le vezi, inseamna ca esti orb.

    Daca doar vrei sa iti bati joc de ele… cauta in continuare metode de sinucidere, dar nu pe site-ul meu. Postul acela se adreseaza celor care vor sa scape de diavol, nu celor care il cauta.

    Ma intreb cum un om bun, cum vad clar ca esti, se increde in dusman? Incerca sa ceri ajutor divin, il vei primi negresit si daca esti si istetz cum pari, vei avea ocazia sa traiesti povestea propriei tale vieti, care este muuuuuuuuuult mai interesanta decat povestea viitoarei tale morti.

    Prietene, inca nici nu-ti poti imagina cat “bun” si “bine” este in tine! Faptul ca nu suporti platitudinile vietii, ca starea de gol motivational iti raneste inima, este cel mai puternic semn ca nu esti nesimtit! Si eu am fost ca tine, iar acum sunt un adult valoros. Oamenii cu bun simt sufera, ceilalti… mananca bine si ragaie sanatos, dorm cu sforaituri si se trezesc dimineata doar ca sa manance din nou.

    Mi-ar placea sa beau o bere cu tine ca adult, te astept pana cresti.
    Cu drag,
    Igalis

  17. edit this on 02 Dec 2008 at 9:54 am17deluxe

    Raspuns pentru DIANA

    Nu e o curiozitate bolnava de baba care n-are treaba, dar tare as vrea sa stiu ce anume te-a dezamagit la viata? Si pentru tine este raspunsul de mai sus. Finetea sufleteasca nu inseamna slabiciune, ci mai degraba o fragilitate care te face sa vibrezi mai intens la tot ce este in jurul tau. Si cum in jurul nostru se gasesc mai mult oameni imbecili, care ranesc gratuit pe cei cu mai mult bun simt decat ei… Am observat ca la depresie nu ajung nesimtitii si imoralii, ci exact oamenii care au fost invatati sa faca distinctia intre bine si rau.
    Nu mai cauta metode mai bune de sinucidere, exista pericolul chiar sa gasesti. Ar fi mare pacat sa se piarda un om ca tine. Vrei sa te planga cineva anume? Poate doresti sa pedepsesti pe cineva? Poate ai obosit sa lupti cu morile de vant, cu oamenii construiti doar din fatade si fara continut? Poate crezi ca latura ta sensibila nu ajuta la nimic?

    Si eu am trecut prin astea iar acum stiu ca anormala nu eram eu, care sufeream pentru rautatea lumii, ci aceia care calcau cu nesimtire pe sufletul unei adolescente doar pentru ca nu aveau capacitatea sa simta si sa inteleaga acel continut cu esenta. Ghici cine arata si se simte acum ca cel mai iubit si privilegiat om al lui Dumnezeu?
    Da, eu. Si mai ghici cine isi scoate palaria in fata mea si ma intreaba ce metode aplic de am ramas atat de tanara si radioasa?
    Da, acei oameni care traiau doar pentru burta, pentru tzoale si pentru suprematia titlului de “tare”. Daca atunci imi era mila de mine, acum imi e mila de ei. Merita oare sa ma sinucid pentru aceste burti fara inima?
    La intrebarea “Care-i secretul tineretii tale?” le raspund cu sinceritate, cu iubire si bunavointa: “Merg la biserica.”

    Iar acum, dupa 40 de ani de viata, ii multumesc lui Dumnezeu din toata inima ca metoda mea de sinucidere de la 17 ani nu a functionat! Ii multumesc din toata inima pentru fiecare greutate pe care mi-a scos-o in cale si de ajutorul pe care mi l-a dat ca sa pot duce. Asa am crescut, asa m-am luminat, asa am ajuns sa plang de fericire.

    Imi pare extrem de rau pentru prietenele mele care au cautat cu insistentza “metoda perfecta”. Din pacate, au gasit-o.
    Nu cred ca mai vorbeste cineva despre ele. Rar, imi amintesc eu, iar cand le aprind cate o lumanare la biserica, sper cu teama, dar stiu ca nu mai este posibil, ca Dumnezeu sa le ierte. Este atat de iremediabil acest gest… o vesnicie de rugaciune nu mai poate sa ajute!

    Te rog sa te gandesti la ce ti-am scris si sa imi spui daca am reusit sa te fac sa fii curioasa macar un pic de ce iti pregateste soarta, daca decizi sa traiesti. Primul lucru pe care ar trebui sa ti-l spun este sa iti pui o dorinta. Dar sa stii cu certitudine ca asta iti doresti si apoi sa nu te razgandesti, pentru ca acea dorinta se va implini.
    Conditia este sa nu fie legat de altcineva, ceva negativ sau impotriva a ceea ce Dumnezeu a creat. Oricat de absurda ti s-ar parea dorinta, ea se va implini!

    Eu mi-am dorit “tinerete fara batranete, dar nu viata fara de moarte”. Iata, acum la 40 de ani, ma privesc cu uimire in oglinda si constat ca arat de 25. Am un sot cu 15 ani mai tanar, de o frumusete rara si nimeni nu ne intreaba daca eu sunt mai mare, pentru ca diferenta nu se vede! Nu stiu ce fenomen e acesta, dar stiu ca de cate ori am avut o suferinta mare si m-am refugiat cu credinta tare in bratele lui Dumnezeu, ceasul meu biologic a luat-o inapoi. Puritatea sufleteasca innobileaza fizicul.
    Stiu, e greu, greu de tot sa ne scuturam de zgura asta care se pune pe noi, pe suflet. Daca nu o scuturi des si cu putere, iti cimenteaza inima.
    Iti doresc un suflet curat si usor si multe lacrimi de bucurie. Fii fericita ca nu esti impietrita in nesimtire!
    Cu drag,
    Igalis

  18. edit this on 02 Dec 2008 at 10:15 am18deluxe

    Measaj pentru toti aceia care nu au avut curaj sa se sinucida.

    Va aplaud cu multa consideratie pentru puterea cu care va doriti viata. Va urez o existenta minunata, plina de bucurii, pana cand “atza de pe mosorel se va termina”.

    Bun venit in clubul celor care vor sa afle ce-i viata si s-au lamurit si care-i treaba cu moartea.

    Nu va grabiti frumosilor, ca moartea vine negresit, nu trebuie sa o cautati voi, ca va gaseste ea la ceasul cand va fi sa fie.

    Banc:
    La usa unuia, tzaaaarrr cineva la sonerie. Deschide si cand se uita el mai cu atentie, vede pe prag o moarte miiica, cu o coasa miiiiica…
    Omul, sa faca atac de cord.
    – Nu te speria, am venit pentru hamster!

  19. edit this on 02 Dec 2008 at 1:40 pm19Diana

    Mi se pare interesant ce pot face unele cuvinte spuse cand si unde trebuie. Nu gasesc nimic neadevarat in ce mi-ai spus. Insa nu e chiar atat de usor. Am incercat totul ca sa ies din situatiile in care sunt pusa acum. Si singura solutie este sa incep totul din nou. Mi-e rusine de cei care au incredere in mine si care asteapta ceva mai mult de la mine. Dar chiar nuvad nici o iesire. Nici o alta iesire. Deocamdata m-am decis sa astept ceva vreme sa incerc sa las lucrurile sa se calmeze.
    Multumesc pentru cuvintele acelea, desi poate nu crezi, inseamna foarte mult pentru mine

  20. edit this on 03 Dec 2008 at 5:31 am20deluxe

    Situatiile in care te trezesti, sunt doar circumstante lipsite de semnificatie. Nu e bine, nu e rau, e doar un fapt sau o problema care are o rezolvare.

    Marea eroare, pe care noi oamenii am invatat de mici sa o facem, este sa dam semnificatii evenimentelor. Moartea parintelui drag, de buna seama ca are eticheta comun acceptata “un lucru groaznic!”, dar eu spun ca este mult mai groaznic ca el sa nu moara, ci sa traiasca mult, in chinuri.

    Tatal meu a avut in ultimele doua ore de viata niste dureri atat de mari, incat fiecare respiratie era un geamat si fiecare geamat al sau era un pumnal care mi se infigea in inima. Urlam de durerea inimii mai tare decat el care avea dureri in tot abdomenul. Ma rugam in genunchi si in hohote de plans sa il ia Dumnezeu. Ma rugam cu toata fiinta SA IMI MOARA PARINTELE! Cand a murit, am multumit! Deci, iata cum se poate schimba o paradigma. In doua ore am inteles ca un eveniment rau poate fi de fapt bun. Este doar o semnificatie schimbata. Am plans si pentru ca a murit, dar am inteles ca o fac dintr-un egoism si o lipsa de credinta care ne caracterizeaza in mare parte pe toti. MIE mi-e dor de el, imi pare rau de tot ce el nu IMI mai poate face sau spune. Nu ma mai poate mangaia fizic, nu-mi mai poate rapara masina, nu-mi mai poate spune cuvinte frumoase, nu imi mai poate spune ca ma iubeste… Dar de toate astea nu este nevoie! Pentru ca stiu ca de acolo de unde e, le face deja.

    Ma bucur ca a murit, pentru ca boala lui era o umilinta continua, pentru si daca Dumnezeu i-ar fi luat boala asta ar fi urmat sa isi petreaca batranetea intr-un scaun cu rotile lucru greu de acceptat de un suflet atat de integru si de vertical cum a fost tatal meu.

    Am invatat de la el cum se traieste frumos, dar am invatat si cum se moare cu demnitate, dupa ce a facut tot ce era uman posibil ca sa nu isi raneasca familia. Si-a cerut iertare ca va muri.

    Dupa ce i-au facut autopsia, medicul anatomo-patolog ne-a zis plin de uimire: ” nu stiu cu ce a trait omul asta pana acum, ca ficat nu mai avea deloc!”

    Stiu cu ce a trait. Cu iubirea pentru noi, cu speranta ca nu ne va lasa indurerate pe noi fetele lui, iar mamei mele… i-a cerut voie sa moara!

    Vezi tu Diana, cum traiesc oamenii care au inteles ca iubirea este un bun fara pret? Stii ce a luat cu el cand a plecat? DOAR iubirea. Daca s-ar fi sinucis, ca sa scape de durere, sau de umilinta de a fi ajuns dintr-un barbat ca bradul un neputiincios dus la WC cu caruciorul rulant de catre fetele lui… probabil acum nu as mai fi simtit aceeasi liniste gandind la sufletul lui, ci as fi simtit acea spaima si lipsa de speranta pe care o simt de cate ori ma gandesc la cele doua fete care s-au sinucis.

    Ma intorc la ceea ce mi-ai zis tu. La situatiile in care te vezi pusa si nu gasesti iesirea. De unde stii ca situatiile acestea sunt RELE, de unde stii ca nu sunt premisele unui lucru EXTRAORDINAR DE BUN ce sta sa se implineasca? Pe romaneste: De unde stii ca nu e sutul in fund care te face sa faci pasi inainte?

    Vreau sa te invat ceva.
    Fa rost de o carte de rugaciuni si cauta la cuprins PARACLISUL MAICII DOMNULUI. Este o rugaciune mai lunga, dar aseaza-te in genunchi, singura in camera si citeste-o cu rabdare fara sa te gandesti la ceva anume, pana la capat. Apoi inchide cartea si vezi-ti de treburile tale. Curand, foarte curand, vei avea parte de o intamplare care te va face sa intelegi, fara urma de indoiala, ce inseamna “grabnic ajutatoare”. Abia astept sa imi scrii, dupa ce faci ceea ce te-am invatat.

    Afla ca si tu mi-ai umplut sufletul de bucurie cu cuvintele pe care le-ai scris mai sus. Imi dau seama ca daca nu am scris o carte pana acum, nu am produs opera artistica sa o las posteritatii sau nu am construit ceva genial, nu inseamna ca nu am lasat urme in existenta aceasta. Un suflet salvat din deznadejde este o lucrare mai importanta decat intreaga opera a lui Eminescu.

    Te astept.
    Igalis

  21. edit this on 09 Dec 2008 at 11:37 am21Dy

    ms…ms pt tot ce ai scris….aveam niste ganduri negre si citind tot ce ai scris m’am linistit…kiar dak ink simt k toata lumea e in potriva mea…incerc sa trec peste…inka o data….ms mult:*

  22. edit this on 26 Dec 2008 at 8:42 am22sufletul mort

    …foarte interesante lucrurile de mai sus…
    …ascultati ce va spune IGALIS, ptr ca nu greseste cu nimic…
    …nu faceti nici un fel de prostii si bucurati-va de lucrurile marunte din viata voastra…
    …in alta ordine de idei…am creat un blog unde voi scrie tot ceea ce simt in ultimele saptamani din viata mea…
    …aveti grija de voi…
    SUFLETMORT.BLOGSPOT.COM

  23. edit this on 07 Jan 2009 at 1:09 pm23dtz

    hmm.. interesante chestii..
    eu cred ca lucrurile care te determina sa ajungi sa iei astfel de decizii sau te fac sa te gandesti la sinucidere nu sunt influentate de Diavol sau de Dumnezeu sau asa mai departe..
    consider ca toate astea fac parte dintr’o succesiune de intamplari din viata noastra de zi cu zi.. din dramele pe care oamenii le creeaza altor oameni.. Nu spun ca nu cred in Dumnezeu dar consider ca influenta Lui e mai mult spirituala si prezenta Lui in suflet tzine de mentalitatea omului..
    ar fi foarte usor daca oamenii s’ar ajuta intre ei, parerea mea..
    sunt “probleme” precum deceptziile in dragoste si starile de deprimare care te imping sa faci lucruri necugetate.. si care personal mi se par amuzante in comparatie cu adevaratele probelme ale vietzii.. atunci cand pierzi pe cineva drag sau cand saracia pur si simplu te distruge sufleteste si nu potzi sa mai induri..
    in cazul meu personal azi e singura zi cand pur si simplu am ajuns in pragul disperarii.. am fost in situatii foarte grele si pana acum , de 2-3 luni nu pot sa dorm , ma macina anumite lucruri si ma vad incapabil sa vorbesc cu cineva despre asta.. si nici nu vreau.. iar la sinucidere ma gandesc ca si la ceva fantastic, ireal..
    eu cred ca moartea e usoara.. si viata e foarte grea si la un anume punct al vietzii depinde de tine daca esti facut pentru a te lupta si merge mai departe infruntand greul sau pur si simplu a renuntza si a alege calea “mai usoara” .. e ca si cum ai zice ca cu cat risti mai mult cu atat castigi mai mult.. eu as indranzi sa spun ca mai degraba cu cat te zbatzi si infruntzi greul cu atat mai puternic devii, si ajungi sa aprecizezi valorile vietzii si sensul ei .. va urez o zi buna si ma scuzatzi daca v’am plictisit cu teoriile mele

  24. edit this on 08 Jan 2009 at 3:48 am24deluxe

    Draga DTZ,
    Deznadejdea este un pacat grav. Fii sigur(a) ca Dumnezeu nu-ti da mai mult decat poti duce, iar “ce nu te omoara, te face mai puternic”. Vorbeai de valorile vietii. Da, aici e secretul! Cine pune in capul listei valorile materiale, respectiv banul, ajunge ca acesti miliardari care s-au sinucis de curand din cauza greutatilor financiare. Bogatia nu se masoara in cati cartofi pui in strachina copiilor pe masa, ci in cat mare e iubirea cu care ii mangai si iti raspund copiii. Nu te lasa Dumnezeu sa pieri de foame, decat daca iti faci idol din strachina, altfel, IIsus a zis printre alte invataturi mari: “dati slava lui Dumneezeu si restul vi se vor adauga!”

    La mine s-a adeverit pana la ultima virgula: Intr-o perioada neagra a vietii mele, cand tocmai ma zbateam in incertitudine cu privire la fidelitatea fostului meu sot, trecem prin crize extrem de dureroase sentimentale si de pierdere a sensului vietii, s-a intamplat ceva minunat. Am ramas si somera. Ma uitam prostita la propria viata si ma intrebam daca as muri, ce ar ramane dupa mine? Raspunsul a fost: o mama care, slava Domnului e sanatoasa, in rest… nimic. Nu casa, nu copii, nu prieteni… Apoi m-am intrebat cui o sa las pisica, cine o sa mai dea zilnic grau porumbeilor care vin cu fidelitate pe balcon si imi ciugulesc din palma, cine va pune apica la florile care imi inmiresmeaza toata casa ca semn de recunostinta… si am decis ca am pentru ce sa traiesc. Lucrurile nu s-au rezolvat asa cum as fi gandit ca ar fi ideal. Mintea omului nu poate cuprinde toate rezolvarile, paradigma se schimba si noi ne incapatanam sa zicem ca e rau.

    Barbatul meu nu a renuntat la aventura lui, dar Dumnezeu m-a inteleptit sa divortez, iubindu-l in continuare ca pe copilul meu. Am ajuns sa ii iubesc si amanta, sperand ca ea ii va reda zambetul si bucuria de a trai. Acum suntem buni prieteni si respectul este la un nivel pe care nu l-am cunoscut niciodata in timpul casniciei. Cu serviciul s-a rezolvat miraculos de repede, primind oferte de la oameni cu care candva am interectionat si care mi-au pastrat o amintire plina de respect…

    Acum, sunt recasatorita cu cel mai frumos, dulce, cuminte si iubitor barbat din lume, cu care voi avea un copil (baiat) in iunie, lucrez la o revista de lifestyle masculin si imi place ce fac, casa… tot nu avem, dar ne da dumnezeu bani sa platim chiria si de 2 ani locuim pe Bd. Dacia, ca boierii… Daca ma uit la viata mea imi dau lacrimile de bucurie si de recunostinta pentru toate cate mi le-a dat Dumnezeu.

    Ma simt o rasfatata a sortii, chiar daca am o Lancia din 1986 care ma scutura de bani, chiar daca nu am o casa a mea, chiar daca vacantele nu le fac in Austria la schi, iar vara, in loc sa fac pe turista snoaba pe la Mamaia, ma simt stapana marii si a plajei in Delta. IUBIREA este cheia. Iubesc pana si paianjenul din coltul camerei! Iubesc si tigancile gravide din spitalul Cantacuzino, iubesc si oamenii rai, pentru ca imi dau seama cat sunt de nefericiti in rautatea lor.

    Si cheia fericirii nu este completa decat asa cum ne-a dat-o Iisus Hristos: CREDINTA, NADEJDEA SI DRAGOSTEA.

    Rabdare omule bun, ca nici nu poate cuprinde mintea ta cata fericire te asteapta daca IL pui pe Dumnezeu in capul listei!

    Astept vesti de la tine.
    P.S. Faci bine ca nu vorbesti cu oamenii despre greutatile tale. Vorbeste-i lui Dumnezeu, ca numai el poate sa te tina in brate ca pe un copil speriat, nu oamenii.

    Cu drag,
    Igalis.

  25. edit this on 08 Jan 2009 at 12:13 pm25dtz

    nu credeam ca voi primi un raspuns asa de repede.. m’am uitat azi din curiozitate si am ramas uimit sa vad ca totusi te preocupa problemele altor persoane.. si consider ca e lucru absolut demn de tot respectul ca iti sacrifici din timpul tau sa dai sfaturi altora..
    nu m’am lepdat nicio clipa de Dumnezeu si nici nu cred ca o voi face vreodata.. chiar daca in aparentza zic uneori multe prostii.. in adancul sufletului meu traiesc cu frica lui Dumnezeu si ma rog Lui..
    iti multumesc pentru sfaturile tale.. si vreau sa iti zic ca ma bucur foarte mult ca ti’ai revenit si lasand la o parte respectul , chiar daca am doar 20 de ani , consider casatoria ca ceva foarte serios. nu poti sa te joci cu asa ceva .. cu viitorul, relatiile, si mai ales sentimentele unui om. daca sotul tau ti’a fost infidel inseamna ca pur si simplu nu te’a meritat .. si infidelitatea spune multe despre un om..
    atunci cand a zis “DA” in fata tuturor probabil nu era sigur pe el si asa ceva nu exista cand te hotarasti sa iti unesti destinele cu cineva..
    cat despre problemele mele.. sunt departe de a se lega de saracie.. nu sunt sarac.. conditia mea materiala e ok , nu am avut probleme niciodata in viata.. parintzii mei s’au luptat si desi au trecut prin multe au reusit sa’mi ofere tot timpul ce mi’am dorit..
    problema mea tzine de o prostie pe care am facut’o si acum platesc de foarte mult timp pentru ea si pur si simplu as vrea sa scap odata de o anumita datorie sa pot sta linistit.. dar parca nu stiu, in ultima vreme am avut un ghinion teribil si dupa ce am strans banii , cineva ne’a spart casa si pe langa banii alor mei.. mi’au furat si mie ultimele nenorocite de economii..
    m’a dat peste cap foarte mult chestia asta si mna de atunci sunt presat de toata lumea si cateodata simt ca nu fac fatza..
    nu pot pur si simplu sa le zic alor mei pentru ca i’as dezamagi si acum nu’mi doresc asta cand in sfarsit am relativ o relatie UMANA cu parintzii.. nu privesc lucru asta ca pe o varianta ..
    certurile cu ai mei au survenit in urma unor divergentze de opinii privind facultatea la care urma sa ma duc.. eu nu vroiam sa parasesc Romania , iar ei nu vedeau niciun viitor in Romania.. si asa ca am fost fortzat practic sa’ abandonez tot anturaj,prieteni,familie, persoana iubita.. si sa plec undeva unde nu cunosc pe nimeni.. in fine , asta e o alta poveste. iti multumesc pentru tot si ma bucura sa vad ca exista oameni credinciosi si devotatzi ca si tine.. sper sa mai tzinem legatura

  26. edit this on 09 Jan 2009 at 6:16 am26deluxe

    Citind cu ochi de psiholog ceea ce ai scris mai sus pot sa iti zic atat: Esti un om puternic, nu ai nevoie de sfaturile mele. Poate singurul lucru care ti-ar fi util ar fi sa stii ca sunt multi oameni in lumea asta care au probleme (poate mai mici, poate mai mari) dar care nu au aceasta capacitate de intelegere pe care am vazut-o la tine. Stiu ca vei gasi cele mai bune solutii pentru ca esti iteligent! Cat despre greseli… cine e fara pacat sa arunce primul piatra. Daca exista consecinte, asumati-le cu barbatie si nu te uita la limite, ci la posibilitati! Nimic nu e inutil in viata. Acea rupere de anturajul tau iti va aduce o intalnire cu cea mai importanta persoana din viata ta: Cu TINE! Asa te vei descoperi intreg si autentic, rupt de un context care pana atunci iti era culcus moale.

    Paguba pe care v-au facut-o hotii, daca e sa il parafrazez pe Lazarev (cel care a scris mai multe carti importante, printre care si “Karma”), ti-as spune ca a fost un avertisment ca v-ati lipit de valori materiale, de teluric, de pamant. Daca hotii nu au luat viata sau credinta nimanui… nu au luat nimic, decat ceva osanda de la Dumnezeu, pe care o vor plati la timpul potrivit.

    De unde stii ca acolo, departe nu vei gasi prieteni la fel de valorosi ca cei de acasa? De unde stii ca departarea de iubita ta nu va da si mai multa combustie relatiei? De unde stii ca fata nu te va astepta? Si daca o va face, o vei cinsti si o vei iubi pentru asta pana la moarte?
    De cand am descoperit cea mai importanta fraza a rugaciunii, nu ma mai tem de nimic din ce imi pune soarta in fata. Ma tem doar sa nu imi pierd credinta, bunatatea, iubirea si nobletea. Stii care e cea mai grea si cea mai tare parte a rugaciunii?
    “Faca-se voia ta!”

    Mai astept vesti.
    Cu drag,
    Igalis

  27. edit this on 25 Jan 2009 at 5:54 am27bleack

    poate ca pentru uni viata este un lucru frumos,si ptr mn a fost pana la un moment dat,cand miam dat seama ca tin umbra pamantului degeaba chiar dak uni prieteni miau spus ca am ptr ce sa traiesc,eu nu mai pot,chiar dak a te sinucide inseamna lasitate ptr uni,eu cred k este un mod de eliberare(stiu ca pare destul de sumbru)cn stie poate dinkolo va fi mai bn sau mai rau,nimeni nu poate sti sigur.este nasol ce lasi in urma dar totul se uita.

  28. edit this on 26 Jan 2009 at 12:24 pm28deluxe

    Draga Bleack,
    Sa nu te indoiesti vreo clipa ca dincolo e mai rau. Fii sigur ca asa e. Atunci cand iei decizia sa iti inchei socotelile cu viata asuma-ti gestul stiind cu certitudine ca acolo unde iti va ajunge sufletul e inmiit mai greu si mai rau, iertare nu exista iar chinul va fi vesnic.

    De ce crezi ca faci umbra pamantului degeaba? Oare asta nu e doar o lipsa de continut? Ce astepti de la tine insuti? Eu, spre exemplu, cand simt ca fac umbra… ma duc la biserica, Il rog pe Dumnezeu sa imi arate calea si apoi sunt atenta la semne. De fiecare data le primesc! Daca vreodata ai facut un om sa zambeasca sau sa iti spuna “multumesc”, inseamna ca nu traiesti degeaba.
    Astept sa imi mai scrii.
    Igalis

  29. edit this on 07 Mar 2009 at 3:54 pm29startsmart

    igalis,
    ai un fel de a gandi frumos, uman si rar
    iti multumesc pentru lucrurile pe care le-am invatat de la tine
    imi dau putere cuvintele daruirea si povestea ta
    iti doresc credinta si dragoste nesfarsita

  30. edit this on 11 Mar 2009 at 4:14 pm30PadreD

    Igalis,

    am citit, din intamplare acest site si putin (sau mai mult) sunt socat de cele citite. Nu de cele e le-ai scris tu, ci de celelalte persoane, care sunt ispitite de gandul suicidului… Cu cata usurinta unele persoane pot renunta la darul sacru al vietii!! E o mare tragedie acest lucru, atat pt ei cat si pt cei apropiati ai lor. Lipsa nadejdii si a credintei in Dumnezeu, este cea care duce la asemenea lucruri. Golul vietii, lipsa de sensuri, de motive de a trai, este tocmai lipsa lui Dumnezeu din viata omului, la care desigur se adauga umbra nefasta a pacatului si a patimilor. Diavolul asta si vrea, caci sinuciderea este cea mai mare victorie pe care diavolul o reuseste asupra omului. De ce? Pt ca, omul ori si ce marea pacat, in afara de sinucidere, ar face, are posibitatea de a se cai, de a il regreta, si este stiut faptul ca nu este pacat care sa biruiasca iubirea de oameni a lui Dumnezeu, care nu vioeste moarte pacatosului, ci sa se intoarca si sa fie viu, dar atunci cand este vorba de sinucidere, este singurul pacat pentru care, cel care o face, nu are cum sa se mai caiasca, sa isi ceara iertare de la Dumnezeu. Cu alte cuvinte este o autocondamnare constienta la un blestem vesnic… Diavolul e mincinos, si ispiteste cu gandul ca prin sinucidere se termina cu problemele, ca sinuciderea te trimite in nefiinta, ca existenta a luat sfarsit, si astfel si chinul tau. Dar nici pe departe nu este asa. Nefiinta nu exista!! Ci vesnicie! Moartea nu este capatul, nu este punctul terminus, ci usa spre eternitate. Ori pt sinucigasi este deschidere spre blestem vesnic. Sinuciderea este eternizarea golului din suflet, a durerii, a deprimarii, a suferintei, a nefericirii…Fiecare om, pe care-l incearca acest gand al sinuciderii, sa se gandeasca inainte, ca starea lui de chin, de durere, de suferinta, de zbucium, prin sinucidere o face vesnica, o va purta cu el dea pururi in vesnicie…Acesta este si chinul diavolului, faptul ca e osandit sa fie nefericit vesnic, si la nefericirea lui vrea sa il aduca si pe om, si o face in primul rand cu cei ce din buna stiinta renunta la viata lor.
    Ce e de facut? Igalis, tu ai spus-o de mai multe ori: alearga la Dumnezeu! Striga si zi: Doamne nu mai pot si nu mai stiu ce sa fac! Nu ma lasa Doamne!
    Si mai este ceva! Si acest ceva are o semnificatie covarsitoare! Este neaparata nevoie de Spovedanie!!! Spovedania este inceputul dezlegarii tuturor problemelor. Este mare nevoie de duhovnic! Psihiatrul, asculta si sfatuieste, dar duhovnicul asculta si dezleaga, iar Dumnezeu iarta!! Sinceritatea si cainta in spovedanie aduc raspunsul lui Dumnezeu in viata fiecaruia!

    Dumnezeu sa aduca bucurie in toate sufletele nefericite, dar pt aceasta este nevoie ca aceste suflete, sa se deschida spre Dumnezeu, care sta si bate la usa fiecarui suflet…Si nu uitati, usa sufletului o deschidem cand plecam genunchii in fata duhovnicului, iar pe capul nostru se asaza patrafirul din taina Spovedaniei si astfel incepe vorbirea nostra cu Dumnezeu prin gura parintelui duhovnic…

    Cu drag, Padre D

  31. edit this on 16 Mar 2009 at 10:05 am31deluxe

    Daga Padre D,
    Mi se pare nepotrivita si formula mea de deschidere pentru ca intuitia imi spune ca sunteti preot. Cuvinte atat de frumoase si intelepte am auzit numai de la preoti si de la duhovnicul meu.
    Multumesc de sustinere si de invatatura.

    Cu respect,
    Igalis

  32. edit this on 16 Mar 2009 at 10:25 am32deluxe

    Draga Startsmart,

    Oamenii ca tine ma fac sa zambesc cu iubire si sa inteleg ca nu e inutil sa Il marturisesc pe binefacatorul meu, Dumnezeu. Am intalnit si oameni care mi-au zis ca sunt habotnica, dar am inteles imediat ca inca nu sunt pregatiti sa afle un asemenea adevar. A venit si vremea lor, unii dintre ei si-au gasit linistea mergand la biserica mult mai des ca mine si sunt fericita. Nu sunt habotnica, sunt doar un fost ateu care a primit mari dovezi ca DUMNEZEU EXISTA si simte sa marturiseasca.

    Iti multumesc pentru urare.
    Cu drag,
    Igalis

  33. edit this on 02 Apr 2009 at 6:49 pm33startsmart

    intr’adevar, drumul fiecaruia dintre noi se petrece in singuratate, intr-o ’singuratate aparenta’ , insotita de multi spectatori, vazuti si nevazuti, buni sau deloc buni, si asta este parte din noi, drumul asta, desavarsirea

    va las tututror cateva cuvinte traite de un om, care in urma cu cateva zeci de ani, in romania, a suferit mult mai mult decat ne imaginam noi ca inseamna suferinta. un om care a fost intemnitat in inchisorile comuniste

    “Alta este viaţa decât aceea pe care şi-o închipuie oamenii. Altul este omul însuşi, decât aceea ce se închipuie el a fi. Altul este Adevărul decât acela pe care-l imaginează mintea omenească…..” – Valeriu Gafencu

    http://www.sfintii-inchisorilor.ro/

  34. edit this on 03 Apr 2009 at 12:56 pm34deluxe

    Multumesc de link.

  35. edit this on 04 Apr 2009 at 1:12 pm35Eva

    Imi cer scuze ca va irosesc poate timpul celor ce scrieti si cititi aceste mesaje,dar as vrea sa auziti si aceasta poveste inainte de a condamna prea mult sinuciderea . Am fost un om binecuvantat, cu o familie minunata, credincioasa si iubitoare, dar din pacate nu erau ei parintii mei biologici.In ochii mei nu a contat,i-am iubit si respectat ca si cum ar fi fost cu adevarat parintii mei,dar au aparut cei reali si m-au luat la ei cu forta cand mai aveam doar putin si deveneam majora. M-au santajat si a fost urat.In tot acest timp eu traiam o poveste minunata de dragoste,ne unea prietenia,increderea,iar anii au facut din noi un singur suflet.Am iubit de la cea mai frageda varsta posibila,au fost 10 de ani minunati, eram de nedespartit, doar moartea ne-ar fi putut separa.Si a facut-o.A murit,luand in mormant inima mea.Odata cu iubirea mea,mi-am pierdut mama adoptiva, singura prietena adevarata pe care am avut-o, confidenta si sprijinul meu.Parintii biologici,care nu inceteaza sa ma santajeze,imi chinuie existenta clipa de clipa,nu am decat 3 prieteni pe care durerea mea ii intristeaza,nu pot privi soarele fara sa plang stiind ca nu imi voi revedea dragostea niciodata,sunt oarba la toata frumusetea din jur pentru ca vedeam totul prin ochii fiintei iubite.Cum poti trai tanjind dupa fiinta draga?Cum poti merge mai departe cand nu e nicio persoana alaturi de tine,cand ai iubit din tot sufletul si nu te poti adapta la o lume in care nu e iubirea ta?Daca nu in lumea aceasta o pot cauta,de ce e gresit sa o urmez in moarte?Nu voi fi fericita aici,voi supravietui doar,nu voi trai…Sper sa nu fi ofensat pe nimeni cuvintele mele.Sa nu suferiti niciodata pierderea sufletului pereche,sa il gasiti si sa traiti fericiti o viata cat mai lunga.

  36. edit this on 05 Apr 2009 at 5:54 am36deluxe

    Draga Eva,
    M-a impresioanat foarte mult povestea ta trista. Este trista pentru ca esti mult prea implicata in suferinta de a plange ce nu mai e si asta nu te lasa sa te bucuri de ceea ce ESTE.

    Este o iubire care nu are cum sa moara, este o poveste de iubire pe care nu o poate avea decat cel care are inima mare, esti o privilegiata. In ceasul mortii, atunci cand Dumnezeu va decide ca atat ai avut de dus, va veni dupa tine acel suflet pe care tu il iubesti acum crezand ca e “Marele Absent”. Aici gresesti. Nu intelegi ca iubirea ta inca ajunge la el si el iti si raspunde!

    Rautatile parintilor naturali sunt un fel de lectie de umilinta pe care Dumnezeu o tolereaza pentru a te tine conectata la o suferinta care te purifica in fiecare zi. Daca ai face o comparatie cu cazurile tragice din lume ai descoperi ca povestea ta nu e cea mai grava din lume dar este cea mai dureroasa pentru tine.

    Din prizma lui Lazarev, “pacatul” tau major este ca l-ai pus pe cel pe care il iubesti pe un piedestal mai inalt decat cel pe care sta Dumnezeu. Ti-ai facut un idol din iubirea voastra si ai incalcat prima porunca. Ti-ai facut alt Dumnezeu.

    Invata sa iubesti tot ce misca in jurul tau, sa-i iubesti chiar si pe nefericitii care te hartuiesc. Fereste-te de jocul lor, dar roaga-te cu iubire pentru sufletele lor minuscule. Si incepe prin a te iubi pe tine. Pe tine asa cum esti acum, o inima ranita si singuratica. Crucea ta e mai mare pentru ca POTI sa o duci. Poti fi fericita cu doua conditii: sa crezi cu toata fiinta in Dumnezeu si sa accepti ca soarta ta e speciala.

    O sa iti spun o pilda:
    ” Intr-o zi, nemairabdand toate greutatile vietii, un om s-a dus la Dumnezeu sa il roage sa ii dea o alta cruce, pentru ca a lui i se parea prea grea. Dumnezeu l-a lasat sa intre intr-o camera unde erau foarte multe cruci. Intr-un colt a vazut o cruce mai mica si a spus: pe asta o voi lua Doamne! Dar Dumnezeu i-a raspuns: pe asta nu poti s-o iei. Omul a intrebat de ce. Raspunsul a fost: pentru ca asta e crucea ta!”

    Adauga-ma pe lista celor trei prieteni, acum ai patru!
    Sunt alaturi de tine pentru ca stiu cum e sa moara omul pe care l-ai pretuit cel mai mult pe lume (in cazul meu a fost tata), dar stiu si cum e sa traiesti dezamagirea ca oamenii nu sunt toti ok. Cand am primit cu inima deschisa toate vicisitudinile si am zis “Faca-se voia Ta” mi-am gasit raiul pe pamant, in cele mai intunecate momente ale vietii mele.

    Te pup si astept sa imi mai scrii.
    Cu drag,
    Igalis

  37. edit this on 13 May 2009 at 3:16 pm37Andrei

    Am 17… iar insemnarea ta mi-a deschis ochii. Ma fascineaza ideea de suicid si recunosc ca fara tine nu as fi stiut ca trebuie sa stai in apa calda daca iti tai venele… poate intr-o zi o sa am curajul sa incerc… Numai bine!

  38. edit this on 14 May 2009 at 12:35 am38deluxe

    Draga Andrei,

    Se pare ca insemnarea mea ti-a servit strict intereselor tale. Ai retinut amanuntul cu apa calda si ai ignorat restul. Daca tii neaparat sa te sinucizi e numai problema ta, dar daca vrei sa traiesti esti binevenit intr-o lume in care cu totii am avut 17 ani, am avut probleme (poate mai mari decat crezi tu ca ai) si acum traim cu bucurie zilele pe care ni le-am ingaduit atunci cand voiam sa murim. Ca sa te sinucizi nu e nevoie de curaj ci de o doza mare de lasitate. Ca sa traiesti frumos, nu ai nevoie de nimic, Dumnezeu te-a construit cu tot ce-ti trebuie pentru asta.

    Am cunoscut mai demult un tanar care si-a ratat cariera de balerin clasician pentru ca a incercat sa isi taie venele (poate in apa calda, nu stiu, nu mi-a dat amanunte). A supravietuit si a ramas infirm. Una dintre maini nu o mai poate indoi din incheietura pentru ca in “entuziasmul” lui de a taia a reusit sa isi sectioneze si ligamentele. Il chema Alin si era cel mai fermecator dansator din discoteca Preoteasa. Pacat ca mana aia intepenita nefiresc il facea sa arate ca un ciudat.

    Mai gandeste-te daca merita. Oare nu am putea sa fim prieteni buni si sa imi zici ce ti se pare atat de insuportabil la viata ta. Hai sa povestim pe forumul pe care am pus un topic special pentru oamenii ca tine. Da click pe butonul de sus al paginii, unde scrie forum si hai sa vorbim. Vrei?

    Cu drag,
    Igalis

  39. edit this on 18 May 2009 at 3:14 pm392late4me

    Sunt in culmea disperarii. Am 17 ani, dar simt ca merg pe 45. Sunt insomniaca, am probleme cu inima, persoanele din jur au avut grija sa’mi faca existenta si mai colorata decat o am, sunt proasta, mica de statura, deformata..o ruina. Ideea e ca nu ma incalzeste cu nimic daca imi spui ca viata e frumoasa, sau ca totul va fi bine, pt ca se stie ca nu e asa. Sau ca altii au avut probleme mai mari ca mine.. Cu atat mai bine, mai scapa lumea asta de un consumator de oxigen. Trebuie sa fac ceva.. nu crezi?

  40. edit this on 19 May 2009 at 1:34 am40Igalis

    Draga 2late4me,

    Ma intreb cine a fost atat de puternic si de important in viata ta incat sa te convinga de faptul ca “esti mica, stramba, proasta, si ca nu meriti sa consumi oxigenul pe acest pamant”?

    Tu esti cuvantul tau. Daca spui toate lucrurile astea despre tine, probabil ca in timp vei ajunge cu adevarat mica, stramba… si toata lista de epitete. Ma intreb la ce ti-ar ajuta sa fii mai inalta, mai atletica, mai desteapta, daca ai avea tot sufletul asta catranit. Cu cine te compari? Fata de cine esti mai scunda? Sigur nu esti mai inalta decat cineva mai scund decat tine?

    Pseudonimul tau este “2 late 4 me”, dar cred ca mai potrivit era “2 early 4 me”. La 17 ani e mult prea devreme sa tragi concluzii atat de grave. Ai incercat sa te vizualizezi in viitor, asa cum ti-ar placea sa fii? Esti la varsta tuturor posibilitatilor iar capacitatea ta de a da o directie devenirii tale ca adult este ENORMA. Traieste in prezent, dar pune-ti ca “icoana” imaginea ta din viitor si nu te gandi cum o sa ajungi la ea, ci doar delimiteaza clar unde vrei sa ajungi. Inconstientul tau va lucra pentru tine sa ajungi acolo. Tine strict de tine daca vrei sa fii o persoana fericita sau o mana de oase intr-o margine de cimitir.

    Eu cred ca tu habar n-ai cine esti. Spui “sunt proasta”, dar crede-ma, iubita mea, ca scrii mult mai corect romaneste decat multe persoane care se cred destepte! Simti ca mergi pe 45 tocmai pentru ca ai o profunzime mai mare decat tinerii de varsta ta.

    Esti insomniaca si ai probleme cu inima pentru ca te ranesti singura, pentru ca nu incerci sa faci ceva bun cu insomnia ta, cum ar fi sa iti aprinzi o lumanare si sa citesti Paraclisul Maicii Domnului in genunchi langa patul care nu-ti da odihna. Daca vei avea curiozitatea sa o faci vei descoperi singura ce inseamna “grabnic ajutatoare”.

    Oamenii care iti fac existenta mai colorata decat o ai sunt doar oameni. Nu au capacitatea sa te ajute si dincolo de bunavointa lor exista un oarecare instinct de supravietuire la fiecare din noi. Daca tu ii incarci cu energia ta negativa (depresiva) ei fug sau se apara, inconstient, calcandu-te pe gat. Asa cum ar face oricine daca un sarpe ar incerca sa il muste de inima!

    Si eu am fost depresiva la varsta ta si stiu ca prietenii fugeau de mine. Singura care ma mai tolera in preajma era o tipa care pana atunci mi-a fost ostila. Poate ca avea nevoie sa isi bucure ochii cu suferinta mea, dar a sfarsit prin a ma consola. Apoi a venit si vremea in care am consolat-o eu pe ea, dar din pacate, nu am fost langa ea la timp decat o data, atunci cand a incercat sa isi taie venele in baie. Scrie putin mai sus. Cand s-a otravit cu doze administrate lent nu am stiut si am ajuns prea tarziu. A murit la spital. Dumnezeu sa o ierte, imi pare extrem de rau! Iti dai seama ce suflet s-a osandit pe vecie? Un om care a putut sa isi iubeasca si sa isi ajute si dusmanul. Nu-i pacat? Ii aprind lumanari la biserica si acum, dupa 19 ani, dar taaare ma tem ca pentru asta nu exista iertare. Ma doare.

    Indiferent ce decizi sa faci cu viata ta, te rog sa imi mai scrii, poate de data asta pot fi langa cineva cu suflet bun, la timp.
    Cu drag pentru sufletelul tau chinuit,
    Igalis

  41. edit this on 19 May 2009 at 1:38 am41Ciprian

    @2late4me, fa sex, oricat de urata ai fi, in Romania sotto se gaseste un labar care ar fute tot ce misca,descarca-te!

  42. edit this on 19 May 2009 at 3:15 am422late4me

    Draga Igalis,

    Inaltimea mi’o compar cu increderea in mine, care e destul de aproape de 0. Si pentru ca persoanele care sunt la imediata apropiere imi amintesc asta de fiecare data cand ma vad [ca sunt scunda, 1,65], ei fiind mult mai inalti. Nu sunt desteapta pt ca din clasa I pana intr’a VI’a am fost atenta la ore ca sa pot scrie si citi.. Ci in felul meu de a fi.. uneori spun lucruri care nu trebuie sa le spun si/sau sa le fac.
    Iar despre Dumnezeu.. sincer, nu mi’a mai ramas nici in El incredere. Si nici nu pot nega ca de cand nu mai cred in El, ca n’am mai avut nicio bucurie. Nici macar un 10 la engleza. Dar pur si simplu nu mai simt.. atunci cand trebuie sa fac cruce pe langa o biserica parca mi se rupe inima . Poate ca are dreptate mama, ca sunt posedata:))
    Insomnia e adv, eu mi’am cauzat’o , dar nu mai reusesc sa scap de ea de 2 ani de zile. Si somnifere nu iau ca ma afecteaza la inima. Cred ca inca mai sper ca voi reusi sa adorm si singura,dar.. Am mai incercat sa ma sinucid odata si regret ca n’am reusit. Am luat 3 pumni de distonocalm si tot ce am reusit e sa ajung la spital inconstienta.. Parintii nici macar n’au venit odata in cele 3 zile cat am stat internata, numai 2 colege. Si stiu ca e usor sa ma sinucid si sa scapt de tot, in loc sa schimb ceva in viata mea, dar tocmai asta am incercat sa fac de atunci.. Dar n’am reusit decat sa ma izolez de tot si toate. Nu pot pretinde ca ma voi “trezi” intr’o dimineata si sa vad viata in roz si sa fac ce nu am facut pana acum. Cum, cu ce sa incep sa imi schimb viata? Sa’mi omor parintii [care imi stau in cale] , sa ma mut in alt oras in care nu se stie ce demon se ascunde sub privirea’mi obosita? Da, independenta ar fi o solutie, dar nu am cum sao obtin decat daca muncesc din greu ca sa ajung la o facultate si sa iau o bursa de strainatate, departe de aici. Nici macar nu pot sa memorez o poezie..
    Unii sunt sortiti sa se sinucida, poate.. De ce sa ii chinui ani de zile, cand pot sa moara mai devreme?..

    @ Ciprian : Si cu ce ma ajuta?:))

  43. edit this on 19 May 2009 at 3:38 am43Igalis

    Draga Ciprian,

    Sfaturile tale sunt bune numai pentru cei care traiesc pentru burta si pentru ce e SUB burta. Fata asta, spre deosebire de tine, are si o inima care o doare. Nu de gimnastica sexuala duce lipsa, ci de armonie in suflet. Nu cred ca ai vrea sa fii in locul ei.

  44. edit this on 19 May 2009 at 3:49 am44Igalis

    Draga 2early4me,

    Esti din Bucuresti?

  45. edit this on 19 May 2009 at 4:15 am452late4me

    nu, din judetul Iasi

  46. edit this on 19 May 2009 at 5:04 am46Igalis

    Pacat, as fi vrut sa ne intalnim. Dar nu-i bai, putem vorbi si asa. Fa un efort de vointa si du-te la o biserica, alege-ti un duhovnic si spovedeste-te. O sa iti mearga mai bine.
    Mai astept vesti,
    Igalis

  47. edit this on 19 May 2009 at 1:38 pm472late4me

    Am fost de Paste si m’am spovedit. N’am simtit vreo schimbare, chiar daca am inceput sa’mi plang sufletul acolo..
    Cum poti face asta? Ma refer ca te pricepi foarte bine sa asculti/ citesti suferintele altora, si spre deosebire de psihologi [ stiu ca am fost la 3 pana acum ] tu chiar simti ceea ce simte celalt si asta pt ca ai trecut si tu prin asta. Sincer, n’as avea curajul si nici rabdarea. Cred ca sunt prea egoista.. Admir asta la tine/ dumneavoastra.

  48. edit this on 19 May 2009 at 2:29 pm48Igalis

    Draga mea,

    Pentru mine un suflet mangaiat si salvat este o avere. STIU prin ce treci pentru ca am trecut si am simtit ceea ce te framanta te tine acum. Mai stiu si ca toate au o rezolvare, cu ceva efort si cu oameni pe care ti-i scoate Dumnezeu in cale. Si mie mi-a dat ghizi si multumesc din toata inima. Daca ma sinucideam la 17 ani (stii ca am incarcat) nu as mai fi ajuns sa traiesc aceasta existenta frumoasa pe care am, chiar daca sunt somera, chiar daca am pierdut un copil acum 3 luni, chiar daca oamenii incearca sa imi faca rau (unii), chiar daca datoriile la intretinere au ajuns la 30 de milioane, chiar daca e criza si nu intrevad vreun loc de munca de unde sa pot castiga suficient cat sa-mi acopar datoriile… Si cu toate astea ma simt un om iubit de Dumnezeu si fericit. Asta simt, iubire pentru Dumnezeu, pentru oameni, pentru animale, pentru natura si chiar si pentru un gandacel care aterizeaza pe mine. As vrea sa simti si tu asta pentru ca asta e adevarata fericire.

    Cand iti spuneam ca nu te-ar ajuta sa fii mai inalta nu am spus vorbe goale. Eu am 1,78 m, dar nu m-a ajutat atunci cand eram in depresie, pentru ca eram atee. Eram goala pe dinauntru. M-au ajutat vorbele unei batrane care mia- zis: “Du-te mama la biserica, asa necredincioasa cum esti”. Si de atunci nu incetez sa spun lumii ce minuni se intampla cand te refugiezi in brate la Dumnezeu.

    Apropo de psihologi… si eu am terminat Psihologia prima in an! am inceput si un master in psihoterapie experientiala, am participat si la seminarii de hipnoza eriksoniana, dar cu cat am inaintat in studiu, cu atat mai mica a devenit motivatia. Am abandonat studiile si m-am dedicat credintei. Atentie, nu religiei, ca nu stiu sa “teologhisesc”, dar stiu din experienta ce putere are credinta. Psihologia e fascinanta, dar, din pacate e limitata. Credinta in Dumnezeu mi-a dezvaluit infinit mai mult.

    Dacate intereseaza calea asta, citeste tot ce am scris mai sus (de sus de tot!) si aplica!

    Oare faptul ca te-ai spovedit nu are vreo legatura cu ziua de azi?

    Cu drag,
    Igalis

    P.S. Spune-mi “tu”. Ma simt si arat mult mai tanara decat sunt. Apoi, respectul nu sta in pronumele de reverenta…

  49. edit this on 19 May 2009 at 4:49 pm492late4me

    Si cum de la atee , ai devenit chiar iubitoare de credinta? Ce s’a intamplat in biserica?
    Cum rezisti… cred ca esti extrem de puternica, ca fire.
    Nu stiu daca calea asta e pentru mine.. pentru ca am avut’o si am dat’o la o parte cand am inceput cu intrebarile si cu ”pacatele”. Nu ma mai simt in stare de nimic, decat sa agonizez in propriu’mi aer poluat

  50. edit this on 20 May 2009 at 12:49 am50Igalis

    Cand eram de varsta ta eram atee. Ma zbateam intr-o depresie grava, in care aveam toata pleiada de manifestari pe care imi inchipui ca le cunosti. O doamna in varsta m-a vazut asa suparata si mi-a zis: „Du-te mama la biserica.” I-am raspuns politicos ca eu nu cred in Dumnezeu si ca, daca prin absurd ar exista, nu cred ca ar vrea sa ma ajute, pentru ca pana atunci l-am negat. M-a privit intens si mi-a zis: „Du-te mama asa necredincioasa cum esti!” M-am dus. Nu am inteles nimic din ce vorbea preotul. Am iesit din biserica spunandu-mi ca „m-am dus bou si ma intorc vaca”, dar in urmatoarele minute s-a petrecut o minune. Mergand cu privirea in pamant catre casa, era sa ma lovesc de cineva. Cand am ridicat ochii am vazut un cuplu. Erau atat de frumosi incat am ramas in loc uitandu-ma dupa ei. Mi-au dat lacrimile de bucurie. Nu mai vazusem oameni frumosi de un an de zile! Apoi am cerut si alte dovezi ca Dumnezeu exista si am primit mai mult decat mi-as fi imaginat. Acum, dupa mai mult de 20 de ani sunt cel mai fericit om. Indiferent prin cate greutati am trecut nu mi-a mai revenit vreodata depresia, acel gol interior care ne face sa ne simtim morti pe dinauntru.

    Cred ca te-ar ajuta sa citesi si astea:
    http://www.igalis.com/farmece/
    http://www.igalis.com/farmece-in-lacate/

    Dar mai ales asta:
    http://www.igalis.com/singurul-lucru-pe-care-nu-l-poate-face-diavolul/

    Spui: “Nu stiu daca calea asta e pentru mine.. pentru ca am avut’o si am dat’o la o parte cand am inceput cu intrebarile si cu pacatele”.Draga mea, este SINGURA cale! Daca tu ai intors spatele asta nu inseamna ca Dumnezeu a disparut. Intoarce-te cu fata ca e tot acolo.

    Nu vezi rezultatele spovedaniei? Faptul ca ai plans este prima dovada de inviere! Este un dar! Este semn ca nu ai inima impietrita. Lacrimile nu sunt doar semnul suferintei, ci si al fericirii.

    Parintele Cleopa spunea sa sunt 4 feluri de lacrimi. De fapt sunt 4 etape al plangerii.
    Prima data plangem de CIUDA. Dupa ce obosim sa dam vina pe altii si sa luptam cu ei , ne plangem de MILA. Dupa ce ne smerim si il cautam pe Dumnezeu, ne plangem PACATELE si, atunci cand intelegem cat ajutor primim de la Dumnezeu, plangem de FERICIRE. Tu de ce ai plans la spovedanie?

  51. edit this on 20 May 2009 at 2:12 am512late4me

    Cred ca’mi plangeam pacatele, ca inca ma dor..

  52. edit this on 20 May 2009 at 4:12 am52Igalis

    Vezi? Deja ai ajuns la a treia etapa! Ai vrea sa te intorci din drum?

    Stii bacul cu cei doi nebuni care aveau de sarit 10 garduri ca sa evadeze? Dupa ce au sarit 9, unul dintre ei zice gafaind: “Ba, eu nu mai pot, sunt extenuat. Mai bine ma intorc!”

    Mai ai unul, strange din dinti si sari. Dincolo e libertatea!

  53. edit this on 26 May 2009 at 3:32 am532late4me

    Nimic nu merge.. si nici nu stiu cat mai rezist.. Ai un suflet pur, keep up the good work >:D< si multumesc..pt tot.. Imi pare rau

  54. edit this on 26 May 2009 at 8:32 am54Igalis

    2late4me,

    Nu ma intelege gresit, dar chiar nu vreau sa te las sa faci vreo prostie. De obicei nu ma amestec in deciziile altora, le respect, dar pentru tine simt prietenie si STIU ca esti un om de calitate! E pacat sa sa se piarda un suflet bun si sa ramana pe lume numai nesimtitii care nu sufera pentru ca nu cunosc cuvantul smerenie.

    Vrei sa iti dau mailul meu sa vorbim in particular?

  55. edit this on 26 May 2009 at 12:56 pm552late4me

    da..

  56. edit this on 26 May 2009 at 1:39 pm56Igalis

    Verifica-ti mailul cu care te-ai inregistrat pe acest site

Read Full Post »

Cati dintre noi nu am fost curiosi sa experimentam metode de aflare a viitorului. Eu ma numar printre ei si, pentru ca nu am ramas doar la stadiul de experiment, acum consider utila celor care inca au asemenea curiozitati, aceasta confesiune.

 

Faza primara

Cand eram mult mai necoapta, am descoperit ca am un dar. Darul ghicitului in cafea. Nu m-a invatat nimeni, pur si simplu am vazut ceasca a unei colege de birou, pe care ramasese o dara de zat cand bause ultima gura de cafea. Am luat recipientul in mana cu fascinatia omului care vede figurine si actiuni in miscarea norilor. M-am apropiat de ea, care nici nu bagase de seama ca i-am luat ceasca de pe birou, si am inceput sa ii turui la ureche niste lucruri de care si eu ma miram, nu intelegeam de unde imi vin. Ii spuneam chestii grave si pe masura ce vorbeam, ochii ei se mareau cu spaima. Mi-a spus la final ca i-am ghicit cele mai intime secrete, pe care nu le-a spus nimanui vreodata si era extrem de uimita de unde le stiu. Si eu eram la fel de uimita.

A doua oara mi s-a intamplat la fel. Eram in vizita la o prietena si pe masa din fata mea era o ceasca intoarsa pe farfuriuta. In timp ce vorbeam cu prietena mea, mana executa un ritual ciudat, fara vreo legatura cu discutia, a apucat ceasca si a intors-o ducand-o in dreptul ochilor. Nu stiam a cui fusese, dar am vazut lucruri care m-au speriat. I-am zis prietenei mele ca persoana care a baut acea cafea va avea parte de un eveniment neplacut undeva la un drum unde sunt brazi, ca va lua parte la un fel de orgie si lumea va fi panicata. M-a ascultat cu atentie si la final mi-a spus ca este cana unei colege comune, o fata care nu prea ma avea la inima si in consecinta ne ignoram reciproc. Dintr-un impuls de generozitate i-am zis sa ii transmita avertismentul meu.

Nu a trecut mult timp si mi-a venit confirmarea. Fata a plecat la munte cu mai multa lume si s-a dat o mica petrecere intr-o vila. La acea petrecere a aparut si un personaj din lumea boxului, renumit pentru apucaturile “turbate” la betie. I s-a pus pata pe o fata care era insotita de un baiat. Acesta a incercat sa il tina la distanta de prietena lui, dar a fost batut. A urmat o fugareala prin toata vila si totusi fata a reusit sa scape imbracata sumar (doar in chiloti) si s-a ascuns intr-o bucatarie sub o bancheta. A stat multe ore dezbracata pe ciment pana jepcarul s-a plicistit de scandal si a parasit vila. Intre timp, omul enervat ca nu-si gaseste victima, s-a intors la prietenul ei cu amenintarea ca il violeaza pe el. Perspectiva a oripilat toata asistenta si, timid, au intervenit cei de fata ca sa il salveze pe bietul om. A fost o noapte de cosmar pentru toata lumea. Halal petrecere.

E inutil sa va spun ca nu am mai scapat de cele doua plus alte zeci de “cliente” amatoare de ghicit. Ciudat este ca nu puteam ghici la cerere. Nu vedeam nimic! Unele prietene s-au suparat, crezand ca nu vreau, si adevarul este ca pentru mine era o corvoada. Am continuat totusi sa am episoade in care ceream eu ceasca. Unul dintre beneficiari a fost chiar tata!

Faza secundara

Incurajata de acest fenomen si curioasa fiind din fire, am trecut la experimente mai complicate. Mai mult in joaca, eu si o prietena buna, ne-am apucat sa facem un asa-zis spiritism. Forma cea mai simpla, cu cartea in care am legat o cheie. Ne amuzam si ne uimeam de coerenta cu care spiritele raspundeau prin da sau nu la intrebari. Evident ca aveam si o doza mare de scepticism si puneam la incercare priceperea duhurilor. Spre exemplu am intrebat o data, cate persoane sunt in casa. Cartea s-a rotit de 5 ori. “Haaa, te-am prins! Suntem doar 4!” Cartea s-a rasucit spre “nu”. In momentul ala am inghetat! Ne-am adus aminte ca in dormitor se mai afla si fetita prietenei mele, eram 5!

Fascinate de cat de bine functioneaza raspunsurile, am inceput sa punem intrebari cu interes. Astfel, am intrebat la cati ani ma voi marita (pe vremea aia aveam 20) si cartea s-a rasucit de 31 de ori! Am ras ca de o gluma buna. Eram tanara, frumoasa si aveam un prieten cu care urma sa ma casatoresc. Deja ne cumparasem verighetele. M-am maritat la 32! Poate am incurcat un pic numaratoarea, om fi pierdut o rotire, dar chiar si asa era atat de putin probabil sa raman nemaritata pana la 30 de ani incat astazi ma cutremur! Nu de maritis ma cutremur, ci de faptul ca o alta intrebare a fost “la ce varsta voi muri”. Raspunsul a fost 42. Acum am 40 si astept sa vad daca raspunsul se valideaza… Probabil ca eu nu voi stii (sau poate da…), dar voi veti stii! Nu mi-e teama de moarte, ci numai de durerea pe care as las-o-n urma si de nepregatirea sufletului prin spovedanie si impartasanie. Evident ca mi-a raspuns si cum voi muri. O boala incurabila. Nu voi avea moarte violenta si nici nu voi suferi mult fizic. Dumnezeu stie mai bine.

Am renuntat la distractia noastra dupa o seara in care unul dintre spiritele pe care le chemasem s-a arata extrem de ciufut si necooperant, iar partea mai proasta a fost ca timp de mai multe ore (era noapte!) nu a mai vrut sa plece. Eram din ce in ce mai disperate, iar prietena mea nu imi dadea voie sa plec… “fata nu ma lasa cu asta in casa ca mor!” Pana la urma am facut ceva care nu e prea politicos fata de un spirit, am dezlegat cartea si am ars ata. Intamplator sau nu, mai tarziu aveam sa aflu ca primele farmece care mi s-au facut au fost facute cu legaturile acestui mort si au fost ingropate la capul lui!

Faza finala

Dupa ce am devenit credincioasa, dar inca nu stiam prea clar ce e pacat si ce nu, faza in care multi dintre voi cei ce cititi acum va aflati, am experimentat spiritismul cu cadran. Cadranul meu era circular (nu ca cel din imagine) si avea, pe langa litere si cifre, doua sectiuni cu “da” si “nu” si alte doua cu “probabil” si “improbabil”. 

Lucram cu o ansa care avea ca punct de sprijin centrul cadranului, iar capatul celalalt il tineam cu aratatorul. Intre timp tatal meu, pe care il iubesc mult, a trecut in nefiinta. Asta a fost si motivul pentru care m-am apucat iar de experimentat. Eram disperata sa intru in legatura cu el. Eu si prietena mea studiasem destule carti de specialitate si stiam ca avem nevoie de un spirit de control. Asa cum nu toti stim sa intram in legatura cu spiritele, chiar daca ne dorim asta, asa nici spiritele nu stiu sa intre in legatura cu noi. Deci noi avem nevoie de un medium si spiritele au nevoie de un omolog, care in limbajul de specialitate se numeste spirit de control.

Ne-am pus noi pe treaba, eu cu ansa ea cu creionul in mana, notand toate literele unde se oprea ansa. Ceva vreme scriptul arata cam asa: wklubtrzkh. La un moment dat, am simtit cum ansa face efort sub deget si a scris GETA. Am intrebat daca e cineva acolo cu numele asta. Raspunsul a fost DA. Am intrebat-o daca vrea sa comunice cu noi si a raspuns din nou DA. Intotdeauna am avut bune maniere cu spiritele, asa ca am intrebat-o daca putem sa o ajutam cu ceva, daca vrea ceva de pomana. A scris POST. Apoi a scris exact asa: GREPFRUT. I-am promis ca in prima zi de post o sa ii dau de pomana grapefruit, apoi am intrebat-o daca stie ceva despre tatal meu si ansa s-a dus la “improbabil”. Prietena mea a vrut sa ii puna cateva intrebari, dar nu i-a raspuns. I-am multumit si am intrebat-o daca mai vine daca o mai chem. DA!

Dupa ce i-am dat de pomana am chemat-o din nou. A venit foarte repede. Am intrebat-o daca a primit ce i-am dat si a scris DA. In timp ce o intrebam ceva mi-a raspuns, pana sa apuc sa termin intrebarea, mi-a scris TATA. Am ramas putin nauca apoi am intrebat-o daca stie ceva de tata. A scris din nou TATA. Am intrebat daca e tata acolo si a raspuns DA. M-am emotionat toata si pana sa pun intrebari, tata mi-a scris A MURIT MAMA. Nu intelegeam. Aveam sa inteleg peste doua luni cand, intr-adevar a murit mama lui (bunica). Apoi mi-a scris exact asa: OPRESTE. Nu intelegeam. A scris din nou OPRESTE. I-am cerut lamuriri si a mai scris o data OPRESTE. L-am intrebat “ce”? Raspunsul m-a infiorat: ASTA. Atunci am inteles ca ma joc cu ceva foarte periculos. Aproape ca simteam disperare in ceea ce scria. I-am promis ca nu mai fac si nu a mai scris nimic. Le-am multumit amandurora si am OPRIT imediat AIA. Am ramas profund tulburata si ajungand acasa i-am povestit mamei. Ei si acum, dupa 13 ani, ii e dor de el in fiecare zi si viata ei nu mai seamana nici pe departe cu ce a fost pana la moartea lui. Erau ca doi porumbei, umblau de mana pe strada, plecau la munte si la mare cu cortul, erau nedespartiti. Imi doresc si eu asa iubire.

A fost atat de impresionata incat mi-a sugerat sa incercam impreuna sa luam legatura cu el. Mi-am calcat promisiunea si am acceptat. De fata era si sora mea, dar oricat am chemat-o pe GETA sau pe tata, ansa parea batuta in cuie. Nu s-a miscat niciun milimetru timp de zeci de minute. Am renuntat si de atunci nu am mai incercat vreodata. Nici nu voi mai face asa ceva pentru ca prin credinta, rugaciuni si slujbe la biserica am avut sa inteleg ca ma jucam cu entitati pe care nu eram in stare sa le inteleg, cu atat mai putin sa le controlez. Acum stiu ca adevaratele raspunsurile le primesti la nivel intuitiv, fara sa faci vreun ritual in afara de rugaciuni.

Am mai luat legatura cu tata, dupa ceva vreme, dar a fost o experienta muuult mai profunda, care echivaleaza cu o vizita in lumea lui. Mi s-a permis asta dupa ce intr-o seara am adormit spunand incontinuu Rugaciunea Inimii ca sa imi potolesc dorul de el. A fost un fel de vis extrem de senzorial, prin care mi s-au arata multe lucruri importante pentru viata mea, fara cuvinte, prin simboluri. Unul dintre ele este sa nu cer dreptate pe pamant, dar… fir-ar sa fie, nu am respectat aceasta invatatura iar acum ma plang de justitia din Romania! De ce nu putem ramane tot timpul la intelepciunea pe care Dumnezeu ne-o da prin revelatii? Stiu ca nu a fost un simplu vis, pentru ca stiu cand am revenit in trup. Mi-am reluat corpul fizic intrand prin talpi cu senzatie puternica de vibratie din talpi pana in crestet si m-am trezit imediat. Afara era inca noapte si mi-am amintit toate amanuntele ca o traire reala, nu ca pe un vis evocat in franturi. Nu am uitat nimic! O a doua experienta de acel fel nu am mai trait. Inca. Sper sa fiu vrednica de asemenea daruri.

Un ultim sfat

Oricat de tentanta ar fi anticiparea viitorului prin metode mai albe sau mai negre, nu va jucati cu astfel de practici. De regula, spiritele care vin sunt de joasa vibratie, malefice, mincinoase, lipite de straturile grosiere pentru ca au avut o existenta grosiera. Pot fi criminali, pacatosi, duhuri vandute diavolului. Cum sa iei drept adevar informatiile de la astfel de umbre?

Alegeti sa traiti in lumina si in credinta in Dumnezeu. El toate le poate si daca va fi sa primiti vesti, le veti primi la timpul potrivit si veti stii ca e o reveletie, nu vor mai exista intrebari de genul “oare chiar asa va fi”? Este atat de frumoasa lumea nevazuta a lui Dumnezeu incat nu poate exista confuzie. Si nu ma indoiesc ca sunt printre voi oameni care deja au cunoscut raiul. Si atunci stiti si ca raiul nu e sus, nu e jos, e in noi insine. Aveti credinta si il veti simti! 

Pentru cei care vor sa citeasca mai multe despre lumea spiritelor recomand blogul prietenei mele din povestirea de mai sus: http://amira-paranormal.blogspot.com/

Tags: , , , , , , ,

Posted in Uncategorized

18 Responses to “Spiritismul si ghicitul”

  1. edit this on 03 Jul 2009 at 8:46 am1Cristina

    Buna ziua, Gabriela. Am retinut “un ultim sfat” . Bine si frumos spus.
    Iti recomand si eu ” Atacul PSI, intre stiinta si magie” si ” Arta razboiului PSI – PROTECTIA” sunt scrise de Maestrul meu, Dragos Argesanu. Le gasesti la Editura DAO PSI. Vorbim dupa ce le citesti.

  2. edit this on 03 Jul 2009 at 8:49 am2Igalis

    Multumesc Cristina!

  3. edit this on 03 Jul 2009 at 11:43 pm3diana

    Am citit ultimul tau articol…lucruri frapante ai scris. Eu care nu credeam in asa ceva,uite ca am inceput a crede,citind mesajul tau. MA mir cum de ai reusit sa faci legautura cu tatal tau,pt mine ramine ramine a fi o mare dilema. Citind, m-am simtit ca as fi trait o poveste. Despre harul tau de a ghici in cafea,ce sa zic? esti talentata. Scuza-ma,chiar ca nu mai gasesc acum cuvinte,am ametit fiind uluita de tine, de darul tau si de puterea ta de a incerca ceea ce multi ignora. MUltumesc. Pup, o zi buna, ai grija de tine.

  4. edit this on 06 Jul 2009 at 8:58 am4Andrei

    Offtopic: Te laudai cu forumul ala

  5. edit this on 06 Jul 2009 at 10:27 am5Igalis

    Da Andrei, si nu m-am tinut de cuvant?
    La mine e o problema de incompatibilitate de retea si server, imi ia extrem de mult timp sa postez ceva acolo, dar alti copii nu au problema asta. Din cate stiu, nu prea se perinda lumea pe forumul creat de mine. Ma insel?

    Cu drag,
    Igalis

  6. edit this on 06 Jul 2009 at 3:06 pm6Andrei

    Eu m-am perindat pe acolo… tu nu

  7. edit this on 07 Jul 2009 at 7:45 am7Igalis

    Draga Andrei,
    M-am perindat si eu acum si iti multumesc ca mi-ai incredintat cu sinceritate acest post. Pana acum am alergat pe drumuri, dar in secunda asta voi intra pe forum sa iti raspund.

    Te rog sa ma ierti daca intarzierea asta te-a dezamagit. O sa ma revansez pentru ca esti un om foarte inteligent si stiu ca vei intelege.

    Cu drag,
    Igalis

  8. edit this on 07 Jul 2009 at 9:09 am8Igalis

    Gata, ti-am scris!

  9. edit this on 08 Jul 2009 at 4:32 pm9Andrei

    Ar fi frumos daca ai putea raspunde din nou.. stiu ca n-ai nici o obligatie si ca probabil de plictisesc, insa momentan esti singura persoana care stie prin ce trec si care mi-a zis o vorba buna

  10. edit this on 09 Jul 2009 at 3:22 am10Igalis

    Draga Andrei,

    Ti-am raspuns la ambele subiecte.

    O zi buna sa ai!
    Igalis

  11. edit this on 15 Jul 2009 at 7:35 am11laimeea

    O sa va povestesc o intamplare stranie…inca ma mai intreb ce a vrut sa insemne acea intalnire…o minciuna nevinovata, o gluma proasta sau cu totul altceva… asta o sa imi spuneti voi cei care cititi aceste randuri. Era intr-o frumoasa dupa-amiaza de primavara din anul 2009. Ma indreptam grabita spre gura de metrou, sperand ca o sa ajung suficient de repede la Gara de Nord ca sa prind trenul. Hm, ati ghicit, actiunea are loc in Bucuresti, mai exact in Regie. In dreptul caminelor de la medicina statea un tanar. L-am zarit din departare, asa cum zaream si blocurile din fata mea, si masinile care treceau pe sosea, si oamenii care mergeau ca si mine pe trotuar, adica fara sa imi atraga atentia in vreun fel sau altul…stiam ca e si el acolo, facand parte din peisaj. Cand am ajuns in apropierea sa, dintr-o data a devenit impacientat. De-aici incepe distractia. El catre mine:
    – Te rog mult, poti sa ma ajuti?
    – Nu prea am timp, ma grabesc, …dar…
    – Ma poti vedea? ma intrerupe acesta.
    – Da, te pot vedea, ii raspund eu zeflemitor, nu am timp de glume proaste.
    – Trebuie sa ma ajuti. Nu stiu unde sunt. Sunt un spirit.
    – Nu mai spune! Trebuie sa recunosc ca esti original.
    Desi eram putin nervoasa ca pierdeam timpul aiurea cu un individ pus pe sotii, incepuse sa ma amuze…auzi, un spirit!
    – Nu intelegi! Am murit, sunt o fantoma! uite, pune mana pe mine! Ceilalti nu ma vad! incepu acesta sa gesticuleze.
    M-am uitat si mai amuzata ca la un nebun, apoi brusc mi-am dat seama ca o sa pierd trenul. Si, m-am hotarat sa pun capat discutiei, devenise deja ridicol.
    – Ba te vad si ceilalti la fel de bine ca si mine, ba chiar le stam in drum, m-am rastit eu, uite pun mana pe tine! Vezi?
    Dar in momentul acela am simtit un fior din cap pana in picioare, o senzatie atat de stranie…careia pe moment nu i-am acordat atentie. Am plecat pe data, hotarata sa iau taxiul pentru a ajunge in timp util la gara. “Totusi, de ce oare tanarul ala continua cu gluma aceea stupida…Te pomenesti ca o fi nebun!”ma gandeam eu. Totusi parea un om normal, era imbracat normal, vorbea normal, nu se lega de lumea din jur, nu vorbea singur…Ce sa caute un nebun in Regie? Mai degraba era un glumet, de-astia se gasesc pe toate drumurile, cu-atat mai mult aici, printre studenti. Dar de ce m-a inghetat asa de tare acea atingere? Ciudat…glumele nu au o astfel de influenta asupra mea. Nu l-am mai vazut de atunci niciodata pe acel individ.

  12. edit this on 15 Jul 2009 at 7:37 am12laimeea

    Ah, am uitat sa mentionez…am reusit sa prind si trenul :d

  13. edit this on 15 Jul 2009 at 12:10 pm13Igalis

    Draga Laimeea,

    Pacat ca te grabeai, la cat sunt eu de curioasa as fi oprit si pe altcineva sa intreb daca stafia se vede cu ochiul liber! Daca raspunsul ar fi fost “da”, l-as fi pasat in grija celui de-al doilea “salvator de suflete ratacite” si as fi plecat la gara. Daca rspunsul ar fi fost “nu” as fi dat trenul pe o asemenea experienta. Dar cum tu te grabeai… nu vom stii niciodata daca era doar un glumet inspirat (trebuie sa recunoastem ca e bun tipul!) sau… ceea ce se pretindea a fi.

    Faptul ca ai avut senzatia de inghet… poate ca avea doar o circulatie periferica deficitara si cum afara era primavara… ii era friguţ.

    Imi place cum scrii!

    Cu drag,
    Igalis

  14. edit this on 17 Jul 2009 at 12:11 pm14Alex

    Dupa cate stiu o parte din tine a murit in jurul varstei de 40 de ani iar cauza a fost tot o boala incurabila ,oricum cancerul datorat fumatului apare dupa varsta de 50 de ani,ma rog sa te fereasca Maica Domnului si Sfantul Nectarie de aceasta boala nenorocita.
    Sincer iti spun ca si eu am cazut in acest pacat al ghicitului in tineretile mele nu ca acum as fii un dinozaur, curios fapt ca o parte din ele sau implinit altele “cica” urmeaza ,dar am primit aceleasi informatii din doua surse ,o data mi-a ghicit mie o persoana ,iar la diferenta de ani i s-a “comunicat”bunici mele despre mine de la alta persoana .Problema mare vine din interpretarea acestor informaţii venite de la aceste duhuri necurate. Curios sa aflu totusi cum se intampla acest fapt de pot prezice viitorul desi nu este o regula sa se si implineasca, pentru ca numai Dumnezeu care depaseste orice minte rationala din cer si de pe pamant poate decide viitorul omului, si omul cu voia lui Dumnezeu poate schimba viitorul prin propriul arbitru ştii cum e dai vointa iei putere.Am ramas impresionat de scrierile unor sfinti parinti din care rezulta ca aceste duhuri necurate pot vesti evenimente pe baza observatiilor facute asupra oamenilor de la începuturile creatiei noastre si pe baza intelegeri si cunoasterii intr-o anumita masura a proniei lui Dumnezeu ,a vazut cum a raspuns Domnul la anumite atacuri care au fost facute asupra noastra .Diavolul este doar un tolerat care contribuie la mantuirea noastra in fine ca in nebunia lui nu vrea sa cucereasca doar pamantul ci si cerurile .
    Cum ai acest dar de a vedea in viitor interpretand anumite semne, poti vedea nu numai in cafea aceste semne ,se spune ca este bine sa le pastrezi numai pentru tine si ca sa-ti dau o tema, ce ai observat cand mergeai la Biserica la Sfanta Cununie”daca eventual ai reţinut ceva”
    Un inger a tinut sa-te salveze de la acest pacat si la intors cu proprile arme .Daca cineva te contacteaza cu adevarat de dincolo ,iar nu duhurile necurate acest fapt se poate face numai cu voia lui Dumnezeu iar daca ai avut un vis special pastreazal pentru sufletul tau.
    Despre rai din cele ce au spus sfinti parinti spun si eu .Raiul a fost ridicat de pe pamant dupa izgonirea lui Adam si a Evei si a fost pazit de Arhanghelul Mihail pana ce Domnul Hristos a intrat in el.In vechiul testament mortii se duceau in Sheol locuinta mortilor “multi tampiti scriu in Wikipedia” Raiul sau Grădina Eden va exista pana la judecata generala,pentru ca diavolul a reusit sa-l ispiteasca pe om si sa-l alunge din rai dar Dumnezeu in marea lui mila va crea un nou cer si un nou pamant peste frumusetea raiului si va desfinta raiul dupa judecata finala,”cele doua judecati cea particulara cand omul moare si trece vamile si cea finala la invierea mortilor si venirea lui Domnului Hristos pe pamant”.Sfinti parinti daca nu ma insel Sfantul Ierarh Vasile, spunea ca lui Adam, Dumnezeu ii daruise un miros ,o aroma a trupului cand era in rai si orice vietate care se apropia de el cand ii simtea mirosul stia ca este stapanul ,se bucurau si stateau la picioarele lui .
    Sper ca nu te-am plictisit .
    Cu prietenie Alex !

  15. edit this on 17 Jul 2009 at 3:54 pm15Laimeea

    Draga Igalis
    Hi-hi-hi! Si mie imi pare asa rau ca nu am intrebat un trecator, dar la momentul respectiv chiar credeam ca e un “glumet” senzatia aceea m-a socat… si nu era rece, l-am atins pe tricoul cu care era imbracat :d
    Multumesc pentru incurajari, nu am mai povestit demult, sincer cred ca mi-era dor sa scriu…
    Si imi mai e dor de ceva…sa merg la Biserica…

  16. edit this on 18 Jul 2009 at 2:33 am16Igalis

    Draga Laimeea,

    Fa-le pe amandoua! Dupa ce a sa mergi la biserica de mai multe ori vei simti si o pace interioara care sa te indemne la scris. E frumos ca simti asa!

    Cu drag ,
    Igalis

  17. edit this on 18 Jul 2009 at 3:41 am17Alex

    Daca te-am ranit facand referire la o problema prea personala imi pare rau!

  18. edit this on 18 Jul 2009 at 1:34 pm18Igalis

    Nu Alex, nu m-ai ranit, dar eram tare pe fuga si nu am apucat sa iti raspund. Nu ma tem de destin, ci de pierderea credintei si de slabiciunea mea in fata ispitelor. Nu te gandi la ispite grosiere ca de furat nu voi fura niciodata, nici n-am sa insel, sper sa nu imi pierd mintile sa ajung sa ucid fizic pe cineva, dar atunci cand nu pot ierta niste oameni care mi-au facut rau se numeste tot ca ucid. Ucid iubirea pentru acei oameni! Sau ma preamaresc si de aceea nu pot sa intorc si obrazul celalalt. Uneori ma intreb daca bucuria de a stii ca am facut un bine cuiva nu e tot preamarire. Nu eu ii ajut pe oameni, ci Dumnezeu. Ispitele sunt cu atat mai grele cu cat sunt mai rafinate!

    Pe una dintre manastirile din nordul Moldovei este o fresca unde e pictata o scara spre cer pe care niste omuleti se catara. Niste diavoli mici si naiv pictati ii impung cu furca. Unii cad de la primele trepte, dar m-a inspaimantat sa vad ca erau altii care cadeau de pe ultima treapta! Deci… niciodata nu esti pus la adapost de ispite, nici macar atunci cand crezi ca ai atins desavarsirea.

    Apoi, hai sa fim seriosi, eu nu am reusit sa ajung nici la jumatatea scarii! Tot cad, ma ridic si alunec iar, dar asa cum am mai spus-o si altora, nu poti cadea cu mult mai jos decat ai urcat pic cu pic. Pentru ca inveti lucruri, pentru ca Dumnezeu te intelepteste si nu mai poti sa te prefaci ca nu stii ca ai pacatuit. Atunci cand alegi pacatul ori o faci deliberat si alegi definitiv raul, ori te caiesti sincer si o iei de la capat cu stradania.

    Nu conteaza cand imi va muri trupul, grija mea e sa nu imi moara sufletul in timp ce corpul inca mai umbla. Am vazut morti de-astia si se credeau tare vii! Si mie mi s-a intamplat! Stii ca invierea se face prin durere? Poate de-aia a murit ceva din mine la 40 de ani…

    Cu prietenie,
    Igalis

    P.S. Intra la pagina „despre mine”, am postat acolo un filmulet de cand eram pe podium. Mie mi-a facut bine sa ma revad in ipostaza aia. Toata viata am fost autocritica, nu m-am placut. Dar acum, dupa ceva ani, m-am privit cu placere.

Read Full Post »

FARMECE IN LACATE

  Te iubesc, deci te omor!

Unii se joaca cu lucruri grave pe care nu le cunosc. Problema e ca se joaca cu viata altora. Un fost prieten, cu care am avut o relatie frumoasa (pana la un punct) timp de 4 ani era sa ma omoare si nici nu avea habar. Probabil, ca el mai sunt sute care fac victime dintr-o joaca si nici nu realizeaza. Eu am avut norocul sa cred in Dumnezeu si asta m-a salvat.

Dupa 4 ani de relatie armonioasa de cuplu, R (logodnicul meu din vremea anilor ‘97 – 2001) a luat-o un pic razna si, de unde ma iubea de ar fi facut orice pentru mine, a devenit brusc constient de calitatile sale masculine irezistibile si de impactul naucitor pe care il are asupra femeilor din mediul in care lucreaza. Dupa 4 ani de idolatrie la adresa mea, si-a dat seama ca pe el il iubesc toate femeile din TVR, iar frumoasa Oana Cuzino il iubeste in taina. Astepta probabil momentul cand si aceasta i-ar fi cazut la picioare ca o musca secerata de iubire. In termeni psihiatrici, starea asta se numeste delir de grandoare cu episoade de erotomanie.

Ca orice mic paranoic care se respecta, m-a transformat brusc din obiectul admiratiei sale in persecutor. Dupa o perioada relativ scurta, dar extrem de congestionata, am decis de comun acord ca asa nu mai merge si am hotarat sa ne despartim definitiv. Timp de o saptamana nu ne-am vazut, dar mi-a infipt periodic telefoane de manipulare in urechi.

Nu pot spune ca nu sufeream, dar manifestarile erau de departe exagerate pentru situatia data. Nu mai puteam sa inghit nimic, nu dormeam, aveam in permanenta un nod uscat in gat, plangeam, ma invineteam la unghii si la gura, ma sufocam, ma apuca o frica imensa dar nu avea obiect, tremuram si aveam frisoane, ma linisteam numai daca ma asezam in pozitia fetusului sub masa. Mi-am pus singura diagnosticul (atacuri de panica) mi-am facut chiar si un tratament cu un antidepresiv si un anxiolitic, dar crizele au continuat. Dubios mi s-a parut faptul ca si mama avea simptome fizice asemanatoare, dar am crezut ca empatizeaza puternic cu mine si prin simpatie are aceleasi senzatii. Starile acute debutau de fiecare data cu cateva zeci de minute inainte ca R sa sune. M-am gandit ca e o coincidenta, apoi vazand cat de des se petrece fenomenul am crezut ca e ceva telepatic. Dupa 7 zile eram mai slaba cu 9 kg. In acea saptamana am avut foarte multe semne si revelatii.

Mesajele indirecte

In perioada de inceput a saptamnii am auzit, fara sa vreau, o discutie intre doua colege. Vorbeau despre farmece si una dintre ele spunea ca farmecele aruncate in foc sunt cele mai puternice, ca nu le mai poate dezlega nimeni. Apoi a spus un lucru care parca era un mesaj special pentru mine, venit de la Dumnezeu prin gura unor oameni care nici nu stiau ca au misiunea de a-mi transmite asta. Aceeasi fata a spus: “ooo, dar si alea legate in lacate sunt puternice, sunt facute sa nu vrea nimeni sa te ajute!” In momentul acela mi-a revenit in memorie imaginea unui lacat pe care il gasisem, cu aproape un an inainte, in casa in care eu si logodnicul meu locuiam. La momentul acela l-am intrebat de la ce e lacatul si raspunsul lui mi s-a parut o gluma. Mi-a povestit cum o verisoara de-a lui l-a dus la o ghicitoare din Ploiesti care i-a spus de mine ca sunt soarta si norocul lui. I-a zis: “Maica, fata asta e gaina care face oua de aur pentru tine, sa nu cumva sa o pierzi, ia-o repede de nevasta!” El i-a raspuns ca m-a cerut deja in casatorie, ca am zis da, dar ca au trecut de atunci 3 ani si nu aleg nicodata momentul, ca ma eschivez si ca i-as fi povestit eu ca am cununiile legate (ceea ce era adevarat). Imi doream, am acceptat, dar aveam o frica patologica de casatorie si amanam mereu momentul. Baba i-a dat niste “apa neinceputa” si acest lacat cu care el trebuia sa faca niste descantece si nu stiu ce ritual prin nu stiu cate rascruci, ca sa imi dezlege cununiile. Am ras ca de o gluma buna dupa care am uitat incidentul.

Sunt facute sa nu vrea nimeni sa te ajute

Cand fetele au ajuns in punctul acela al discutiei, am vizualizat rapid lacatul si am avut o revelatie: nu m-a dezlegat, ci m-a legat, pentru ca lacatul era INCHIS! Am luat in calcul si varianta aceasta si atunci am inteles ca farmecele prin care m-a legat imi fac atat de mult rau pentru ca vreau sa ma despart de el. Vointa aveam, dar fizic ma prabuseam. Am fugit la o biserica unde auzisem ca este un preot cu har. Am intrebat de el si cineva mi l-a aratat in curtea bisericii. M-am dus tremurand si stravezie (ma simteam foarte slabita, abia ma taram pe strada) si i-am zis putin jenata (de ideea babeasca de farmece) ca nu ma simt bine si banuiesc ca e vorba de ceva necurat. M-a expediat destul de dur cu replica: “Nu am timp acum, vino peste o luna”! Am ramas fara grai cu ochii la el. Am baiguit: ” pai nu cred ca o mai duc o luna in conditiile astea”. Raspunsul lui mi-a dat lovitura de gratie: “Ce, eu nu sunt om, crezi ca eu nu pot sa mor? Si eu sunt bolnav de inima si ma duc sa ma internez”! Mi-am amintit de “… sunt facute sa nu vrea nimeni sa te ajute”. Am inceput sa plang ca atunci cand un medic iti zice ca ai cancer si ca vei muri peste cateva zile. Imi tremura barbia cu ochii in lacrimi, secatuita de putere si de argumente , asteptam totusi un semn de razgandeala din partea lui. Probabil ca l-am induiosat, dar tot nu m-a ajutat. Mi-a zis mai bland: “hai nu mai plange, du-te in biserica sa iti citeasca dascalul acatistul”. M-am dus. Era o coada imensa, iar dascalul, era foarte in varsta si isi facea treaba cu nadejde. Il lua pe fiecare om in parte in usa altarului, ii punea patrafirul pe cap, il punea sa tina mana in altar pe icoana facatoare de minuni si ii citea acatistul. Am hotarat ca voi sta la coada aceea, chiar daca de-aici mi-ar veni moartea. Macar sa mor in biserica! Ma asteptam sa se intamplae orice, sa lesin inainte de-a apuca sa ajung, sa oboseasca dascalul si sa ne trimita acasa… ca doar eram legata in lacate! Nu s-a mai intamplat nimic. Mi-a venit randul si, dupa ce mi-a citit, m-am simtit mai bine. Intre timp, amorezul ratacitor si-a adus aminte de mine si a inceput cu telefoanele, provacandu-mi de fiecare data stari oribile.

O necunoscuta mi-a daruit cel mai important lucru din viata mea

Tot in biserica aceea, cam la a treia vizita, am cunoscut o doamna care m-a intrebat cum ma cheama. S-a bucurat foarte mult ca ziua ahanghelului care imi e patron urma sa fie peste doua zile si a zis ca vrea sa imi faca un cadou. M-a chemat in ziua urmatoare la Schitul Darvari la 09.30 dimineata. M-am dus. Era slujba si biserica era plina. Mi-a aratat un calugar tanar care canta la strana si mi-a spus: “acela va fi duhovnicul tau, te spovedesti astazi, iar maine, de ziua ta, poate te si impartasesti”. Pentru mine erau cuvinte destul de ermetice, dat fiind faptul ca nu-mi aduceam aminte sa ma fi spovedit vreodata, iar de impartasit… nici acum nu stiu daca in copilaria mea s-a intamplat vreodata. Pentru ca acest dar din partea femeii imi inviora sufletul am acceptat bucuroasa. La prima spovedanie m-am dus ca o “floricica” naiva care confunda duhovnicul cu psihoterapeutul. M-am apucat sa imi insir problemele, dar de-odata mi-au revenit in memorie lucruri urate pe care le-am facut pe vremea cand eram atee. Am inceput sa plang de rezultatul acelei autoevaluri marturisite si m-am mirat ca tanarul calugar nu m-a certat pentru nimic din ce i-am zis. Spovedania e o TAINA, nu se poate explica in cuvinte, trebuie doar sa indraznesti si restul va veni de la sine. Asa am plecat de acolo, cu revelatia intregii mele existente concentrata intr-o ora de spovedanie si cu decizia clara ca vreau sa duc o viata curata pana la cununie, ca sa ma pot impartasi. Nu stiu de ce acea femeie buna a crezut despre mine ca as putea fi vrednica de impartasanie, cand de fapt eram vrednica de canon. A doua zi, la slujba arhanghelului meu, am plans de dorinta, privindu-i pe cei care se impartasau, iar dorinta aceasta a devenit scopul existentei mele. Dezlegarea la impartasanie mi-a dat-o duhovnicul abia dupa 3 ani, trei ani in care m-am spovedit des, mi-am indreptat viata neinchipuit de mult si am devenit credincios practicant.

Mesagerii Domnului sun oamenii

Altcineva m-a invatat sa merg la biserica Zlatari, unde se afla mana Sfantului Ciprian (mare vrajitor care s-a convertit la crestinism si a devenit cel mai puternic sfant dezlegator). Cand am dus acatistul la altar, preotul mi-a zis sa vin de 9 ori, adica la 9 slujbe de dezlegare Vinerea. Dupa prima slujba m-am pomenit cu fostul logodnic “in genunchi pe coji de nuca” facandu-si mea culpa cu lacrimi de crocodil. Ma iubea si nu putea trai fara mine. Nu stiu daca m-am bucurat, pentru ca eu nu m-am rugat nicio clipa ca Dumnezeu sa mi-l dea inapoi, ci sa ne fie bine, sa aiba fiecare din noi o soarta buna, iar daca ne e dat sa fim impreuna, atunci sa ne fie bine. Mai in gluma, mai in serios i-am zis ca daca a facut vreo traznaie si s-a dus la babe sa faca farmece, sa aiba grija ca a gresit vrajitoarea decantecele, ca ne omoara si pe mine si pe mama. Omul s-a socat pret de cateva secunde vazand cat am slabit apoi s-a dezmeticit si a dat-o pe gluma ” eeei ti-am facut farmece… ce-s tampeniile astea!?…” Nu am insistat, i-am zis doar ca eu merg la slujbe de dezlegare si ca mi-ar placea sa mearga si el cu mine. Ce nu fac barbatii pentru o femeie, a acceptat, ba mai mult, a consimtit sa se si spovedeasca la acelasi duhovnic.

Nu te opri la jumatate 

A venit cu mine la cateva slujbe. La a doua mi-a facut o marturisire care m-a naucit. Ne plimbam cu cainii pe un deal prin Ardeal cand, brusc si fara legatura cu nimic din ce vorbeam, imi spune: “Vreau sa iti zic ceva. Da, ti-am facut farmece, atunci cand am zis ca te-am dezlegat de fapt te-am legat de mine. Ti-am stropit cu <apa neinceputa>, descantata de baba, si in pat si in masina si pe usa mamei tale, ti-am pus si dimineata in cafea… dar eu nu am luat-o in serios, am facut-o in joaca, nu stiam ca poate avea efect”. I-am raspuns calma ca e bine sa vina la 9 slujbe ca sa se dezlege de ce a facut. Mi-a zis putin enervat ” da draga, bine, o sa te dezleg”! I-am spus ca nu pe mine trebuie sa ma dezlege, ca eu oricum ma duc la slujbe, ci pe el! Canonul pentru un avort este de 7 ani, dar pentru farmece e de 20!!! Nu cred ca m-a luat in serios, pentru ca dupa a 3-a slujba s-a plictisit si nu a mai venit. La vreo 8 luni dupa acest incident, o prietena mi-a zis ca l-a vazut in biserica la slujbele de dezlegare, dar se pare ca s-a decis mult prea tarziu, eu deja eram casatorita cu altcineva.

Minuni ale lui Dumnezeu

 

Si eu m-am orit la jumatate. Dupa a 3-a slujba am abandonat ritualul pentru o vreme, timp in care mi-am continuat relatia cu R, dar intr-un frecus continuu. Timp de 6 luni a continuat sa ma despoaie de kilograme mintind gartios dupa metoda diavolului: adevarul spus pe jumatate.  Incet si chinuitor am aflat aventrile lui din saptamana in care nu ne-am vazut, dar a fost un puzzle istovitor si dureros in care jumatate de adevar il stiam de la el, iar jumatatea cealalta am aflat-o de la ele. 

Am decis sa o iau de la capat cu slujbele, iar cand am ajuns la a sasea s-a intamplat ceva inimaginabil. Am cunoscut un baiat care m-a cerut in casatorie de la prima intalnire! In doua luni am fost casatoriti dupa cum spunea duhovnicul meu: ducand o viata curata pana la cununie. Nu a fost o decizie din partea mea ci lucrurile au decurs in favoarea lui si nu a lui R. Pur si simplu, asa au venit de la sine. Nu am mintit, nu am inselat, nu am vrut sa ma razbun, ci mi-am urmat un instict care tinea strict de “viata curata”. Dar asta e alta poveste in care deocamdata nu o sa intru. Un mic rezumat este in articolul de mai jos.

Concluzie

Farmecele exista si nimeni nu este atat de curat incat sa nu aiba unde sa se lipeasca. De regula isi gasesc poarta de intrare acolo unde ai o slabiciune. Ti-o exacerbeaza si te fac sclavul acelui pacat. Acum stiu si faptul ca nu e musai sa iti faca cineva “cu ulcica”, sau sa te lege in lacate, sau in foc, sau cu legaturi de la mort, ci este suficient sa iti gandeasca constant raul. Daca nu ai sufletul curat, daca nu te protejezi cu rugaciuni dimineata si seara, daca nu dai pe la biserica macar la Sfanta Liturghie, se leaga! Sunt lucruri atat de ascunse noua, celor care nu intelegem mult din magia neagra, dar atat de clare si de evidente devin celor care merg la biserica!

Nu as vrea sa mai am ce povesti pe acest subiect, dar… din pacate mai am. Am mai fost acum doi ani la 9 slujbe, dar nu mie mi se facusera, ci fostului meu sot. Pentru ca nu a acceptat ca farmecele exista si nu a vrut sa mearga cu mine la biserica, astazi eu sunt un om fericit de Dumnezeu, iar el este “fostul sot”.

Suferinta pe care am vazut-o la acesti barbati… greu de dus chiar si pentru un om care intelege ca s-a facut dreptate. E dureros si sa le plangi de mila, chiar daca la un moment dat te-ai tavalit pe jos si ai urlat cu gura in perna de durerea pe care ti-au pricinuit-o. Mai bine Doamne fereste!

Tags: atacuri de panica, casatorie, credinta, cununii legate, farmece, iubire, magie neagra, pacate, paranoia, slujbe de dezlegare

Posted in Uncategorized

84 Responses to “Farmece in lacate”

    edit this on 07 Dec 2008 at 8:14 pm1Alex

 

Nu incerca sa gasesti motive de justificare a acestui domn R ,Radu ,Roland sau cum…. exista o diferenta intre a cade-a din ispita daca cineva ia insuflat ideea, sau daca a fost din capul lui din proprie vointa, facand o paralela cu omul care a cazut din ispita sau ingerii care au cazut din proprie vointa ,daca timp de 4 ani te-a cerut de sotie pe “neprobate “ca sa citez the master genius si a facut unele “mici” sacrifici atunci nu cred ca diavolul ar fii avut libertate sa vina ,la ce spui tu nu cred ca a fost vorba de un diavol “prost” pentru ca invocarea demonilor din legiunile cu puteri mari nu sunt facute de oricine si au costuri mari si nu ma refer la bani .
Daca se pocaieste cu adevarat si face canonul este iertat am trait si eu acelasi sentiment al impartasiri cu sfintele taine chiar invidiam toate babele, dar eram constient ca totul trebuie facut cu vrednicie .
Pentru ca daca e sa joace teatru dracu joaca teatru mai bine decat crezi totusi daca a avut puterea sa recunoasca ceea ce a facut il macina greu constiinta si a stiut Maica Domnului cum sa aranjejze lucrurile , dar daca a recunoscut sincer.Daca un barbat graviteaza prea aproape de o femeie si risca sa o sufoce atunci are o mare problema ,iar daca transforma iubirea in ura atunci iar se gaseste intr-o grava eroare pentru ca totul pe lumea aceasta are limite ce nu trebuiesc trecute niciodata ,rautatea veche nu se face bunatate noua.Bunul Dumnezeu incearca in lupta cu demoni doar pe cei ce stie ca au puterea de a lupta ,nu putem stii pronia lui Dumnezeu cu tine sau cu urmasi tai .Dar daca nu te-a lasat are el un plan peste puterea de gandire a mintii noastre . Pe vremea cand eram mai mititel si ceva mai prost ,nu ca acum as fii mai destept ,am fost impreuna cu mama la cineva care ghicea in carti ,nu ca as fii cu mot dar la mine nu prea a reusit sa vada mare lucru, foarte ,foarte chinuit,doar ca ma certasem cu prietena mea de atunci .Marturisea despre ea ca este o femeie credincioasa dar ,dar ,dar ,la un momendat mi-a spus daca vreau sa o aduca inapoi pe fosta, a fost destul de socata cand i-am spus ca nu o vreau inapoi nu pentru ca nu o iubeam dar daca ceva nu merge bine din prima nu obligatoriu 100% dar oricum ,eram satul de o relatie “chinuita” cu prea multe concesii ,iar relatia cu dama sincer ma obosise enorm.
Ma intrebat daca sunt credincios si ma anuntat ca o sa am o perioada grea si financiar si sntimental,dar apoi o sa fie bine in fine .Poate in nebunia lui de mare macho a considerat ca merita ceva mai bun ca e loc de mai mult sau mai bine spus multe cine are aceasta boala sa “umble” poti sa fii si cu titlul de Miss World ca tot nu este suficient si asta sa o tii minte toata viata ta ca omul prima data sa saturat de atata bine ,vezi caderea din rai si apoi sa saturat de rau ,nemultumitului i se ia darul are grija Dumnezeu.
Personal am pierdut destule lupte cu diavolul dar rugaciunea si postul si spovedania ne pot ridica iar daca Bunul Iisus Hristos a patimit atat pentru fiecare dintre noi este un mare pacat sa nesocotim ceea ce ne invata Sfanta Biserica Ortodoxa ,totdeauna trebuie sa ne rugam Preacuratei Fecioare Maria sa nu ne lase sa cadem pentru ca diavoli sunt neobositi ,te asteapta si peste 15 ani daca a pierdut un razboi cu tine ,pentru diavoli pierderea unui om credincios face mai mult decat 10000 de necredinciosi.
O data un sfant a vazut fiind dus de inger una din judecatiele lui satan cu demonii lui cazuti .Au venit demoni si au adus un tron de aur iar apoi au asezat tronuri pentru generali iadului si a inceput sa se umple cerul si pamantul de demoni asezati fiecare pe ierarhii si legiuni ,iar apoi a venit satat cu generalii lui si frica mare intrase in diavoli ,a venit in fata lui un diavol si a spus ca in timp de 45 de zile a ridicat doua popoare si au facut razboi si au fost multi morti si multa plangere ,iar atunci satan a spus doar atata ai facut pentru mine la cata putere ai in 45 de zile ,si a pus unul din generali iadului sa-l bata si sa-l bage in fundul iadului,apoi a venit altul care a spus ca el in 15 zile a ridicat furtuna pe mare si a murit inecata multa lume, iar satan a spus doar atata ai facut pentru mine in 15 zile si a pus ca si acest demon sa fie trimis in iad pentru ca nu facuse suficient pentru el , apoi a venit altul care a spus ca el timp de 3 zile a fost la o nunta si ca a bagat ura intre familii si meseni si sau batut si sau omorat ,iar satan ia spus doar atat ai facut pentru mine timp de 3 zile si a pus sa fie batut si bagat in adancul iadului pantru ca iadul nu are marginii, apoi a venit in fata lui satan un demon care a spus ca timp de 40 de ani sa luptat cu un calugar in desert sa cada in curvie iar dupa 40 de ani de lupta a reusit si ca calugarul in aceasta noapte a cazut in curvie ,atunci satan la luat si ia dat sarutare si la dat de exemplu pentru ca diavolul acela mult patimise in lupta cu postul si rugaciunile si la pus langa tronul sau si ia dat o cununa.deci nimic mai mult nu-l multumeste pe diavol decat caderea oamenilor care iubesc pe Hristos Dumnezeu si pe Preacurata Feciora Maria si pe Sfinti Parinti.
Nu sunt eu cel mai in masura sa-mi dau cu parerea pentru ca am destule tampenii la activ dar daca tot ai scris……….

    edit this on 08 Dec 2008 at 5:15 am2deluxe

 

Draga Alex,
Nu vreau sa te las in eroare, poate nu m-am exprimat destul de clar, R nu mi-a respectat dorinta de a duce o viata curata pana la cununie, eram parteneri desavarsiti in a pacatui in acest sens, ci urmatorul barbat s-a casatorit cu mine ducand viata curata. Primul meu sot!

De recunoscut, cred ca a recunoscut ca m-a legat doar pentru ca a fost curios de fenomen. S-a jucat si a avut marea surpriza ca “joaca” lui chiar a functionat. Nu parea sa il mustre constiinta, ci mai degraba era siderat de faptul ca farmecele chiar functioneaza. S-a speriat abia in momentul cand a vazut ca toate lucrurile rele pe care le-a facut s-au intors impotriva lui, fara ca eu sa caut razbunare sau sa ma bucur de plata.

Si el a slabit 9 kg in 7 zile, plangea cand ne intalnem si se invinetea la gura, imi cerea sa ma culc cu acel barbat (cu viitorul sot), dar sa ma intorc la el… Ii plangeam de mila, il tineam de mana si nu puteam face nimic pentru el. Il iubeam crestineste, dar nu mai simteam nimic pentru el ca barbat. Decizia de a ma casatori cu altul a venit mai presus de dorinta mea. S-a intamplat.

Cea mai importanta dorinta devenise pentru mine “faca-se voia Ta!”, iar in cazul acela, voia a fost a lui Dumnezeu, nu a mea. La un moment dat ne-am nimerit in biserica toti trei. Eu stateam cu fata spre altar, cu R in dreapta si G in stanga, tulburata foarte de asemenea coincidenta, si in momentul acela am auzit cuvintele preotului “si toata viata nostra lui Hristos Dumnezeu sa o dam”. Din momentul acela nu m-am mai tulburat de intrebarea “stanga sau dreapta”, ci am privit inaite, in ochii lui Iisus din icoana si am decis: INAINTE.

Cum mi-am dat seama ca G merita sa-mi fie sot si nu R? Simplu. In timp ce unul ma mintea, ma jignea, ma facea sa plang si ma trata cu cruzime fara sa observe ca renunt la toate valorile mele (credinta, viata curata…)pentru el, celalalt imi respecta dorinta de a nu ma suna, dar afla lucruri despre mine sunand-o pe mama, ma astepta cu rabdare cu toate ca nu i-am promis ca ma voi marita cu el, mi-a propus sa ma duca la Putna, la schitul unde el se spovedea, imi respecta relatia fara sa comenteze sau sa se revolte ca sunt femeia altui barbat. Dintre bun si rau, tu ce ai fi ales? Ei bine eu nu am ales decat sa-i dau slava Domnului, dar R a impins lucrurile dincolo de normal, nestiind ca interpreteaza partitura lui Iuda. Practic el m-a impins sa-mi implinesc destinul, cand dupa 2 saptamani de scandal continuu, mi-a interzis sa mai vin acasa (casa in care plateam amandoi cheltuielile) incheiand cu fraza devenita leitmotiv: “rezolva problema cu acest GC!”
In prima secunda m-am revoltat, i-am zis ca mi se pare o grava lipsa de bun simt sa nu vada ca acel om nu suna ca sa nu il deranjeze pe el, ca sunt femeia lui renuntand la dorinta de a fi vrednica sa ma impartasesc si nu apreciaza.
In secunda doi am inteles ca R este, practic, mana sortii, asa ca am rezolvat problema cu GC, l-am sunat si ne-am intalnit. Din momentul acela nu ne-am mai despartit, am plecat cu el la Putna (unde am avut camere separate), iar in tren, la intoarcere, l-am sunat pe R si l-am anuntat ca ma casatoresc cu G.
Mi-a parut foarte rau pentru suferinta lui, dar sentimentele erau mai presus de mine. In cele 6 luni in care m-a chinuit l-am avertizat in nenumarate randuri ca supararile pe care mi le provoaca nu imi alimenteaza interesul, ci ma fac sa il iubesc din ce in ce mai putin.
E ca si cum ai stinge cate un bec din casa la fiecare scandal. La un moment dat, vei ramane pe intuneric. Asa mi s-a stins si mie iubirea pentru un om in care am crezut, l-am iertat, i-am tolerat, dar nu a ajutat la nimic. Am plecat cu sentimentul ca am facut, in ceea ce-l priveste, tot ce era uman posibil. Eu mi-am facut datoria. Pacat ca nu a inteles la timp.

Pacat ca unii oameni nu dau doi bani pe sinceritate, adevar si autenticitate. A crezut ca tehnicile de manipulare si abuzul emotional vor da rezultate la infinit. Ei bine nu. Si asta o spun tuturor celor care isi construiesc personaje in loc sa fie autentici. Personajele voastre va vor fura viata! Vor trai in locul vostru si va vor vaduvi de minunea de a trai.

Fericirea vine de multe ori din nefericire, din nefericirea de a descoperi ca atunci cand suntem autentici fata de noi insine nu suntem persoane OK. Daca stii ca esti pierdut, mai ai o sansa, dar daca intotdeauna altii sunt de vina… si tu esti ok… esti cu adevarat pierdut!
Ma opresc aici pentru ca as avea muuulte de spus, dar ma tem ca din efervescenta cu care iti raspund, va rezulta un roman.
Multumesc de stimulent. Intotdeauna reusesti sa faci asta cu mine. Sunt sigura ca prietenia noastra, chiar daca nu ne cunoastem, nu este intamplatoare nici pentru mine si nici pentru tine.
Doamne ajuta!

    edit this on 10 Dec 2008 at 6:00 am3Alex

 

Iubirea este ca o sabie cu doua taisuri poate fii constructiva sau distructiva iar daca intr-o relatie nu exista respect si intelegere si nu ai nici constiinta curata este greu .Sunt ferm convins ca si domnul R si G (ai spus ca a fost primul sot,iarta-ma daca gresesc) plang si acum dupa tine ,barbatii au momente cand fac ei un “remember”cu toate femeile care le-au iubit cu adevarat ,nu o aratam din mandrie sau sa nu facem ,sau mai bine spus sa nu ne facem “probleme” cu persoana de langa noi ,si avem o mare problema ca constientizam mult mai tarziu greselile noastra.Doamnele sau domnisoarele au o mult mai mare capacitate de a trece peste o relatie sa-i spun esuata, ca a fost distrus R avea si de ce pentru ca stia ce a pierdut ,constientiza adevarata ta valoarea. Prost nu era cu siguranta iar valoare pierderii intotdeauna este proportionala cu regretul ei si stii cum e luxul ,prostia si marile pacate se platesc iar acesta zicala a fost valabila si pentru domnul R.
Ce pot sa spun ,intalnirea din biserica bate cu siguranta chiar si scenariile de telenovele,oricum nu puteai fi impreuna cu domnul R,cel putin parerea mea este ca daca a ajuns la farmece nu a fost numai din curiozitate si dintr-un puternic sentiment posesiv care cu timpul se agrava si se transforma int-o adevarata teroare ,eu am un caz concret in familie sunt convins de faptul ca si tu constientizai acest fapt si nu cred ca putei sa-ti doresti sa ajungi”The little toy “care putea fii mereu manipulata,sau cel putin asta era parerea lui.
In ceea ce priveste sinceritatea barbatilor ,daca eram întrebat in urma cu aproximativ un an as fi declarat ca barbatul sincer este un tampit ,iar ca argumentatie as fi spus ca exista aici unul de fata ,fete foarte frumoase erau interesate de mine , dar eu povesteam imediat, asta se intampla in perioada studentiei ca nu am bani ,ca parinti sunt oameni simpli nu au functii importante ,si ca in perioada urmatoare nu pot sa ajung Bill Gates si la cat sunt de frumoase poate merita ceva mai bun ,oricum ramaneau putin blocate si dezarmate de sinceritatea mea ,dar eram un fel de “gadget” super inteligent ,cu care se afisau in fata prietenilor ,ceva de genul vezi ca pot sa fac rost si de asa ceva daca vreau euuuu(Asta mi-a fost povestita de o fosta prietena a fostei iubite,e mare tare invidia intre femei ). Eram multumit ca ma afisam cu o fata frumoasa, in mare pare era doar afisatul dar,dar,dar eram perfect constient ca nu putea sa dureze pentru ca deeeee cu Dacia si metroul e nasollll tata .Daca venea competitia cu Bmw si capital nu mai insistam pe relatie ,plangeam eu ceva dar ma resemnam ,uneori chiar aveau si o placere perversa sa-mi aminteasca ca nu aveam “finante”cu toate acestea tot le iubeam pe scurt eram un dobitoc, in fine nu asta e important.Bunul Dumnezeu si Maica Domnului au avut grija ca sa-mi demonteze toata aceasta teorie cu privire la sinceritate si le multumesc pentru toate relatiile ratate pentru ca altfel nu ajungeam sa fiu impreuna azi cu persoana iubita si sincer nici nu meritam eu asa de bine ,dar mila lui Hristos a fost mare fata de mine.Barbatii constientizeaza valoarea partenerelor dar nu o arata si intotdeauna exista teama ca le-ar putea pierde ,chiar daca exista la un nivel minim.Putina gelozie nu strica si e chiar constructiva ,dar doar putina.
Concluzia este ca nimic pe lumea aceasta nu este intamplator iar bunul Dumnezeu si Preacurata Feciora Maria toti Sfinti Parinti rasplateste si poarta de grija intodeauna celor cel ii cauta, si cu siguranta nu te lasa pe tine.Cineva mi-a spus ca Sfinti Parinti sunt ca niste pomi dintr-o gradina care dau roade diferite dar sunt udati de aceeasi apa.

Cu sinceritate !
Alexandru

    edit this on 11 Dec 2008 at 5:58 am4Maria

 

Ti-am citit blogul din scoarta in scoarta. Ma bucur tare mult ca te-am “cunoscut” . Am inteles multe lucruri citind posturile tale. Blogul asta e revelatia mea. Multumesc din suflet.

    edit this on 11 Dec 2008 at 10:00 am5deluxe

 

Draga Maria,
Ma maguleste tare comentariul tau. Iti multumesc! Sunt muuulte lucruri pe care le-as striga in gura mare, dar nu stiu cata lume ar fi interesata sa le auda. Asa ca din putinul meu timp imi rup sa scriu lucruri care mi se par importante pentru cei care le stiu, dar mai ales pentru cei care inca nu le stiu. Eu am crescut ca o floricica, intr-o familie in care toate lucrurile erau bune si frumoase, am primit o educatie sanatoasa dar mult prea morala de la doi parinti ardeleni, iar cand am dat piept cu jungla Burestiului (pe la 14 ani) am inteles ca ce am invatat acasa nu se aplica. Am plans, m-am retras, apoi am atacat si eu pentru ca dupa multa suferinta am invatat sa fiu o fiara.
Acum nu mai sunt, tocmai pentru ca stiu ca as putea fi. Sunt ca energia nucleara: Pot da energie unui oras intreg, sau pot fi o bomba. Am ales definitiv binele, pentru ca stiu si nu ma indoiesc ca Dumnezeu exista. Il las pe El sa faca justitie.

Deci draga Maria, m-ai stimulat sa ma exprim, te astept cu drag pe la mine. Multumesc!

    edit this on 12 Dec 2008 at 4:01 am6Maria

 

Ai inteles exact ce ce am vrut sa spun ! Ce bineeeeeee! :-). Experienta mea de viata e cam nesemnificativa pe langa a ta dar ceea ce e esential e comun. Si eu am atacat, si eu am fost o fiara si mi-a placut tare asta. M-am simtit bine, m-am simtit superioara dar niciodata nu m-am simtit EU. Eu nu sunt asa. Eu sunt un om bun. Asa vreau sa fiu, asta ma face sa ma simt bine, asta imi da energie sa lupt, asta ma face diferita de cei multi din jurul meu. De acum voi fi eu fara sa imi fie frica sa par vulnerabila. Si ce daca sunt vulnerabila? Si ce daca incerc sa fac bine celor care incearca sa-mi faca rau? Si ce daca plang de fata cu altii atunci cand sunt trista? Si ce daca oamenii din jurul meu spun ca sunt o proasta ca fac toate lucrurile astea? Nu conteaza!……Nu vreau sa fiu artificiala.
“De justitie se ocupa El”. Ai dreptate!
Nu am mai fost de mult la biserica. Oamenii in general au tendinta sa-si aduca aminte de Dumnezeu atunci cand le e greu. Asta am facut si eu. Acum insa vreau sa ma duc si sa-i multumesc pentru ultima saptamana din viata mea. Am reusit sa “escaladez muntele”
si am vazut soarele. Mai sunt ceva nori dar o sa “fuga” si o sa pot vedea si eu, dupa multa vreme, un cer senin. Cel mai important lucru e ca am reusit, in general ,singura sa-mi revin dar (asta e ceva de Sus in mod sigur) sunt convinsa ca omul pe care l-am cunoscut acum o sapt. si datorita caruia am ajuns sa-ti citesc blogul, si respectiv tu (chiar daca nu te cunosc personal) aveti partea voastra de “vina”.

    edit this on 13 Dec 2008 at 4:48 am7deluxe

 

Bravo Maria!
Daca iti duci cu rabdare crucea, descoperi existenta unei lumi paralele cu a noastra, pe care numai cei care il cauta pe Dumnezeu si se smeresc o pot vedea. Este o lume aici si acum, un fel de rai sufletesc, la care nu avem acces decat atunci cand Cerul vrea sa se deschida pentru noi. Nu este o stare permanenta, dar poate fi foaaarte lunga, daca ne mentinem in aceasta cautare indarjita a puritatii. E acel soare pe care il vezi tu acum, dupa ce ti-ai zdrelit coatele si genunchii urcand un munte. Ma bucur mult pentru starea ta. Mi-o doresc si eu, dar inca ma ancorez in teluric, in revolta impotriva oamenilor rai, orbi si saraci cu duhul. Stiu ca e pierdere de timp, dar am si eu demonii mei.

M-ai facut curioasa cine e “omul” care te-a determinat sa citesti blogul. Intuitia feminina imi sopteste numele Alex, dar…. daca vrei sa ramana secretul tau, asa sa fie. Ma bucur pentru tine.
Cu drag,
Igalis

    edit this on 16 Dec 2008 at 2:39 am8Maria

 

Nu. Nu e Alex. E altcineva, dar as vrea sa ramana secret. Oricum nu conteaza cine e, important e ca m-a ghidat inconsient spre blogul tau. Am cunoscut un om care simte tare frumos si ma bucur.
Stii ce cred? Cred ca mai ai foarte putin pana o sa vezi si tu soarele.
Duminica am avut o “sedinta” cu Doamne Domne si i-am spus si de tine. Ai ceva mult mai important la care sa te gandesti acum si de acum inainte. Demonii or sa dispara fara ca tu sa-ti dai seama si, daca esti tare, nici nu vor mai aparea vreodata.

    edit this on 16 Dec 2008 at 6:39 am9deluxe

 

Stii tu Maria ce ai facut pentru mine? Cel mai important lucru pe care un om il poate face pentru altul: sa se roage! Iti multumesc din suflet!

Acum ma intreb daca stii cumva acel lucru pe care eu inca nu l-am marturisit pe acest site… Da, am ceva extrem de important in viata mea la care sa ma concentrez… Imi vine sa rad ca fetitzele cu manutele la gura. Inca putin si o sa scriu si despre asta.

Te pup cu drag!

    edit this on 16 Dec 2008 at 11:25 am10Maria

 

 

    edit this on 07 Jan 2009 at 8:41 am11maria

 

Ti-am citit ultimul post…..mi-au dat lacrimile fara sa vreau de la primele cuvinte iar cand am terminat de citit deja plangeam in hohote fara sa tin cont de faptul ca eram intr-o conjunctura care nu-mi permitea astfel de manifestari. Eu am “refuzat” ” darul lui Dumnezeu……Acum e prea tarziu….am pacatuit in sensul cel mai grav in care poate pacatui o femeie si nu-mi mai ramane decat sa las capul in jos si sa accept ca trebuie sa platesc……
Eu “vorbesc” in continuare cu Doamne Doamne de tine si…..desi e suparat pe mine…stiu ca ma asculta. Simt ca totul o sa fie bine si ca o sa te bucuri din plin de bebeul tau. O sa fie un copil sanatos, puternic si frumos ca mamica lui. Iti doresc tot binele din lume, sa ai parte de tot ce e mai frumos, de tot ce e mai curat si cand o sa vina si alea rele (pentru ca asa e modelul :-)) sa ai putere le duci.

    edit this on 08 Jan 2009 at 3:06 am12deluxe

 

Multumesc Maria,
Si eu am pacatuit pe vremea cand ma credeam Dumnezeu, iar acum fac ca tine, las capul in pamant si Il rog din toata inima sa ma ierte. Si stiu ca Dumnezeu e bun si iarta. Nu se supara pe noi ci se supara din pricina noastra. Nu ne pedepseste, dar e trist cand Il parasim si cand alegem calea gresita. Ne asteapta cu muuulta rabdare sa ne dam cu capul de prag si, chiar daca uneori pare ca intarzie cu ajutorul, nu face altceva decat sa ne dea ragaz sa intelegem profund unde am gresit. Apoi, cand intelegem si incepem sa ne bocim pacatele, pune umarul si ridica substantial din povara crucii.

Iti doresc multa fericire adevarata, fericirea aia pe care deja o cunosti si o distingi de micile desertaciuni.

Cu prietenie,
Igalis

    edit this on 25 Jan 2009 at 1:10 am13diana

 

salut, draga eroina a acestui blog. Sincer, ft mult mi-a atins fiinta. Parca m-am regasit si eu in aceste cuvinte ale tale. Ma bucur nespus ca mai exista oameni care vad lumina pura a vietii…cu respect Diana.

    edit this on 26 Jan 2009 at 12:07 pm14deluxe

 

Draga Diana,
Ma bucur mult ca ai gasit intelesul cuvintelor. Nu ai fi avut cum sa rezonezi cu ele daca nu ai fi avut duh! Promit sa mai scriu.

    edit this on 27 Jan 2009 at 7:03 am15corina

 

Am citit acest post in urma unei cautari facute pe google.. As vrea daca se poate sa comunicam mai pe larg despre acest subiect, sunt intr-o situatie care se aseamana. adresa mea de email: cryn_tm@yahoo.com . Multumesc anticipat..oricum numai citirea acestui blog m-a ajutat sa-mi confirm inca odata ca nu am inebunit..ca aceste lucruri chiar exista

    edit this on 08 Jun 2009 at 2:24 am16Maria

 

Eu mi-am citit singura acatistul Sf Ciprian 40 de zile, in fiecare seara pentru capierdeam joburi bune si lucrul asta se intampla periodic.
La prima rugaciune am cascat grozav , la adoua rugaciune am ametit dar deja la urmatoarele afost ok.
Nimic nu este fara Dumnezeu, oricate lacate ar avea farmecele daca te rogi cu tot sufletul se duc departe.Astia sunt nebuni care pun apa neanceputa mai ales baebati in cafea si alte alea.
Eu am primit mai demult la borcan de la cineva niste ciorba, super buna ci ca data sa mamanc ca sa vad cum este si noaptea pe la 2 am zis ca mor, fratilor, m-am tavalit pe jis de durere insuportabila de ovare si de burta, si exact cand am vrut sa chem salvarea am zis Tatal Nostru de 3 ori si mi-am revenit.
Acea persoana nu ma suporta, e clar ca a pus ceva in mancare.Dar nu trebuie s a va pierdeti cu firea, de multe ori, noptile cand va treziti brusc sa nu va fie frica, sunt ingerii protectori care ca trezesc tocmai pentru ac se poate intamla ceva cu corpul vostru fizic.
Asa am patit si eu cand am mancat ciorba aceea, mai intai m-am trezit brusc si apoi a inceput grozavia.
A doua zi m-am dus la acea prietena si i-am multumit pentru…”dar,” ma privea fff atenta , i-am zis ca m-am simtit foarte bine si ca fost excelenta.M-am dus la biserica Sf Anton Cel Mare din Doamna GHica, Colentina, pe strada 3 scaune si dupa 7 zile acelei pesroane i-a murit fratele…asa ca stai linistiti…si de ce amurit? apendicita acuta, probabil ce avrut sa-mi faca ea mie …HA! DUMNEZEU SA-L IERTE CA A MURIT DIN CAUZA SORA SII.cu bine, multa lumina si muulta pace in suflete
o importanta rugaciune este rugaciunea Talisman, super puternica daca o citesti zilnic mi te poate atinge raul! o sa o postez aici, se incepe cu o rugaciune incepatoare..La biserica Zlatari nu m-am dus.Pe unde este, prin Rahova? cu se ajunge? sa mi spuneti si mie pentru ca ma duc 7 vineri la rand nu neaparat la slujbe cat sa aprind lumanari si sa ma rog, sau 7 marti la rand la biserica Sf Anton

    edit this on 08 Jun 2009 at 2:28 am17Maria Bogdana

 

Eu sunt Maria Bogdana cea care a postat povestea cu ciorba , asta ca sa nu ne incurcam , ca vad ca mai sunt Marii pe aici.Pace silumina in suflete!oricum cine face farmece nu este normal la cap, asta eclar, au probleme mari dar raul exista si numai prin rugaciune si credinta in Dumnezeu reusim!

    edit this on 08 Jun 2009 at 2:32 am18Maria Bogdana

 

REFERITOR la avort, dragele mele , am lucrat cu copii din institutii de ocrotire.Hai sa nu dramatizam! decat sa ajunga in orfelinate mai bine nu l afaci, decat sa ajunga pe strazi mai bine fac chiuretaj, decat sa ajunga un drogat mai bine renunta si fac copilul cand sunt preagatita material.
Nu mai fiti ttagi comica ca se lasa copii pe la girile de metrouri, daca ati stii cata durere este in leaganele de copii, vai de capul lor!unii au fost donati pentru organe.Ba i-ai explica lui Dumnezeu ca nu poti avea acest copil, re caiesti si te duci la chiuretaj.Nu fiti naive ca va distrugeti vietile si le ditrugeti si peale copiilor.

    edit this on 08 Jun 2009 at 1:51 pm19Igalis

 

Draga Maria Bogdana,

Ai mare dreptate. Mi-am adus aminte o intamplare de la locul de munca unde nu prea ma iubeau sefa mea directa si un lingau de coleg. Eram intr-o disputa tacita cand am fost mirata de insistentele acelui coleg sa imi puna coca cola intr-un pahar. Am multumit si am refuzat.

Dupa cateva ore mi-am facut singura o cafea si am pus-o pe biroul meu. Probabil ca am mai iesit la o tigara… nu am stat sa imi supraveghez cana, dar dupa putin timp m-au apucat niste dureri de burta si niste greturi de imi venea sa lesin. Nu am vrut sa le dau satisfactie asa ca am coborat pana la farmacia din colt si mi-am cumparat un test de sarcina si o pastila pentru greturi. Dupa ce testul m-a asigurat ca nu sunt insarcinata, am luat pastila, dar nu mi-a trecut starea. M-am tinut demna pana la sfarsitul programului, cand am plecat (mai mult tarand-ma) catre casa. M-am intins in pat si starea s-a agravat. Tremuram toata, aveam frisoane ma durea stomacul si imi venea sa vomit. In cap imi satruia mereu scena cu lingaul care insista sa imi dea coca cola (bautura colorata) si atunci mi-a trecut prin minte ca mi-a pus ceva in cafea.

Am sunat-o pe sora mea care face calatorii samanice si am intrebat-o mai mult in gluma daca poate face o calatorie pt mine sa afle de ce mi-e asa de rau. Chiar a facut si dupa 10 minute m-a sunat si mi-a zis ca o femeie m-a incarcat cu ceva urat de tot si ca probabil stiu si cine e. I-am confirmat. Mi-a zis ca i s-a transmis pentru mine urmatorul mesaj: sa imi reprezint mental figura femeii si sa iau lumina de la o candela de la un altar de biserica (tot mental) si sa ii fac trei cruci in frunte cu acea lumina, cerandu-i iertare daca am suparat-o.

Am facut acest lucru si in cateva secunde raul a disparut de tot! Ma simteam ca si cum nu mi-a fost rau nicio secunda! E uimitor ce poate face puterea gandului! In ambele sensuri! Aia e intr-adevar o persoana demonica! Este de-o invidie si o rautate cum rar mi-a fost dat sa vad, dar sub o masca de femeie aproape demna de mila.

Acum parca ma luminez si incep sa inteleg unele lucruri grave care mi s-au intamplat in ultimul an. Era exact pe vremea asta cand am intrat in conflict cu ea pentru ca a cerut sefului sa fiu data afara. Am fost concediata abuziv, dar i-am dat in judecata si am castigat procesul (dupa 7 luni). Intre timp mi-am gasit alt job si am ramas insarcinata (mare bucurie!). Dar a urmat o serie de “ghinioane” care m-au pus pe ganduri: am pierdut copilul la 5 luni si jumatate (in conditiile in care toate analizele erau perfecte iar copilul un frumos si un sanatos!), am ramas somera, am acumulat datorii de nu stiu cum o sa le fac fata, am petrcut 4 zile de cosmar in drumul dinspre Olanda spre Romania, mi-am pierdut rucsacul cu multe obiecte importante… toate imi merg rau. Absurd de rau! Dar stii ce simt? Ca indiferent cat de mare a fost paguba si durerea, parca Dumnezeu m-a mangaiat si m-a intarit! Nu sunt disperata, am nadejde in Dumnezeu ca nu lasa ca sufletul meu sau alor mei sa se amarasca! E ciudat. Imi merge rau de tot, dar eu sunt fericita. Si nu ma tem de farmecele unei nebune pentru ca stiu ca nimic nu e mai tare decat Dumnezeu. Singurul lucru care ma sperie este sa nu imi pierd credinta!

Multumesc Maria! M-ai luminat!

    edit this on 08 Jun 2009 at 2:10 pm20Igalis

 

P.S. pentru Maria Bogdana

Biserica Zlatari este pe Calea Victoriei vis-a-vis de CEC-ul mare, langa Muzeul de Istorie. Slujbele de dezlegare incep la ora 18.00 in fiecare vineri, dar daca ajungi la 17.00 e si mai bine pentru ca se citeste acatistul Maicii Domnului (sau Paraclisul, nu mai tin minte exact pentru ca eu ajung de obicei la 18.00). E bine sa mergi la 9 slujbe si a 10-a este una de multumire. Duci o paine si apoi o imparti oamenilor din biserica.

Voiam sa te intreb ceva important. Atunci cand citesti acatistul Sfantului Ciprian, citesti si rugaciunea de dezlegare de la sfarsit?
La biserica Zlatari am aflat ca nu e bine ca un om sa o citeasca singurel la el acasa pentru ca e foarte puternica si tulbura niste spirite malefice. Daca nu esti destul de bine inarmat… poti fi atacat (la nivel subtil, binenteles). De aceea preotii o citesc numai in biserica si numai dupa ce au facut o purificare puternica prin anumite rugaciuni, tamaie si apa sfintita. Tot la biserica Zlatari se citeste acest acatist, cu rugaciunea de la sfarsit, in fiecare miercuri cam de la aceeasi ora.

Cunosc si rugaciunea Talisman, o am si o port la mine tot timpul. Multumesc ca mi-ai amintit de ea. O voi posta zilele astea, ca sa fie de folos si altora.

    edit this on 09 Jun 2009 at 4:57 am21Maria Bogdana

 

Buna Igalis!
Imi pare rau pentru ce ai patit! stai ca iti scriu exact o rugaciune catre Sf.Anton de Padova, sa aprinzi cate o lumanare mica, alba, nu trebuie cumparata din biserica, eu le cumpar din magazin si le ung acasa cu ulei sfintit cumparat de la o femeie de la o manastire care staea pe trepte in IDM, magazinul acela de haine.De la ea mi-am luat o bratara pe care o port mereu si putin ulei sfintit.

    edit this on 09 Jun 2009 at 5:01 am22Maria Bogdana

 

Se numeste Novena Sfantului Anton de Padova.Este extraordinara.
In primul rand nu dispera!
Cei care se joaca cu Raul vor plati la randul lor!
Nu ti fie frica daca ai avut necazuri, si eu am avut destule, banuiesc ca ar fi ingenuncheat orice barbat, dar asa m-am apropiat de Dumnezeu.Este clar ca si asupra ta s-a umblat cu Rau, pentru ca necazurile repetate nu vin de la Dumnezeu!
Sa te gandesti la o dorinta arzatoare.Azi este marti si poti incepe sa te rogi, 9 sau 13 marti la rand.

    edit this on 09 Jun 2009 at 5:08 am23Maria Bogdana

 

Novena Sfantului Anton de Padova.

Sfinte Antoane de Padova!
Ma abandonez sub protectia ta si, ca dovada a credintei si iubirii mele nelimitate in tine, ofer aceasta lumanare ce va arde pentru tine in fiecare marti.
Consoleaza-ma te rog, in toate dificultatile mele, in imensa mea singuratate, si alina-mi ranile si durerea in casa Tatalui Nostru Cresc, salvatorul nostru! Te implor sa intervii in fata lui Dumnezeu pentru mine si familia mea, ca noi intotdeuna sa-l pastram pe Dumnezeu in sufletele noastre si ca Dumnezeu sa ne dea dupa nevoile noastre! Te implor Dumnezeul meu, Sfinte Antoane de Padova, sa ai infinita mila in ceea ce priveste favoarea pe care o Cer!

CERE FAVOAREA SI TI SE VA DA!
Te rog ajuta-ma sa trec peste toate dificultaile pe care le am acum la picioarele mele!

    edit this on 09 Jun 2009 at 5:09 am24Maria Bogdana

 

Apoi spui de 3 ori Tatal Nostru, Ave maria, Glorie Tatalui Ceresc.
Iti scriu eu Ave maria si Glorie Tatalui Ceresc.

    edit this on 09 Jun 2009 at 5:12 am25Maria Bogdana

 

Ave Maria

Bucura-te Marie cea plina de har, Domnul este cu tine, binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau. Sfanta Marie, maica lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi, pacatosii acum si in ceasul mortii noastre. Amin.

    edit this on 09 Jun 2009 at 5:19 am26Maria Bogdana

 

Lauda Tatalui Ceresc

Lauda Dumnezeului cel prea Inalt!
Tu esti sfant, Doamne, unicul Dumnezeu,
Care infaptuieste lucruri minunate,
Tu esti puternic, Tu esti Mare,
Tu esti Cel Prea Inalt,
Tu esti rege Atotputernic
Tu, Tata Sfant,
Regele cerului si al pamantului,
Tu esti unul si intreit,
Domnul Dumnezeul Zeilor,
Tu esti Binele, orice Bine , Supremul Bine!
Domnul Dumnezeu cel viu si adevarat
Tu esti iubire si caritate.
Tu esti umilinta, tu esti blandete,
Tu esti siguranta, tu esti liniste.
Tu esti bucurie si veselie.
Tu esti speranta noastra,
Tu esti dreptate,
Tu esti cumpatarea
Tu esti bogatia noastra cu indestularea
Tu esti frumusete, tu esti blandete
Tu esti protector
Amin.

    edit this on 09 Jun 2009 at 5:24 am27Maria Bogdana

 

Se spun la Sfarsitul Rugaciunii pentru Sf Anton de Padova.
Se cere practic ORICE , atat timp cat nu urmaresti raul cuiva si ceea ce ceri este pentru tine in acel moment ceva care iti trebuie cu adevarat.
La fiecare minune care ti se intampla sa ducu zahar si ulei la o biserica care iti place.Eu una dau de pomana, haine , am dat mancare, am dat zahar, ulei la oamnei aflati in suferinta.
Si 1 Ron daca d ai intr-o zi de marti tot pomana ta este.
este foarte bine sa scrii aceasta rugaciune si sa o dai altora, chiar si pe email cum ti-am dat o eu.Si nu iti fie teama! nu esti singura!!!

    edit this on 09 Jun 2009 at 5:26 am28Maria Bogdana

 

O sa iti scriu si rugaciunea mea , acatistul Sf Ciprian si rugaciunea Talisman.O s a plec puti dar revin.Pace si lumina in suflet!
Iti garantez si ai cuvantul meu ca imediat se vor vedea binefacerile, chiar in ziua cand o spui!

    edit this on 09 Jun 2009 at 5:55 am29Igalis

 

Multumesc Maria Bogdana!

Sa-ti dea Dumnezeu sanatate si lumina!

    edit this on 09 Jun 2009 at 6:27 am30Sunt in sevraj si ma enerveaza filozofia de taraba | Igalis

 

[…] astazi acolo. Dupa ce le-am citit m-am mai linistit. Vi le arat si voua poate va sunt de folos: http://www.igalis.com/farmece-in-lacate/#comment-571#comment-565#comment-565#comment-567#comment-568 Rugaciunea se numeste Novena Sfantului Anton de la […]

    edit this on 09 Jun 2009 at 10:10 am31Maria Bogdana

 

Multumesc asemenea!
Sa ti scriu Rugaciunea Sfantului Ciprian, excat cum am primit o si eu, la fel o scriu. Mie mi s-a spus ca daca spun Tatal Nostru inainte si dupa rugaciune, daca nu am niciun gand rau pentru cineva nu are ce sa se intample.
Stapane Doamne isuse Hristoase Dumnezeul nostru,
Creatorule si Chivernisitorule atoate Sfant si Slavit esti! Imparatul Imparatilor si Domnul Domnilor Slava Tie!
Tu, cel celocuiesti in lumina cea nepatrunsa si neapropiata, pentru rugaciunea mea a smeritului si nevredniculuirob al Tau, departeaza dusmanii si stinge viclenia de la robii tai! Revarsa ploaie la buna vreme peste tot pamantul, ca pamantul sa si dea rodul lui!
Copacii si viile sa su dea deplin rodul lor,femeile sa fie dezlegate si eliberate de nerodirea pantecelui.Acestea si toata lumea mai mintai fiinde dezlegate, dezleaga si toata zidirea de toate legaturile diavolesti, sidezleaga pe robii tai(Numele) impreuna cu toate ale casei lorde toate legaturile satanei, de magie, ale farmecelor si ale puterilor potrivnice!
Impiedica Tu, Doamne Dumnezeul parintilor nostri toata lucrarea satanei ,Tu, cel ce d ai dezlegare de magie, de farmece, de vraji, si de taote licrraile satanicesti si de toate legaturile lui, si distruge toata lucrarea vicleana prin pomenirea prea sfantului Tau nume!Messia isus Hristos!
Asa, Doamne,Stapane a toate, auzi ma si pe mine nevrednicul slujitorul tau si dezleaga pe robul tau( Nume) de toate legaturile satanei si daca este legat in cer sau pe pamant, sau cu piele de animale necuvantatoare, sau cu fier, sau cu piatra, sau cu lemn, sau cu scriere, sau cu sange de om, sau cu al pasarilor sau cu al pestilorsau prin necuratie sau in alt chip s-au abatut asupra lui, sau daca din alta parte au venit, din mare, din fantani, din morminte sau din orice alt loc sau daca a venitprin strapungere de ace, dezleaga le pentru totdeuna, in ceasul acesta, Doamne, cu puterea ta cea mare!

    edit this on 09 Jun 2009 at 10:18 am32Maria Bogdana

 

Tu Doamne, Dumnezeul nostru, care cunosti si stii toate, dezlega ssarama si distruge , acum, lucrarile magiei, iar pe robul tau(numele) pazeste l cu toti ai casei lui de toate uneltirile diavolesti.Zdrobeste cu insemnarea cinstitei si de viata facatoarei Cruci toate puterile potrivnicilor!Pustieste, distruge si departeaza pentru tot deuana toate lucrarile magiei, vrajitoriei si fermecatoriei de la robul tau( numele).Asa, Doamne, auzi ma si pe mine pacatosul (slijitorul tau) sipe robul tau cu toti ai casei lui si dezleaga i de demonul de amiaza, de toata boa;a si de rot blestemul, de toata mania, nenorociream clevetirea, invidia, farmecele, nemilostivirea, lenea, lacomia, neputinta , prostia, neputinta, prostia, neaintelepciunea, mandria, cruzimea, nedereptatea, trufia, si de toate ratacirile si gresalele stiue si nsetiute, pentru Sfant Numele Tau, ca binecuvantat esti in veci! Amin!

    edit this on 09 Jun 2009 at 10:25 am33Maria Bogdana

 

Nu sfatuiesc pe cine nu este obisnuit sa se roage si sa multumeasca, asta este foarte important sa rosteascaaceasta rugaciune.
Eu am folosit ca protectie rugaciunea Talisman si Tatal nostru innainte si dupa aceasta rugaciune.
Rugaciunea Talisman este adusa de la Marea Moarta si daca o citesti in fiecare zi ai protectie 20 de zile(dupa), daca o porti asupra ta nu ti se poate intampla nimic rau, daca iti faci un obicei din a o citi zilnic cu 3 zile innainte de moarte esti anuntat prin vise.
Acatistul Sf Ciprian l-am citit ziua, simplu, in fata icoanelor si cu o lumanare alba.
Rugaciunea Talisman aduce fericirea in suflet.
Eu am folosit cuvantul Roaba ta pentru ca sunt femeie .

    edit this on 09 Jun 2009 at 10:37 am34Maria Bogdana

 

In legatura cu fumatul, am fumat ca serpoaica pana acum 3 ani.
Eu m-am lasat cand eram la mare, pe o plaja si in concediu, relaxata si cu multa lume la fel pe langa mine, am dat pachetul de tigari cuiva si mi-am promis ca nu mai pun gura pe ele ca sunt o fata ambitiosa.
O luna am zis ca mor, si exact cand eram pe punctul de a renunta, imi spuneam:’Nu ai ambitie!’
Dupa ceva timp m-am uitat la tigari ca la apie.
Azi, chiar imi face rau fumul.
Bafta tuturor, este fff greu!…dar nu Imposibil!

    edit this on 09 Jun 2009 at 10:47 am35Maria Bogdana

 

Mi-a placut mult ceea ce ai scris despre calatoriile samanice.sa-mi spui si mie te rog mai multe despre acest subiect, mi se pare grozav.
Numai bine! si repet atentionarea trebuie sa cresti spiritual ca sa poti sa avea o relatie proprie cu Dumnezeu si , de altfel, foarte simpla.
Nu stiu de ce lumea in general uita sa multumeasca.Este fff important.Eu cautam anul trecut indrumare spirituala, nu sunt o ortodoxa habotnica sau practicanta, sunt un suflet liber…si cineva mi a spus foarte clar:”singura vei gasi Lumina, acolo, la tine in suflet”
Ceea ce am vazut ca mie imi fcae bine spun si la altii, asta este cheia.De altfel se spune ca oricat de bogat spiritual sau material esti, daca nu-i hranesti si pe ceilalti, te usuci.
Multumesc pentru adresa bisericii din Zlatari.Chiar voi merge.Numai bine!

    edit this on 10 Jun 2009 at 12:56 am36Igalis

 

Draga Maria Bogdana,

Nu stiu daca ai observat dar Diana, o alta prieteana de site (pe care nu o cunosc personal, dar o consider buna prietena pentru ca traieste si gandeste frumos) ti-a multumit pentru rugaciunile pe care le-ai scris. Si eu iti multumesc, mai ales pentru sentimantul pe care mi-l dai: suntem doua! Iisus a spus ca pentru a forma o biserica este nevoie de trei, dar acolo unde doi oameni vorbesc despre Dumnezeu va fi si El. Deci, suntem trei, deci… formam o biserica!

Vineri te astept sa ma “agati” la Zlatari. O sa ma recunosti repede pentru ca sunt foarte inalta, voi fi imbracata in alb si il voi avea alaturi pe sotul meu care are 1.90 m si nu trece neobservat pentru ca e foarte frumos. De obicei ne tinem de mana si stam mai pe stanga (cum privesti spre altar, catre racla sfantului Ciprian). Noi ajungem de obicei pe la ora 18.00. Mi-ar placea mult sa ne cunostem personal!

    edit this on 10 Jun 2009 at 1:05 am37Igalis

 

Despre calatoriile samanice nu pot spune prea multe pentru ca eu nu le practic. Practicile ortodoxe sunt mai putin spectaculoase, dar rezultatele sunt net mai profunde. Nu prea ma mai atrage ideea de a-mi sti viitorul pentru ca prin credinta in care am fost botezata am ajuns la o mare intelepciune. Cea mai mare dorinta a mea a devenit “faca-se voia Ta”, iar daca ceva vine da la Dumnezeu, ca osanda sau ca incercare, sunt avertizata printr-o intuitie care nu ma inseala. Slava Domnului.

Totusi voi posta ceva despre samanism, dupa ce sora mea imi va permite sa public cateva pasaje dintr-un eseu de-al ei despre acest subiect.

    edit this on 10 Jun 2009 at 2:27 am38Maria Bogdana

 

Ok.
imi caut ceva ocazional ca job pentru ca eu din ianuarie nu mai lucrez, este al nu stiu catelea servici bun pe care l pierd, ti-am zis ca si mie mi se intampla ‘lucruri”.Nu ca ar da faliment dar sunt nevoita sa plec singura dupa ce totul merge super bine.
Ma bucur sa stiu ca aceste rugaciuni sunt de folos!
Multumesc si eu Diana.
ce am mai descoperit intre timp , intrati pe Pr Argatu despre vraji, este senzationala cartea si este publicata dupa moartea acelui mare om.
Sunt niste lucruri simple!
Si mie mi s-a intamplat sa fac curatenie generala de cateva ori si sa-mi apara la usa o anumita vecina care mie una nu imi inspira deloc incredere!

    edit this on 10 Jun 2009 at 2:30 am39Maria Bogdana

 

Situl l-am descoperit intamplator.
Sper sa nu plec din Bucuresti si vin cu placere in weekend la biserica.
As vrea sa plec in Arges , il am pe taicamiu acolo si sincera sa fiu la cat stres am adunat si eu…parca m-as duce.Te anunt joi sigur!

    edit this on 10 Jun 2009 at 2:36 am40Maria Bogdana

 

Ca un loc exceptional de plimbare si de baut un ceai in Bucuresti, sa intrati pe newsletter@catwork-design.com, mi se pare un loc special in Bucuresti de la cum este aranjat pana la felul in care se fcae reclama pe situl lor.

    edit this on 10 Jun 2009 at 2:42 am41Maria Bogdana

 

Este foarte frumos decorul, se bea ceai de toate felurile, sunt haine interesante, acum habar nu am cat costa, se picteaza pe genti, oricum locul arata ca in povestile cu zane.

    edit this on 10 Jun 2009 at 2:46 am42Maria Bogdana

 

Pe acel site Pr Argatu Despre vraji, tastati excat asa ,se va deschide o fereastra si acolo va asigur ca nu o sa va opriti pana nu cititi totul.
In legatura cu aceste calatorii samanice nici eu nu ma vad facandu le, pentru ca si eu am vazut foarte clar efectele benefice ale rugaciunilor, mai ales ca este un drum pe care l-am ales singura.
Mi-ar face o deosebita placere sa ne cunoastem.
Numai bine, Maria Bogdana

    edit this on 10 Jun 2009 at 2:51 am43Maria Bogdana

 

Referitor la acel site(newsletter@catwork-design.com), se intra de pe google direct nu de de aici din pagina.
Sa vizualizati neaparat galeria foto, eu o poza de acolo am pus-o la mesenger, va transpune practic intr o alta lume.
Ma bucur ca in Bucuresti mai sunt astfel de locuri!

    edit this on 10 Jun 2009 at 2:55 am44Maria Bogdana

 

Cel mai usor se intra de pe http://www.serendipity-tea.ro
M-am binedispus toata dimineata cand am vazut pozele lor.
Lumina multa va doresc si ma caut niste subiecte bune.
Lumina in suflete!

    edit this on 10 Jun 2009 at 3:25 am45Maria Bogdana

 

iat in ceea ce priveste situl acela unde este postata cartea cu invataturile Parintelui argatu eu una nu am crezut ca iti poti da seama de cei care fac vraji si sa-i detectezi! m-a ingrozit asta dar mi-am revenit , pentru ca socul este in faptil ca pe unii i-ai putea crede Prieteni…si pe mine m-a mangaiat cineva pe par, ba mi-a luat si o bratara de la o biserica si mi-a luat-o , si dupa ce am plecat de la ultimul job am aflat de la cineva ca este exact persoana care ma sapase sistematic la servici! ca sa vezi ce chiestie!

    edit this on 10 Jun 2009 at 3:31 am46Maria Bogdana

 

Alta experienta care m-a facut sa mi fie frica , pe atunci nu eram foarte evoluta spiritual, in urma unor certuri cu acesta “madama”, care s-au intamplat intr- o vineri, sambata, facusem piata si nu mergea liftul la intoarcere.
Am urcat pe scari, eu stau la 6 si pe la etajul 3, un copil, asa mi s-a parut mie, ma privea fix.Era un baiat cam la 14-16 ani, nu i-am acordat atentie, dar ceva mi-a atras atentia, cand am trecut pe langa el mi s-a facut brusc frig!!! desi era o caldura infernala fiind miezul verii…mi-a dat Dumnezeu minte sa nu am intorc sa-l privesc.Statea pur si simplu sprijinit de balustrada si ma privea cumva sfidator”cu mine te pui tu?”,,,,cam asa ceva,,,nu am grabit pasul , nu era vreun vecin si nici copilul vreunuia, nu astepta pe nimeni…ma privea pe mine!cu coa aochiului l-am vazut ca m-a privit luung…amzis in gand Tatal Nostru de 7 ori si simteam cum mi s-a zburlit parul pe ceafa.

    edit this on 10 Jun 2009 at 3:34 am47Maria Bogdana

 

Eu lucrasem cu copiii innainte intrun loc unde se faceau lectii , te distai cu copiii, pictai, modelai,,activitati de art -terapie, erau copii provenind din familii defavoricate.Acea cucoana avea obiceiul de acomenta tot ceea ce misca, mereu comenta, mereu se stramba si de multe ori am vazut o cu basmaua in cap la biserica, asta este ingrozitor, ca vrajitoarele chiar exista si sunt printre noi!

    edit this on 10 Jun 2009 at 3:38 am48Maria Bogdana

 

In ziua aceea de vineri m-a scapat porumbelul fata de un voluntar “ca daca se mai baga asta peste mine o iau de par” si fata respectiva s-a dus si i-a spus.
Copiii in inocenta lor gresesc, eu eram relativ noua acolo, mai tarziu relatia mea cu copiii s-a sudat si am devenit o echipa! in fine, atat mi-a trebuit! ….acea persoana se arata af i o buna crestina, se duce la biserica, intr-adevar era cam alba la fata cand se intorcea….e cumva o ortodoxa practicanta, fratilor!
din cauza acelei persoane in ianuarie 2009 am fost nevoita sa plec de l a acel job pe care l-am iubit din tot sufletul

    edit this on 10 Jun 2009 at 3:43 am49Maria Bogdana

 

si cel mai greu af ost sa le explic copiilor ce s-a intamplat…deja din decembrie se adusese alta, cica voluntara, dar deja era pe postul meu bagata…s-ai facut presiuni extraordinare asupra mea si am plecat, pentru ca munca cu copiii este dificila si sa mai ai pe cap si asemenea matrahuce…a fost prea mult pentru mine! la fiecare mesaj al unui copil de acolo boceam in casa singura pana cand am reusit sa trec peste asta.dar sa stiti uneori raul invinge cand nu suntem pregatite.

    edit this on 10 Jun 2009 at 3:46 am50Maria Bogdana

 

Si ceea ce este mai grav este ca aceste specii isi dezvolta putrefactiile in preajma unor copii nevinovati…azi am ajuns sa stiu sa ma apar cumva, atunci nu am stiut de astfel de practici.Nici nu mi-a trecut prin cap…dar afost o experienta in care am invatat o lectie, ca trebuie sa cresc spiritual pentru aputea face fata raului, pentru ca , de multe ori, diavolul este exactacolo unde te astepti mai putin! pace in suflete.

    edit this on 10 Jun 2009 at 4:46 am51Igalis

 

Mare dreptate ai! Uite un post ma vechi in care spuneam cam acelasi lucru http://www.igalis.com/singurul-lucru-pe-care-nu-l-poate-face-diavolul/

Despre acea ceainarie: Stiu locul, e foarte aproape de casa mea si am fost acolo o singura data. Mi-a placut mult!

Despre Parintele Argatu: L-am cunoscut, am avut marele privilegiu de a merge de cateva ori la chiliuta lui de la Cernica si am auzit de la acest sfant in viata lucruri pe care nu le-am mai uitat vreodata. Unul dintre ele este o replica pe care parintele a dat-o unui nene care venise cu un teanc mare de bani pe care ii castigase la LOTO si l-a rugat pe parinte sa ii binecuvanteze ca sa se inmulteasca. Parintele s-a uitat la el fix si i-a spus: “Daca bani vrei, slujeste-l pe celalalt”. Foarte intelept!

Cu drag,
Igalis

    edit this on 13 Jun 2009 at 3:26 am52Maria Bogdana

 

Igalis nu am mai intrat, ieri am fost la manastire la Plumbuita , am simtit brusc nevoia de ma duce acolo.Este atat de frumos , parca esti in alta lume.
Sper sa vin si la Zlatari, multa lume pomeneste acest loc.

    edit this on 13 Jun 2009 at 4:13 am53Maria Bogdana

 

Sa stii ca tot ieri, dupa ce m-am intors, m-a sunat cineva si mi-a zis ca sunt selectionata pt un interviu la o gradinita care se amenajeaza acum.
Sun 556 de aplicatii pentru 6 posturi.
Mi-ar placea sa ma reantorc in mijlocul copiilor.

    edit this on 14 Jun 2009 at 8:01 am54Igalis

 

Draga Maria Bogdana,

Ma bucur mult de vestile bune! Doamne ajuta sa-ti gasesti locul in care iubirea pentru cei mici sa iti fie rasplatita si impartasita!

Am citit cartea parintelui Argatu si ma impresioneaza cat de explicita este. Va fi de folos multor oameni care vor intra pe acest site, de aceea am recomandat-o si eu altora.

Multumim.

Sa stii ca azi am mai primit un mail privat de la cineva de pe acest site si am fost foarte placut impresionata de tot ce mi-a scris. Vesti bune. De unde la inceput se gandea la sinucidere, acum merge la biserica si e mult mai linistita si fericita. Mi se umple sufletul de bucurie sa vad cum face Dumnezeu minuni oamenilor!

Multumesc ca ma ajuti si tu!
Cu drag,
Igalis

    edit this on 14 Jun 2009 at 1:19 pm55Maria Bogdana

 

Doamne fereste sa nu fac asa ceva!
Sa stie ca Dumnezeu este acolo sus, eu am trecut singura prin necazuri mari si nu m-am lasat, sa se roage, mai ales Novena Sf Anton de Padova si neaparat rugaciunea Talisman.

    edit this on 14 Jun 2009 at 1:30 pm56Maria Bogdana

 

Poti perde totul intr o zi, importanta este doar credinta.
Nu cautati sfaturi, cautati l doar pe Dumnezeu.
El nu va tradeaza niciodata.Nu va uita niciodata.
Poti pierde o mare dragoste, Dumnezeu te va iubi de 10 ori mai mult.
Poti pierde familia, El va deveni familia ta.
Te poate trada lumea intreaga, El te va culege de pe starzile durerii si ale disperarii si -ti va rata Lumina.
Cautati un loc in care sa va simtiti ca acasa si rugati va simplu.
Dumnezeu nu -ti cere nimic.Este singurul sfat pe care imi permit sa vi l dau:Smerenie.
Inchideti-va telefoanele mobile cand intrati in biserici.Lasati fitzele sau aroganta.
Cereti putere nu bani.Puterea de putea trai intr o lume pe care eu una nu ma mai chinui demult sa o inteleg.
M-au tradat oamenii pe care i-am iubit cel mai mult in viata, m-am scuturat de Rau si am mers mai departe.
Mi-am luat cu mine doar credinta in Dumnezeu.
Toti suntem copiii Lui.
Cea mai frumoasa zi din viata mea a fost cand am inteles ca prin credinta poti sfarama muntiii in palme.

    edit this on 14 Jun 2009 at 1:36 pm57Maria Bogdana

 

Va veni un timp cand credinta va fi singura moneda de schimb sau singura certitudine.Va trebui sa ne daramam singuri de pe socluri falsii idoli, falsele vise si sa ne reantoarcem catre Dumnezeu.
Cu furie.Va fi o furie vindicativa..Mi-ar placea sa ploua pentru ca pacatele noastre sa poata fi sterse mai usor…sa ploua cu petale de trandafiri albi, pentru ca durerea sa poata fi mai usor de suportat.
Mi-e teama ca nu suntem pregatiti.C a nu suntem in stare sa chemam sufleteste ploile acelea curate, ca ne este frica sa iesim din paienzenisul in care ne afundam tot mai adanc cu fiecare zi.Si totusitrebuie sa o facem.Sa cadem in genunci in fata lui dumnezeu si sa-i cerem iertare , altfel vom ajunge sa traim intro lume care, zi de zi, ne va fi de nerecunoscut fiecaruia dintre noi….
S-au pierdut prea multe vise, sufletele sunt atat de obosite, dar oamenii detin forta de a o lua de la capat.In fiecare suflet este o lupta puternica intre Bine si Rau.Singuri ne putem autodistruge, deci singuri putem sa o luam de la capat dar nimic nu se poate in lumea asta fara Dumnezeu.
Eu cred foarte mult on generatia”copy paste” si aceasta formula rautacioasa este pur formala.Este o generatie de copii foarte inteligenti..daca s-ar fi inversat cumva timpurile, sunt sigura ca ei l-ar fi rasturnat pe Ceausescu printr-un virus pe calculator trimis printro felicitare, apoi l-ar fi criogenizat si l-ar fie xpus intrun muzeu, banuiesc ca la Antipa!
Exista o mare libertate in sufletele copiilor nostrii de astazi! este o generatie dinamica, insa scoala trebuie sa le insufle acele modele pozitive iar familia sa aduca libertatea alegerii pentru fiecare dintre ei..pentru ca niste seminte bine plantate in sufletele acestor copii vor creste ametitor de frumos si e vor starluci intro zi!
Am vazut multi adolescenti la biserica, nu neaparat la slujbele din weekend, ci mai ales aprinzand o lumanare si spunand o rugaciune simpla.Intotdeuna mi-au placut lucrurile simple.Eu cred ca tocmai acesti copii vor salva intr o zi aceasta lume haotica dar avem responsabilitatea imensa ca societate de a-i iubi neconditionat.Iubirea neconditionata atrage daruri si bucurii.Intotdeuna perseverand in aface bine, acel bine se va intoarce pentru acela care il va face sub diveerse forme.
Este un exercitiu simplu, de vointa si de o mare putere sufletesac ade a putea ierta si a merge mai departe.Oricat am rataci in intuneric, lumina va deveni stralucitoare intr o zi….la capatul unui tunel poate fi altul sau pate fi salvarea.Totul este doar o problema de atitudine.
Cel mai frumos cadou pe care ni-l putema face singuri este iertarea .Este ca rugaciunea Tatal Nostru…pentru ca nimeni nu se poate simti singur dupa aceea.Pentru ac vin ingerii pentru fiecare dintre noi, in vise sa ne ocroteasca.
Dumnezeu sa ne ajute!

    edit this on 14 Jun 2009 at 1:37 pm58Maria Bogdana

 

Nuferii Sperantei

M-am intrebat de foarte multe ori de unde vine speranta?
Nimic nu se construieste rfara credinta eu asta am invatat.
Sunt oameni peste care trecerea anilor nu lasa urme.Intotdeauna acei oameni cred cu putere in ceva, au avut niste principii de viata foarte sanatoase.Exista oameni care au trait drame repetate care insa nu si-au pus pecetea urata peste chipurile lor, deoarce forta sufleteasca a acestor oameni a fost imensa.
Sunt calatori in aceasta lume carora le simti puterea interioara.Nu sunt neaparat oameni frumosi, cu acea frumusete angelica dar sunt oamnei care iradiaza caldura si putere, care impun respect.
Simpla lor prezenta linisteste.
Viat aceasta nu ar fi grea pacatele si povara acestora ne trag in jos.Povara neeliberata a dezamagirilor si tristetilor duce la sinucideri..disperarea macina si oamneii se imbolnavesc la propriu..mor sufleteste!
Speranta.Este un spirit scapat odata din celebra cutie aPandorei.Ma mir ca a avut timp sa zboare in lume printre toate relele care au iest de acolo.
Imi plac nuferii albi.
Pe ei , ca flori i-am asociat cu speranta..poate ca sunt atat de delicati, au o fragilitate speciala dar sunt de o frumusete exceptionala.
fiecare dintre noi trebuie sa invete sa se tarnsforme intrun pescar pe apa vietii, ca sa stie cand sa inchirieze o barca si sa plece sa culeaga nuferii sperantei.
Cu foarte mare grija, sa umpleti barcile cu flori!
Sa va faceti in suflete biserici si sa duceti nuferii acolo, ca la un altar.
Ori de cate ori necazurile va inceraca, oameni, porniti in vis pe ape la cules de nuferi albi pana cand simtiti ac suferintele dispar sau se estompeaza.
Daca simtiti nevoia construiti imaginar catedrale pana la cer, depinde cat de mari sunt duerile din suflet….si sa nu uitati niciodata sa-i multumiti lui Dumnezeu cand depasiti incercarile grele.Este cea mai mare dovada a respectului de sine!
V-ati intrebat vreodata de ce in unele culturi cand mor oamenii se dau pe apa flori si lumanari?Sunt ritualuri stravechi si magice, pentru ca apa vindeca.
Sa ne intalnim in vise la cules de nuferi albi , multa iubire si credinta pentru fiecare!

    edit this on 14 Jun 2009 at 1:39 pm59Maria Bogdana

 

Pe aceste povestiri le-am publicat intr o revista.
Le postez aici ca sa va duca bucurie si lumina

    edit this on 14 Jun 2009 at 1:44 pm60Maria Bogdana

 

Eu iti multumesc pentru site, Igalis, pentru ca fara ideea ta nu era nimic.

    edit this on 16 Jun 2009 at 5:52 am61lia

 

am o intrebare la care as dori un raspuns:daca iti e sortita o persoana,va fii a ta indiferent de cate farmece ti se fac sau vi se fac?
am si eu o poveste dar inca nu ma simt pregatita sa o spun dar as dori raspunsul la intrebarea de mai sus.
multumesc

    edit this on 16 Jun 2009 at 1:33 pm62Igalis

 

Draga Lia,

Raspunsul la intrebarea ta este nu. Uneori farmecele sunt atat de puternice incat nu mai vezi nimic bun si frumos in jurul tau. Nu mai ai ochi pentru un barbat, chiar daca acel barbat ti-e sortit. Mai sunt si cazuri in care te casatoresti cu barbatul sotit tie si apoi ii face cineva “cu ulcica” si se transforma intr-o fiara. Minte, inseala, se poarta urat acasa… devine alt om. De regula oamenii carora li se fac farmece nici nu accepta ideea ca ar avea ceva facut, iar cand se trezesc, pentru ca altcineva din familie merge la biserica sa ii dezlege, nu prea isi aduc aminte de comportamentul dubios din periaoda anterioara.

Cel mai bine este sa te spovedesti si sa te impartasesti cat mai des cu putinta, pentru ca acolo unde este Sfantul Duh Dumnezeiesc, farmecele, vrajile, blestemele si demonii nu pot atinge. In conditiile in care ambii (barbatul si femeia) sortiti unul altuia sunt atat de curati… da, pe aceia nu ii poate desparti decat moartea. Dar asta implica si primirea unei alte mari taine: cununia. Si ceea ce Dumnezeu leaga, omul sa nu dezlege, iar daca o va face… mare osanda isi ia de la Dumnezeu.

    edit this on 16 Jun 2009 at 3:10 pm63lia

 

am fost atat de tentata sa apelez la tot felul de “chestii” ca sa-mi aduc iubitul langa mine,dar pana la urma am renuntat la ideea asta.tot la biserica vreau sa ma duc dar…..am ceva impotriva spovedaniei….am avut intotdeauna.slujbele de dezlegare sunt cele de vineri dupa amiaza?cumva Sfantul Maslu?
multumesc mult pentru raspuns.

    edit this on 17 Jun 2009 at 2:08 am64Igalis

 

Slujbele de dezlegare sunt vineri de la ora 18.00 la Biserica Zlatari (Calea Victoriei vis-a-vis de CEC-ul mare, sau alaturi de Muzeul de Istorie, in Bucuresti), dar daca poti ajunge de la ora 17.00 e si mai bine pentru ca de la acea ora se citeste Acatistul Mantuitorului sau Acatistul Maicii Domnului. Toate acatistele citite in biserica sunt puternice si ajuta in protectia ta fata de tot ce e necurat. La ora 18.00 deja biserica e arhiplina si o sa ai nevoie de multa determinare ca sa rezisti toata slujba pentru ca e sufocant de cald. Dar daca rezisti pana la miruit… mare iti va fi bucuria!

Slujba de Maslu se face de regula vineri dimineata de la oea 09.00 sau chiar de la 10.00, depinde de biserica.

Insa cea mai puternica slujba din cate exista este Sfanta Liturghie, care se face in fiecare duminica dimineata si de sarbatori.

Despre spovedanie: exista la biserici, acolo unde se vand carti si lumanari, o carticica subtire care se numeste “Indreptar pentru spovedanie”. Cumpar-o si marcheaza cu un X toate pacatele pe care le recunosti la tine. Apoi ascunde bine cartea. Fa un rezumat si memoreaza-l. Cand te duci sa te spovedesti spune-le pe toate.

Nu confunda spovedania cu o sedinta de psihoterapie. Chiar daca se aseamana din multe puncte de vedere (pleci usurat sufleteste in ambele cazuri, preotul si psihoterapeutul pastreaza secretele tale cu sfintenie, ambele sunt un proces de constientizare a ceea ce nu faci bine in viata) totusi spovedania are o dimensiune magica. Preotul este investit cu har de la Dumnezeu si prin punerea mainii lui pe crestetul tau la sfarsitul spovedaniei si ridicandu-se in picioare creaza acel “axis mundi”, acea axa prin care Sfantul Duh coboara pe capul tau si iti iarta pacatele. Deci in momentul ala TOT ce ai spovedit iti este iertat. Iti dai seama ca te duci la spovedit ca pacatos si pleci de acolo ca un prunc nevinovat!? Important este sa poti sa nu mai repeti acele pacate. E greu de tot, dar in stradania ta pune si Dumnezeu umarul si multe lucruri se vor schimba in viata ta.

Nu in ultimul rand, spovedania e o taina. Nu se poate explica in cuvinte, trebuie sa o primesti ca sa o intelegi.

Spui ca ai reticente in ceea ce priveste preotimea… pe undeva e normal daca ii privesti ca pe simpli oameni, dar preotul este doar un instrument al lui Dumnezeu. Deci nu lui te confesezi ci Lui. Nu te duci la biserica sa te inchini zidirii ci Ziditorului!

Cu drag,
Igalis

    edit this on 17 Jun 2009 at 2:13 am65Igalis

 

Draga Lia,

Am uitat sa iti spun ceva. Ma uimeste cateodata faptul ca oamenii sunt dispusi sa isi impartaseasca cele mai intime sentimente cu o baba care da in bobi, dar in fata unui preot se jeneaza. Vreau sa subliniez cu rosu urmatoarea fraza: Baba te poate judeca, te poate spune urmatorului client, iti poate rade in spate ca pe banii tai ti-a aflat cele mai intime secrete (mare naivitate), un preot nu va face NICIODATA asa ceva.

    edit this on 17 Jun 2009 at 4:30 am66lia

 

multumesc mult pentru sfaturi.eu nu sunt din bucuresti si de aceea te-am intreat de slujba.totusi cum as putea sa-mi dau seama daca am farmece facute sau nu?mi-a spus cineva ca le am facute de 2 ani…mie imi merge prost de vreo 6 luni.sunt undeva la granita intre a crede si a nu crede in farmece…

    edit this on 17 Jun 2009 at 5:31 am67Igalis

 

Lia, e mai productiv sa crezi in Dumnezeu decat in farmece. Ele exista, e posibil sa ai facute, dar chiar si daca nu ar fi vorba de asa ceva, un demers de purificare si de a gasi protectie prin rugaciune, la biserica, acolo unde garantat Dumnezeu e prezent, nu are ce sa iti dauneze. Tu du-te la biserica si acolo vei afla daca relele din viata ta se datoreaza vrajilor sau propriilor pacate. In oricare dintre cazuri, minunile pe care le aduce Dumnezeu in viata ta te vor convinge odata pentru totdeauna ca asta e calea spre mult ravnita fericire. Poate incet incet vom ajunge sa dam crezare vorbelor unui mare calugar care a spus ca nu ne-am nascut ca sa fim fericiti ci ca sa invatam.

Sunt multe niveluri ale credintei. Primele etape ale desavarsirii, seamana mult cu o scara rulanta. Tu suie-te pe prima treapta, restul le face El.

    edit this on 17 Jun 2009 at 6:33 am68lia

 

te apreciez foarte mult pentru faptul ca,desi ai postat articolul anul trecut,inca le mai raspunzi celor care scriu chiar vroiam sa-ti zic asta!ai scris ca l-ai dat pe fostul sot parca,din cate imi aduc aminte,la liturghie si a inceput sa isi revina.poti sa-mi explici putin ce inseamna asta?ca nu stiu cat de bine am inteles si in ce consta.si nu,chiar daca am farmece,stiu ca nu tot raul din viata mea se datoreaza lor.oricum in ultima vreme am fost foarte priceputa in a-mi complica viata singura,fara sa am nevoie de nici un “ajutor”.am renuntat la niste principii care erau odata importante pentru mine,am facut niste lucruri pe care nu as fi crezut ca o sa le fac vreodata.cateodata nu ma mai recunosc pe mine.

    edit this on 17 Jun 2009 at 9:11 am69Igalis

 

Lia, multumesc pentru apreciere. Inca raspund la subiect pentru ca el va ramane actual chiar si peste 100 de ani.

Cand dai pe cineva la Liturghie trebuie sa ii scrii numele pe un acatist si inainte de a incepe slujba dai acatistul la altar cu o lumanare aprinsa si niste banuti (cat vrei tu, dupa puterea ta). Parintele stie ce are de facut. In timpul slujbei ii va rosti numele atunci cand pune o paricica (o bucatica de paine) in potirul sfant unde painea si vinul se transforma in timpul slujbei in carnea si sangele Mantuitorului. Aceasta este impartasania.

Dar!!! Nu ai voie sa faci asta daca acel barbat nu este sotul tau cu cununie. Asta poti sa o faci doar pentru tine, pentru parintii tai, pentru fratii, pentru copiii tai sau pentru o ruda spirituala, asa cum sunt nasii sau finii.

Asta stiu eu, dar mai bine intrebi un preot.
Doamne ajuta ca vad ca simti sa Il cauti pe Dumnezeu ceea ce e minunat!

    edit this on 17 Jun 2009 at 10:55 am70lia

 

chiar simt nevoia sa Il caut pe D-zeu pt ca e singurul lucru care imi confera o siguranta.toate chestiile alea facute de babe ma cam sperie,nici nu consider ca aia ar fi solutia si in plus,daca ceea ce fac se intoarce impotriva mea??si asa sunt destul de “oropsita” acum,pe plan sentimental,si mai sunt – din pacate – genul de persoana care poate sa aiba de toate,dar daca nu-i e bine sufletelului meu…degeaba!nu mai apreciez decat un singur lucru acum-sanatatea!

    edit this on 19 Jun 2009 at 7:29 am71lia

 

as dori si eu mai multe informatii despre rugaciunea Sfantului Ciprian.

    edit this on 19 Jun 2009 at 9:56 am72Igalis

 

Draga Lia,

In Acatistul Sfantului Ciprian (pe care il poti cumpara de la biserica), scrie ca rugaciunea de la sfarsitul publicatiei trebuie citita numai de catre preot. Noi, oamenii de rand, nu suntem destul de curati si puternici ca sa facem fata unor atacuri ale diavolilor, care se pare ca se simt destul de tulburati de aceasta rugaciune. Nu e bine sa ii zgandari daca nu esti protejata prin post, spovedanie si impartasanie.

Daca totusi nu te poti abtine si iti asumi raspunderea… o gasesti putin mai sus, la commenturi, pozitia 31, scrisa de Maria Bogdana.

Daca esti din Bucuresti, mai bine te duci miercurea de la ora 17.00 la biserica Zlatari cand se citeste acatistul si aceasta rugaciune, sau vinerea de la ora 18.00 cand se face slujba de dezlegare si se citeste si rugaciunea Sfantului Ciprian.

    edit this on 05 Jul 2009 at 3:36 am73Serendipity

 

As avea o intrebare pentru Igalis: in perioada cand ai mers la Sf. Ciprian cum ti-a fost? Intreb asta deoarece am incercat acum un an sa merg, am mers cca trei saptamani si m-am oprit….simteam ca se darama totul in jurul meu….Acum am inceput iarasi sa merg, am fost vineri dar simt la fel…Ce ma poti sfatui?

    edit this on 06 Jul 2009 at 4:59 am74Igalis

 

Draga Serendipity,

Unele lucruri merg mai rau pentru ca ne agatam de carari care nu fac parte din “calea” noastra. Nu te speria, se darama constructiile care sunt cladite spre pierderea noastra. Daca te certi cu oameni care ti-au fost prieteni, daca unele drumuri se infunda, daca pierzi un job pe care l-ai crezut bun, toate se intampla spre indreptatea ta nu spre ruina.

Si mie mi-a mers “rau”, dar pe de alta parte am vazut clar ca “un sut in fund e un pas inainte”, ca un divort nu inseamna ceva rau ci poate insemna libertatea de a fi cu altcineva cu mult mai potrivit mie, ca orice lucru care pare rau e de fapt premisa unei rezolvari cum minte nici nu poate sa concepa in momentul asta. Mergand la biserica am inteles pilda lui Iisus: “daca ati avea credinta cat un bob de mustar, ati putea spune unui munte muta-te! si s-ar muta”. Am trait si senzatia pe care a simtit-o Sf. Petru cand a mers pe apa, dar am trait si ispita indoielii si m-am scufundat. Crezi cu tarie si nu te lasa intoarsa din drum.

Mie mi-a mers inspaimantator de “rau” mai ales dupa ce m-am impartasit. De doua ori am trait exact aceeasi “drama”. M-am impartasit de Craciun iar la sfarsitul lui ianuarie am pierdut cate o sarcina. La fix 5 luni si jumatate de dezvoltare a fatului, in circumstante uluitor de asemanatoare. Spre exemplu: la prima sarcina (acum 6 ani) inainte cu putin de a o pierde m-am ars in palma si mi s-a facut o basica, la a doua, cam in aceeasi perioada m-am ars la un deget si mi s-a facut o basica. In ambele cazuri masina (masini diferite) statea in parcare fara baterie! Parca am facut o bucla in timp si am trait de doua ori aceeasi drama, dar de fiecare data, Dumnezeu cu o mana mi-a luat si cu cealalta m-a mangaiat intarindu-mi credinta si inteleptindu-ma.

Din decembrie traiesc tot felul de intamplari absurde si pagubitoare, dar oricat de rau mi-ar merge, parca inima sporeste in credinta si iubire, in putere si intelepciune. Nimic nu mi-a vatamat sufletul!

Toate cate le-am trait mi-au fost date ca sa vad cat de trecatoare sunt cele lumesti si cat de mare e fericirea inimii atunci cand iubesti tot ceea ce Dumnezeu a creat.

Nu te speria de cele ce vor veni, sunt ispite ca sa iti pierzi credinta, dar mare dar vei primi daca nu te lasi infranta de cel rau. Faci bine ca mergi din nou la Sf. Ciprian, dar du-te si la Sf. Liturghie duminica pentru ca e cea mai puternica slujba din cate exista.

Ai vreo legatura cu Serendipity, ceainaria de langa parcul Icoanei?

Cu drag,
Igalis

    edit this on 06 Jul 2009 at 2:42 pm75Serendipity

 

Multumesc mult pentru raspunsul tau…..stii…despre piedici….as putea spune atat de multe….si sincer mi-as dori sa pot cumva sa-ti spun….cumva m-am regasit in unele din experientele tale de viata….de mers, merg la biserica…am mers la Sf. Maslu de multe ori….insa parca e ceva de nu reusesc sa depasesc…Iti voi povesti despre ce vorbesc…Serendipity…..este un nick pe care-l folosesc…inspirat din titlul unui film dragut…Depsre ceainaria de langa parcul Icoanei am aflat aici dupa ce am postat mesajul citind prin mesajele postate….am facut un tur virtual in ceainarie si mi-a placut ce am vazut…:) Chiar imi doresc sa merg acolo…La Sf. Ciprian sper sa-mi ajute Bunul Dumnezeu sa merg cat e nevoie si sa-mi gasesc un duhovnic care sa fie potrivit sufletului meu…Stiu, ti-am scris un mesaj sec, n-am spus mare lucru in el si totusi ai inteles ce mi se intampla…Din pacate am un program destul de incarcat…vineri am ajuns la Sf. Ciprian la sfarsitul slujbei, am stat la coada sa ajung la moaste si am avut noroc sa-mi citeasca preotul acatistul dupa ce a terminat de miruit. La Sf Liturghie merg destul de rar spre rusinea mea…Sper sa mai vorbim, iti doresc toate cele bune si
Doamne ajuta!

    edit this on 07 Jul 2009 at 9:16 am76Igalis

 

Iti doresc putere de la Dumnezeu in demersul tau, frumoasa cale ai ales!

Doamne ajuta si la mine si la tine si la toti cei care IL cauta.

Cu drag,
Igalis

    edit this on 08 Jul 2009 at 2:27 pm77Serendipity

 

Sa te auda Dumnezeu…Sper sa reusesc..
Doamne ajuta la toti si sa-ti fie bine!
Multumesc mult pentru gandul bun si pentru ca ti-ai facut timp sa-mi raspunzi.
Cu drag,
Steliana

    edit this on 09 Jul 2009 at 3:19 pm78Cristina

 

V-am urmarit un timp cometariile cu atentie … in liniste si sunt intr-un fel anume impresionata… Gabriela, imi spui te rog care este cartea Parintelui Argatu la care faci referire ? Ti-am spus Gabriela ca datorita blogului tau, scrierilor tale, tie am ajuns la bisericuta Zlatari ?!? Nu stiam de ce nu puteam ajunge mai aproape de locul acela… Hm.
Las si eu aici un link, o carte pe care v-o recomand…

http://www.scribd.com/doc/13629674/Constant-In-Gheorghita-Terapia-Spiritual-A

    edit this on 10 Jul 2009 at 12:12 am79Igalis

 

Draga Cristina,
Multumesc de apreciere. Multumim si pentru carte.
Mai jos este linkul unde gasesti invataturile parintelui Argatu, scrise de fiul sau.
http://www.scribd.com/doc/4006433/Pr-ARGATU-Despre-vraji

Cu drag,
Igalis

    edit this on 10 Jul 2009 at 9:18 am80Cristina

 

Multumesc, Gabriela.

    edit this on 10 Jul 2009 at 12:06 pm81Igalis

 

Cristina,

Multumesc mult pentru carte, mai am putin si o termin. E foarte instructiva si mi-am permis sa o recomand si altora.

Cu drag,
Igalis

    edit this on 11 Jul 2009 at 2:22 pm82Cristina

 

Cu drag, Gabriela. Poate ai sa sa le citesti si pe celelalte doua pe care ti le-am recomandat, daca nu le gasesti ti le pot imprumuta eu.
Pe curand. Cristina.

    edit this on 17 Jul 2009 at 4:06 pm83laimeea

 

Draga Igalis, am vazut ca ai recomandat biserica Zlatari pentru slujbe de dezlegare.
Intrebare de grup: mai e cineva interesat sa mearga? Eu una m-as duce dar imi este atat de greu sa fac primul pas…Nu radeti de mine, va rog…Parca ma trage ceva inapoi, desi cred ca am nevoie de o astfel de slujba, de o spovedanie si multe altele. Mai sunt si altii asa ca mine? Motivul l-am precizat mai demult, nu cred ca e cazul sa ma repet. Poate Igalis isi aminteste, desi cred ca are nevoie de o memorie de elefant ca sa isi aduca aminte comentariile tuturor membrilor. ( se pare ca ale mele au fost sterse: am postat in iunie 2009, nu mai stiu exact data )

    edit this on 18 Jul 2009 at 3:18 am84Igalis

 

Draga Laimeea,

Comentariile tale sunt aici:
http://www.igalis.com/farmece/#comment-722 la pozitiile 86, 90 si 91. La astea te refereai?

Cat despre mersul in grup la biserica… nu-l recomand. Atunci cand mergi cu cineva ai tentatia sa mai schimbi o vorba, o privire, ceea ce te face sa iti pierzi atentia la ce spune preotul sau la senzatiile proprii. Eu sunt acolo cu sotul meu cam in fiecare vineri, dar nu vorbim intre noi. Mi-ar placea sa stiu ca unii dintre oamenii din biserica sunteti voi, cei ce cititi aceste randuri.

Uneori, cand cineva ne priveste cu insistenta, ma intreb daca nu cumva e cineva care banuieste ca eu sunt Igalis, dar chiar si acest gand ma tulbura. Am cunoscut-o acolo pe Cristina, una din fetele care au comentat aici. Mi-a facut mare placere, dar daca as vedea-o in timpul slujbei intr-un coltisor de biserica, nu as da din coate sa ajung langa ea. As astepta sa se termine slujba si ne-am saluta afara din biserica (asa cum s-a si intamplat de fapt).

Daca simti ca ceva te opreste sa ajungi vinerea la biserica Zlatari fii atenta ce anume te opreste si lupta cu ispita. Altfel, te va opri de fiecare data. Parintele Cleopa spune ca cel mai rafinat diavol este acela care iti spune ca e bine si frumos ca esti credincios si ca vrei sa mergi la biserica. Du-te, dar nu azi, maine! Si acest “maine” va fi un maine continuu.

Cu drag,
Igalis

Read Full Post »

Sa nu crezi in farmece… Ba da, cred, pentru ca sunt patita!

Prima data cand mi s-au facut farmece aveam 20 de ani si eram atat de atee incat nu credeam nici in Dumnezeu, nici in necuratul. Cu atat mai putin in superstitii si baliverne de babe de la tara. “Vaaai, maica, ai cununiile legate!!!”. “Ce-s alea tanti, ca nu inteleg!?” Am avut sa inteleg. Am trait pe pielea mea. Un an intreg am plans zilnic si nu intelegeam de ce ma mai trezesc dimineata, din moment ce ma simt un cadavru. Dupa acel an am descoperit ca Dumnezeu exista! De atunci incerc sa spun tuturor: DUMNEZEU EXISTA!

Si acum mi se ridica parul pe ceafa cand imi amintesc cate semne mi-a dat Cerul atunci cand o femeie rea tocmai ma lega, incaltandu-ma cu niste ciorapi, legandu-mi cu insistenta ghetele cu… legaturi de la mort! (aveam sa aflu mai tarziu)Dupa ce mi-a pus ciorapii in picioare a ranjit! Nu intelegeam, asa cum nu am inteles nimic nici in urmatoarele 5 minute cand icoana Maicii Domnului a cazut de pe perete! Da, s-a desprins cu cui cu tot si a cazut dupa pat. Am ramas cu ochii intepeniti de groaza, dar mi-am gasit repede o explicatie rationala si nu m-am mai gandit. Era mama baiatului cu care aveam de gand sa ma marit. Nu numai ca nu ne-am mai casatorit, dar am ramas nemaritata 11 ani!

M-am dezlegat in al 10-lea an mergand la 9 slujbe de dezlegare (Vineri de la 17.00) la biserica Zlatari, iar in a zecea zi, cand m-am nimerit in biserica goala multumind in gand Sfantului Ciprian (mare dezlegator!), in seara acelei zile mi-am cunoscut sotul. Un barbat care s-a casatorit cu mine dupa doua luni, fara “probe” premaritale!

Mai demult, duhovnicul meu mi-a replicat la insolenta intrebare “Unde gasesc eu, parinte, in secolul 21 un barbat care sa ma ia pe neprobate???” Raspunsul lui a fost insotit de blande batai cu crucea peste cap, “Nu vorbiti asa, ca nu stiti cata lume traieste in curatie!!!” Am plecat de la spovedanie cu alta intrebare: “Or fi existand, dar o sa gasesc eu barbatul acela? Unde sa il caut, la biserica? Ptiu satano, ca ma faci sa pacatuiesc agatand la biserica, ptiu, ptiu, ptiu”… Si uita asa am ramas eu cu ruminari frecvente pe tema data. Orice barbat vedeam cu metanii la mana… il intrebam. Doua raspunsuri am primit in doua zile cosecutive. Primul a fost “pentru ca sunt la moda”, iar al dolea a fost in ziua urmatoare (acea a zecea la biserica Zlatari) si suna asa: “paaai… eu am un duhovnic calugar siiii…. este mai aspru, asa ca mi-a dat canon. Am de facut metanii si cu astea le numar!” Am cazut pe spate! L-am intrebat si daca ar putea sa se casatoreasca asa cum ne invata duhovnicii nostri calugari, ducand o viata curata pana la cununie. Raspunsul a fost “da, vrei sa fii sotia mea”?

N-am stiut ce sa-i raspund atunci, dar dupa 2 luni eram casatoriti! Poveste continua cu multe invatamine, dar acum trebuie sa fug, ca ma incuie colegii in birou!

Pe curand!

Posted in Uncategorized

135 Responses to “Farmece”

  1. edit this on 04 Dec 2008 at 8:53 pm1Gabriel

    hmmm … se pare ca stii tu ceva … dar nu tot … daca vrei sa afli mai multe despre cum sa te protejezi impotriva farmecelor si a altor nebunii … ia contact cu mine ….gabriel1411@y…com

  2. edit this on 05 Dec 2008 at 1:41 am2deluxe

    Draga Gabriel,

    Recunosc cu sufletul in palma ca nu ma pricep la farmece, dar ma pricep la consecintele lor pentru ca, din pacate, am trecut prin situatia asta de doua ori. De fiecare data am avut simptome clare ca ceva e necurat.

    Daca prima data eram prea tanara ca sa inteleg ce mi se intampla si fiind atee nici nu credeam in asa ceva, a doua oara am stiut clar ca fenomenul nu tine de ce se poate vedea cu ochiul liber. Faptul ca am slabit 9 Kg in 7 zile, m-a facut sa inteleg ca asa ceva nu este fizic posibil decat in conditiile unor atacuri necurate. Ulterior, persoana care mi-a facut farmece (in lacate) mi-a recunoscut cu lux de amanunte ce facuse. Probabil ca daca nu as fi fugit la biserica imediat dupa acea saptamana, as fi umblat degeaba pe la doctori si probabil intr-o luna as fi murit pe la usa vreunui cabinet medical. Iti voi povesti asta in articolul pe care il public azi pe site-ul meu.

    Sunt tare curioasa sa aflu lucruri de la tine. Poate asa ii ajutam si pe altii.
    Cu drag,
    Igalis

  3. edit this on 07 May 2009 at 2:10 pm3EU

    Buna,am citit povestea ta si desi sunt foarte tanara cred ca asa cum exista D-zeu asa exista si Raul….Nu stiu daca cineva mi-a facut ceva,imi este greu sa cred ca sunt persoane care ar dori sa-mi faca raul pentru ca eu nu am facut rau la nimeni…dar am ajuns sa ma gandesc si la varianta asta deoarece incerc de un an de zile sa ma angajez si nu reusesc..interviuri peste interviuri,promisiuni o multime,dar nimic….toate se blocheaza intr-un punct.Am studii superioare,stiu sa discut si sa ma comport la un interviu si in timp ce altii isi gasesc de munca de mine nu se leaga nimic.nu stiu ce sa mai cred….oare sa-si fi bagat careva coada?

  4. edit this on 08 May 2009 at 12:48 am4deluxe

    Draga TU,

    Nu e nevoie sa superi pe cineva cu intentie ca sa iti faca farmece. Invidia, spre exemplu, este o emotie negativa care nu poate fii controlata, e un fel de molima care nu trece si se manifesta malefic asupra altora.

    Nu stiu sigur daca ghinionul tine de “woodoo”, dar pentru linistea ta sufleteasca si ajutor autentic in problema care e clar ca iti ruineaza echilibrul existentei, te sfatuiesc sa mergi la 9 slujbe de dezlegare. Daca esti din Bucuresti, mergi in fiecare vineri la biserica Zlatari (unde se afla si mana Sfantului Ciprian) de la ora 18.00 sau chiar 17.00, daca poti. Astazi merg si eu.

    Vei vedea ca fiecare slujba iti va mai lumina un pic calea. In capatul celor 9 vineri vei vedea clar rezolvarea problemelor tale. Este un proces anevoios, dar stradania e sublima, iar rasplata de la Dumnezeu nesperata. Se spune ca e bine sa aprinzi vinerea o lumanare si sa ii multumesti lui Dumnezeu pentru ca El iti numara pasii pana la biserica si pentru fiecare pas te rasplateste cu o binefacere.

    Daca nu esti din Bucuresti si nu poti ajunge la Zlatari, gaseste o biserica si un duhovnic care sa te atraga si spovedeste-te. Te vei simti despovarata si vei vedea mai clar ce ai de facut. Poate cauti joburi unde nu e de tine, poate mediul respectiv te-ar impovara mai mult si Dumnezeu te fereste de deceptii mai mari. Fii constienta ca ce e al tau e pus de-o parte si curand iti vei gasi locul. “Cere si ti se va da”, dar nu cere oamenilor, ci lui Dumnezeu!
    Mai da-mi vesti.
    Cu drag,
    Igalis

    Biserica Zlatari este pe calea Victoriei vis a vis de CEC-ul mare sau langa Muzeul de Istorie.

  5. edit this on 08 May 2009 at 3:33 am5EU

    Iti multumesc mult pentru rapuns…nu sunt din Bucuresti,sunt din Iasi.la biserica merg de cate ori am ocazia dar nu stau la slujbe.de saptamana viitoare ma voi duce in fiecare vineri la slujbe si sper sa gasesc si un preot in care sa am incredere si la care sa ma spovedesc.
    crezi in puterea gandului?(sper ca m-am exprimat bine)…cunosc multe persoane si stiu ca multe sunt foarte invidioase pe mine.atunci cand imi gaseam ceva de munca spuneam tuturor,am crezut ca asa cum eu ma bucur pentru realizarile lor asa se vor bucura si ele de realizarile mele…..dupa ce primeam felicitari si eram sigura ca totul va fi bine,primeam telefoane in care mi se spuneau tot felu de scuze in legatura cu joburile….si iar ramaneam pe langa…crezi ca unii pot face un rau de genul asta doar gandind cu invidie?

  6. edit this on 08 May 2009 at 6:10 am6deluxe

    Da!
    Cred si te sfatuiesc sa crezi in puterea gandului. Cu totii putem face lucruri cu forta gandirii, dar putem face si mult bine. Exista metode de protectie. Eu spre exemplu inclin catre Tatal Nostru, dar, recunosc, mai am si momente cand simt sa ma apar ceva mai putin crestineste si le pun oglinda. Este o metode simpla prin care iti imaginezi ca pui in fata celui care te “lucreaza” o oglinda mare cat tine. In asa fel incat sa te acopere. O sa vezi ce repede isi ia viteza de langa tine daca incearca sa iti faca rau constient. Dar asta este o metoda nu prea eleganta fata de semenii nostri, asa ca iti recomand o rugaciune si un “Doamne iarta-l”!

    De obicei cand cineva injura langa mine (dracuie) nu il cert, dar zic in gand “Doamne iarta-l”. Daca insista, ii spun: ai grija pe cine pomenesti, ca a treia oara e langa tine! Si asta-i adevarul! De regula oamenii se sperie si incep sa constientizeze de cate ori dracuie. E un ajutor.

    Dar cea mai puternica metoda sa te aperi de ganduri rele (ale tale sau ale altora) este sa iti repeti de mai multe ori Rugaciunea Inimii:
    “Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatoasa (pacatosul).

    Sa iti pastrezi sufletelul asa curat cum simt ca il ai. Iubeste-i pe oameni si doreste-le bine. Chiar si celor care se poarta rau. De prea bine si preaplin de fericire nu face nimeni urat. Sunt frustrati si incearca sa descarce sacul pe tine. Nu ai vrea sa fii in pielea lor. Asa ca… Doamne iarta-i!

    Te imbratisez cu drag,
    Igalis

  7. edit this on 08 May 2009 at 6:14 am7deluxe

    P.S.
    Acolo in Iasi o aveti pe Sfanta Paraschieva. E foarte puternica si ajuta imediat. Face minuni! Eu de cate ori vin la Iasi ma dau peste cap sa ajung si la racla sfintei. Si mie mi-a facut minuni!
    Oricum, tin sa te fericesc pentru orasul in care locuiesti. E superb iar oamenii sunt frumosi.

  8. edit this on 08 May 2009 at 8:35 am8EU

    Iti multumesc din nou pentru sfaturi.La sf Parascheva merg destul de des,de cate ori am ocazia.In facultate cand mergeam la mitropolie si la moaste simteam cum D-zeu ma ajuta,lucruri care mi se pareau imposibile se indreptau spre bine…dar de la un timp totul e schimbat.Imi merge rau in tot…..si desi ma duc la biserica si ma rog asa cum o faceam si inainte nu mai simt nimic,parca D-zeu mi-a intors spatele si nu inteleg de ce.Sunt o persoana credincioasa si de aceea insist si-i cer ajutorul lui D-zeu pentru ca stiu ca el ma poate ajuta in orice.Nu sunt o persoana rea si nu doresc raul nimanui ,dar nu sunt nici o sfanta..stiu ca de multe ori gresesc,chiar constient,si mai stiu ca atrag multa invidie datorita felului meu de a fi.Prefer sa le zic oamenilor ceea ce simt,indiferent ca este de bine sau de rau,mai ales daca imi cer parerea sau daca imi sunt apropiati,si poate ca uneori vorbele mele nu sunt bine primite.Lucrul acesta,faptul ca voi avea un sot “perfect”(din punctul de vedere al multora),fatul ca am terminat o facultate grea pe propiile picioare si dorinta mea de a ma realiza fara nici un ajutor cred ca-i face pe unii sa se gandeasca la mine cu multa rautate fara ca ei sa-si dea seama…Desi nu stiu cine ar putea sa-mi faca ceva,ca sa ma pot apara,voi incerca pe viitor sa merg mai des la biserica si sa urmez sfaturile tale.
    Iti multumesc din nou si iti doresc o zi frumoasa cum mult soare,si sper sa mai vorbim daca nu te deranjez.

  9. edit this on 08 May 2009 at 12:56 pm9deluxe

    Nimic din ce e bine si frumos nu ma deranjeaza. Poate crucea ta e mai grea pentru ca POTI s-o duci. E o incercare si nu deznadajdui. Incapataneaza-te sa bati pana ti se va deschide. Dumnezeu nu uita pe nimeni atata timp cat tu nu uiti de El.

    O sa-ti fie bine. Mai scrie-mi, vreau sa stiu cum iti merge.

    Cu drag,
    Igalis

  10. edit this on 16 May 2009 at 6:15 am10florin

    Vad ca aici sunt tot felul de comentarii pe baza farmecelor si am decis sa-mi spun si eu povestea. Incep sa cred si eu in asa ceva… Nu ma pot duce la alte femei decat la cea cu care sunt acum. Am crezut ca sunt bolnav si am fost la cativa medici care mi-au spus acelasi lucru: sunt sanatos din pct. de vedere medical. Am inceput sa intru la idei si nu-mi vine sa cred ca acesta fata mi-ar face ceva rau…Sa auzim de bine!

  11. edit this on 16 May 2009 at 6:22 am11florin

    Am fost la un om care se ocupa cu dezlegari intr-un sat de langa Bals si mia dat apa in care a rostit un descantec. Am fost cred de 10 ori si nu se cunoaste nimic. Imi tot spune ca nu mai e mult… Precizez ca nu cere bani. Nu mai stiu unde sa ma duc. Am dat acatiste pe la toate bisericile unde am ajuns.

  12. edit this on 16 May 2009 at 6:27 am12florin

    Imi aduc aminte ca pe la 18 ani in ziua de Florii am gasit dimineata la tara banca si gardul de la poarta manjite cu “rahat” intins cu mainile iar pantalonii si chilotii persoanei care a facut asta aruncate peste gard in gradinita cu flori. Sunt curios ce inseamna asta si daca ma puteti ajuta cu un sfat va rog…

  13. edit this on 16 May 2009 at 10:52 am13deluxe

    Draga Florin,

    Faptul ca ai gasit banca si gardul manjite cu… nu stiu daca are vreo relevanta, putea fi un biet muritor disperat ca afacut pe el si s-a nimerit sa se steraga de gardul vostru. Hainele manjite erau de femeie sau de barbat?

    Povestea cu “unica femeie la care reactionezi” este intr-adevar alarmanta. Nu este normal sa se intample asa ceva, mai ales ca se pare ca ai incercat sa mergi la alta. Deci nu ai blocaje la nivel volitiv (adica vrei), emotional sau mental. Cei care sunt monogami, de regula o fac din convingere si probabil ca nici nu stiu daca au asemenea probleme pentru ca nu incearca, dar in cazul tau nu este vorba despre asta.

    Omul care descanta apa o face probabil incercand sa te ajute cu sinceritate, dar nu poate fi mai puternic decat Dumnezeu. Deci, renunta la intermediarii binevoitori, dar nu uita sa ii multumesti pentru stradanie. Nu te mai duce la vraci si descantatoare, e foarte periculos! Oamenii aia se joaca cu energii pe care nu le cunosc suficient. Du-te la biserica, dar nu lasa doar un acatist asteptand ca altii sa se roage pentru tine, nu e suficient. Stai la slujbe de la cap la coada. Nu-l lasa pe diavol sa te scoata din biserica pana nu te miruiesti.

    Cea mai puternica slujba este Sfanta Liturghie (duminica dimineata de la ora 09.00). Alta slujba puternica este Sfantul Maslu (de regula se face vineri dimineata), dar programul stabileste fiecare biserica in parte. Du-te si intreba la o biserica de care te simti atras. Dar cele mai bune, in cazul tau, sunt slujbele de dezlegare de farmece si blesteme (Molitfele Sfantului Vasile). Sa mergi la cel putin 9 slujbe!
    Nu stiu din ce oras esti, ca nu ai specificat, dar in Bucuresti avem biserica Zlatari, unde se afla si mana sfantului Ciprian (mare dezlegator) si slujbele se tin in fiecare vineri de la ora 18.00. Aceste slujbe mie mi-au facut minuni de 2 ori!

    Daca nu esti din Bucuresti, gaseste-ti un duhovnic (de preferat un calugar) si spovedeste-te. Spune-i si despre problema ta. Spovedania este o taina si are un efect foarte puternic. O sa te luminezi!

    Cat despre fata de langa tine… ia-o cu tine la slujbele de dezlegare. Daca din “joaca” a facut ceva, osanda ei va fi atat de mare incat o sa-i plangi de mila si nu o sa ai cum s-o ajuti. Trebuie sa se dezlege la biserica de ce a facut. Canonul e de 20 de ani! Dar daca se spovedeste si se dezleaga exista iertare.

    Iti pun o intrebare destul de intima, daca nu vrei sa raspunzi te voi intelege. S-a jucat vreodata ungand cu sperma ta vreun snur, sfoara, panglica sau ceva asemanator?

    Astept raspuns,
    Igalis

  14. edit this on 16 May 2009 at 11:40 am14florin

    Multumesc pentru sfat. Nu pot sa stiu daca a uns vreun snur sau ceva de genul asta pt ca putea sa o faca oricand. Prb. este ca si cu altele reusesc pana la urma dar mult mai greu decat cu ea. E ceva ciudat. Nu sunt o persoana timida si am ceva experienta. Medicii spun ca este ceva psihogen dar nu-mi vine sa cred asta motiv pt care am mers la 2 oameni de care am auzit ca lucreaza cu D-zeu si amandoi mi-au spus acelasi lucru: sunt legat. Precizez ca detin icoane mai multe ca intr-o biserica acesti oameni .Vin oameni din toate colturile tarii la ei. In ultimul timp aveam dureri de cap daca nu in fiecare zi la doua sigur. Dupa ce am mers la unul din acesti oameni nu am mai avut prb dar am ramas cu cealalta. Nu m-am spovedit de la varsta de 6 ani dar am sa fac asta chiar maine. Am mai auzit de o manastire Calui care se ocupa de dezlegari. Daca stiti ceva despre ea va rog sa ma anuntati .Sunt o persoana rationala si nu as fi crezut ca pot exista astfel de lucruri iar acum o patesc pe propria piele.Multumesc si sa auzim de bine.

  15. edit this on 16 May 2009 at 12:51 pm15Igalis

    Draga Florin,

    Eu nu ma indoiesc de buna credinta a oamenilor care incearca sa te ajute, ci de puterea lor. Nu pot fi mai puternici decat o biserica.

    Te rog, daca ajungi la acea manastire sa ne dai si noua amanunte. Ajuta-i pe toti cei ce au probleme si nimeresc pe site-ul acesta. Multumim.

    P.S. Tine post inainte sa te spovedesti macar doua zile. Maine du-te la Liturghie si informeaza-te dupa. De regula nu se spovedeste in zi de duminica…

    Mai astept vesti,
    Igalis

  16. edit this on 17 May 2009 at 6:23 am16florin

    Am fost la manastirea Calui astazi, m-am spovedit si am stat la toata slujba. Am vb cu un duhovnic si mia spus ca singura cale de a scapa este biserica participand la slujbe indiferent la care.Este o manastire extraordinara la care tin slujba 5 preoti si al saselea este f. batran.

  17. edit this on 17 May 2009 at 12:03 pm17Igalis

    Ma bucur din toata inima pentru inceputul bun pe care l-ai pus vietii tale. Sa te ajute Dumnezeu sa cunosti adevarata fericire!

    Bravo, nici nu ma asteptam sa nu ai piedici si chiar sa ajungi astazi la manastire. Mai scrie-mi!

    Cu drag Igalis

  18. edit this on 10 Jun 2009 at 3:19 pm18zozzolina

    Draga Florin daca mai intrii pe acest forum cauta-ma la adresa de email anku_anca@yahoo.com.Am cunostinte despre problema ta.Am fost la o femeie ce imi ghiceste mai tot timpul si mi-a spus cum se poate lega un barbat.E foarte simplu si fara sa-ti dai seama.Este exact ce a scris delux putin mai sus.Daca nu ti-ai rezlvat problema contacteaza-ma, poate te indrum la doamna respectiva.

  19. edit this on 11 Jun 2009 at 1:20 am19Igalis

    Draga Zozzolina
    Ma bucur ca vrei sa il ajuti pe Florin, dar chiar ieri am citit o carte a Parintelui Argatu despre farmece si acolo mi s-a confirmat un lucru pe care deja il stiam si i l-am recomandat si lui: Numai biserica si preotii hirotonisiti pot duce lupata cu vrajitorii. Nu ma indoiesc ca sunt persoane care au bune intentii si care incearca o lupta personala cu diavolii care ii chinuie pe altii, dar nimeni nu are putere fara Dumnezeu si fara harul primit prin hirotonisire.

    Fara o protectie de acest fel, oamenii care “dezleaga” ii expun si se expun la niste pericole pe care nu le cunosc. Aceasta carte mi-a fost indicata de Maria Bogdana, o persoana care viziteaza acest site si v-o recomand si voua:
    http://www.scribd.com/doc/4006433/Pr-ARGATU-Despre-vraji

    Un citat din carte:
    „Daca urasti sotia, parintii, este de la vraji. Ti-a pus sange de la menstre in mancare. Acasa cu sotia nu poti face nimic. Barbat esti numai cu vrajitoarea (in sensul de femeie care a umblat pe la vrajitoare sa ii faca vraji – n.r.). Ajungi de nu te mai poti atinge de sotie.
    – Te dezlegi: Tii o saptamana post + spovedanie generala (toate pacatele de la 7 ani pana in prezent) + Maslu + rugaciuni.
    Dezlegare: post negru vinerea pana la ora 24 + rugaciuni
    – in timpul zilei: faci rugaciuni + Tatal Nostru spus cat mai des
    – seara: Aprinzi 9 lumanari asezate in cruce + Acatistul Mantuitorului + 40 de matanii.
    La preot mergi sa-ti citeasca Molitfele Sfantului Vasile.
    – Nu lipsi de la Sfanta Liturghie, care este cea mai puternica slujba.”

  20. edit this on 11 Jun 2009 at 2:01 am20Igalis

    Uite alte citate care explica metaforic de ce nu e bine sa te duci la cineva oarecare sa te dezlege, ci trebuie sa te duci la biserica:

    „ Cand preotul citeste Molifele Sfantului Vasile adauga la sfarsit fraza: Si pazeste Doamne (de duhuri necurate) pe dansul (cel bolnav) si sufletele noastre (protejeaza pe cei prezenti la rugaciune si pe sine) si sufletele celor din familia noastra si pe ale urmasilor nostri. Prin aceasta preotul se apara de diavoli pe sine, familia si urmasii sai si apara si pe cei prezenti la rugaciune. Diavolii ies din omul bolnav cautand in cine sa intre. Ei intra in cei nespovediti si neimpartasiti. In cei impartasiti nu pot sa intre pentru ca acolo locuieste Duhul Sfant Dumnezeiesc primit prin impartasanie”. De aceea, cel neimpartasit nu este aparat si cu usurinta cade in lucrarea diavolului”.

    „ Preotii pot duce poavara pacatelor altora prin Harul (protectia) primit la Hirotonire. De aceea trebuie sa te adresezi direct preotului. Daca unui pastor ii cade o oaie in prapastie, nu trimite ca sa o scoata de acolo pe fiul lui de 7 ani. Acesta fiind copil, nu are priceperea si taria bratelor ca sa o scoata. Pierde si oaia si copilul. Pastorul merge si scoate el insusi oaia din prapastie si are grija ca in timp ce o salveaza sa nu cada si el si sa isi piarda viata”.

    Citat din cartea “Va sfatuieste arhimandritul Ilarion Argatu despre vraji si farmece si lupta impotriva lor” scrisa de preot Alexandru Argatu (fiul sau)

  21. edit this on 11 Jun 2009 at 8:21 am21Cici

    Buna, sunt casatorita de 9 ani, si nu pot avea copii.
    Cred ca soacra-mea se ocupa cu ceva,sau a facut ceva.
    Traiesc cu speranta de la o zi la alta ca se va infaptui o minune, dar nu mai stiu ce sa cred.
    Va rog daca stiti pe cineva care se ocupa cu dezlegatul va rog anuntati-ma.
    Rog seriozitate, va multumesc.

  22. edit this on 11 Jun 2009 at 9:45 am22Ciprian

    Cici, iti recomand sa te duci la Mama Omida, nu am gasit un website oficial, dar poti gasi detalii chiar si pe wikipedia
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Mama_Omida
    este o cunoscuta dezlegatoare, dar sa stii, ca singura metoda de a fi dezlegata e sa dai tot aurul si argintul din casa, daca Mama Omida nu ti-l ia, il poti dona cuiva, doar asa vei fi dezlegata de farmecele facute de soacra ta, nu te consulta cu sotul tau, ca singur ca incerca sa te convinga sa nu iti dai aurul, dar asculta-ma, du-te la Mama Omida! in engleza se scrie (Caterpillar Mother) .

  23. edit this on 11 Jun 2009 at 10:01 am23difficille

    Deh, mereu se gaseste cate unul sa ia in ras probleme serioase. Oameni prea influentati de spiritul excesiv de materialist al vremii. A te rezuma la lucrurile exclusiv palpabile denota o ingustime a mintii.

  24. edit this on 11 Jun 2009 at 12:52 pm24Igalis

    Ciprian dear, oare Mama Omida nu a murit? Au ramas cateva rrome care isi pun pancarte pe la poarta cu “Adevarata Mama Omida”, dar sa ne fereasca Dumnezeu de asa ceva.

    Cici,
    Iertare pentru avantul lui Ciprian! Eu chiar vreau sa iti dau un sfat serios. Nu te duce la descantatoare ca nu rezolvi nimic. In schimb citeste cartea asta: “Va sfatuieste arhimandritul Ilarion Argatu despre vraji si farmece si lupta impotriva lor” scrisa de preot Alexandru Argatu (fiul sau) pe care o poti descarca (daca iti faci cont) de aici: http://www.scribd.com/doc/4006433/Pr-ARGATU-Despre-vraji.
    Apoi iti zic si un preot cu har care te poate ajuta. Esti din Bucuresti?

  25. edit this on 12 Jun 2009 at 1:17 am25Cici

    Buna, va multumesc de sfaturi, sunt din Lugoj, unde e aceasta ” Doamna Omida” ? Va rog mai multe detalii.

  26. edit this on 12 Jun 2009 at 12:33 pm26Igalis

    Draga Cici,

    Sper ca nu ai luat de bun mesajul lui Ciprian. Tocmai iti scriam mai sus sa iti scoti din minte varianta cu “dezlegatoarele”. Ti-am recomandat o carte, chiar te vei lumina daca o citesti. Iti mai recomand sa mergi la o slujba de Maslu. Duci putin ulei si o paine si le pui pe masa speciala din biserica (unde pune toata lumea). La altar dai un acatist cu numele tau de botez si numele celor din familia ta (inclusiv al soacrei). Nu uita sa scoti capacul sticlutei si sa pui o lumanare in paine. Daca intre timp citesti si cartea vei stii si ce sa faci cu acest ulei. Painea o duci acasa si le dai celor din familie sa manance. O sa le fie spre vindecare. Cand spun vindecare nu ma refer doar la bolile trupului, ci mai ales la cele ale sufletului.

    Mai astept vesti.
    Igalis

  27. edit this on 13 Jun 2009 at 6:30 am27zozzolina

    Draga Igalis, am intrat aici cautand pe internet o rezolvare la problemele cu care ma confrunt.Eu nu spun ca nu ai dreptate in legatura cu preotii.Sa-ti spun pe scurt povestea mea: am cunoscut un barbat ,m-am mutat din orasul in care am fost la 500 km distanta doar pentru el; intamplarea a facut sa raman insarcinata;toate au fost bune si frumoase pana l-a cautat fosta ( care l-a despartit si de prima nevasta si de copilul ce il avea);toata lumea din jur si chiar el mi-a spus ca in cei 4-5 ani cu fosta amnta nu a avut nimic bun, ca o vedea cu altii si parca era legat la ochi… si multe altele si era dornic de o razbunare asa cum spunea el ; de 2 saptamani s-a reintalnit cu ea intamplator si de atunci e iar intors pe dos;dorinta lui de a renunta la ea s-a transformat in dragoste zice el;imi repeta in fiecare zi ca o iubeste si ca nu poate sa si-o scoata din cap;a zis ca renunta si la fetita ce o port in pantece si la mine si la mama, tata, frati, surori si prieteni.
    Problema e ca am vorbit cu el sa mergem la biserica;a sarit ca ars ca el isi baga …… tot ce nu are in biserica, in preoti in Dumnezeu si in Hristos( sunt exact cuvintele lui).Ce pot eu sa fac in cazul de fata ? Asa gravida cum sunt am sa incerc sa postesc postul ce vine a Sf. Apostoli Petru si Pavel , dar postul va fi unul normal;nu cred ca pot posti negru in cazul meu.Am inceput sa-i citesc ziua cat e plecat la servici mai multe rugaciuni printre care si cea a Sf. Ciprian.Nu stiu ce sa fac sa incerc sa-l aduc pe drumul ce-l bun si sa-l aduc inapoi cu fata spre mine.Luni voi merge la un preot pt a plati niste slujbe.
    Din povestea mea am omis multe detalii care poate pt cei care citesc sunt importante sa-si dea seama despre ce e vorba in totalitate.

  28. edit this on 13 Jun 2009 at 4:11 pm28sonia

    nici eu nu credeam in vraji, sau mai bine spus eram ignoranta in fata subiectului. pana intr-o zi cand am patit-o. o buna “prietena” mi-a citit o compunere pe care ar fi facut-o ea, de fapt un descantec, si cateva zile mai tarziu am simtit ca mi se intampla numai lucruri rele. chiar simteam ca mi se intampla multe din lucrurile pe care mi le citise ea. am fost intr-o situatie disperata, nimic nu-mi mergea bine, ma certam cu iubitul meu(pe care ea era geloasa), mi s-a inundat casa de 2 ori ce sa mai spun…eram aproape de a atinge pragul nebunuiei. ce mi se parea ciudat era ca eu stiam ca aveam vraji facute. era un sentiment pe care il aveam, nu puteam sa il explic cuiva care nu avea si el vraji facute. si ce imi era cel mai greu era ca nimeni din jurul meu nu ma credea, toti fiind la fel de ignoranti in priviinta subiectului ca si mine pana atunci.
    mi-a fost foarte rau, nici nu va povestesc. am gasit in geanta un banut din metal sub forma de medalion care nu imi apartinea si in baie imi pusese o punga cu ceva care continea sange.
    chiar daca nu stiam mai nimic despre vraji am ingropat banutul acela si incepand cu a 2a zi m-am dus la biserica. i-am povestit unui preot ce mi se intampla si s-a aratat f dornic in a ma ajuta. am tinut post 2 zile dupa care m-a spovedit, m-a impartasit si mi-a citit ceva.
    tin sa va spun ca m-am simtit excelent dupa ce am plecat de la biserica. de atunci port o bratara de la biserica, care cred eu ma apara de rele si ma impartasesc si spovedesc mai des.
    e singura soltutie pentru a te ferii de oameni rau voitori.
    am fost tentata sa merg si la vrajitoare sa ma dezlege dar ratiunea m-a indemnat sa ma duc la biserica. si bine am facut. dumnezeu m-a salvat si mi-a dat numai bine de atunci. si nu mint.m-a rasplatit inzecit.

  29. edit this on 14 Jun 2009 at 7:29 am29Igalis

    Draga Zozzolina,

    Sper ca ai citit si comentariul de mai sus, pe care l-a scris Sonia. Este inca o marturie ca SINGURA cale este credinta in Dumnezeu. Imi dau seama ca treci printr-un calvar, dar felul in care pui problema imi spune ca ai destula putere in rugaciune si ca, daca vei continua ce ai inceput, iti va fi tare bine.

    Despre barbatul tau… e clar ca dependenta de acea femeie nu e ceva normal. Faptul ca vorbeste urat de cele sfinte e semn clar ca are ceva facut. Nu mai incerca sa il tarasi la biserica daca nu vrea, dar stropeste-i hainele cu aghiasma, unge cu putin mir spatele etichetelor de la haine, in asa fel incat sa ajunga un pic in contact cu pielea. Posteste si roaga-te pentru el. Nu face post negru ca esti insarcinata, dar de maine incepe postul Sfintilor Petru si Pavel care tine doua saptamani. Tine acest post si mergi cat de des la biserica, pentru ca in periaoda asta se citesc niste dezlegari speciale. Sa stii ca s-au nascut prunci frumosi si sanatosi din femei care au tinut toate posturile. Intreaba-l pe preotul care te-a spovedit.

    Da numele lui la altar pentru Sfanta Liturghie si roaga-l pe preot sa ii scoata particele. Nu stiu daca sunteti cununati… ca se spune ca nu e bine sa faci asta daca nu sunteti, mai bine intreaba preotul. Eu am facut asta pentru fostul meu sot si s-a intamplat o minune. De unde facea ca un monstruletz cand tamaiam prin casa (ne bateam) si spunea ca sunt o femeie de rahat, ca si casa e de rahat, ca amanta e mult mai frumoasa decat mine (lucru infirmat de toti oamenii care ne-au putut compara), dupa ce l-am pus pe acatist la o Sfanta Liturghie, pe la ora 15.00 am primit un telefon de la el. Plangea in hohote si intreba intr-una “ce mi s-a intamplat?”

    M-am speriat pentru ca am crezut ca a patit ceva. Mi-a spus ca s-a trezit cu o senzatie ca cineva i-a infipt un cutit in inima si ca il rasuceste intr-una. Ca singurul gand pe care il are este cum de a putut face asa ceva cuiva (adica sa insele si sa fie agresiv), “nu tie, pe care te iubesc, ci oricarui om din lumea asta!?” A continuat cu: “De cand m-am trezit nici bluza de pe mine nu mai pare aceeasi!”

    Atunci mi-am dat seama ca incepe sa se trezeasca. I-am spus ca l-am dat la Liturghie sa ii scoata particele si sa nu se sperie, ca acum il trezeste Dumnezeu si incepe sa vada adevarul. Este adevarat ca bluza de pe el avea mir pe ea. Normal ca nu mai era aceeasi!

    Dar sa fii pregatita pentru o lupta lunga si acerba cu fortele raului, pentru ca asa cum se “trezeste” asa si adoarme de cate ori rugaciunea ta slabeste sau cazi prada conflictelor cu el. Nu te certa, nu te supara si nu pune la inima rautatile pe care le va spune, incet incet se va trezi de tot.

    Dupa vreo doua luni am reusit sa il iau cu mine la o slujba de Maslu, dar a stat la usa gata sa fuga din biserica si a refuzat cu incapatanare sa se lase uns cu ulei sfintit. Am luat betisorul cu care m-a uns pe mine preotul si i l-am dus lui la usa. L-a primit si a zis multumesc.

    Nu-ti imagina ca fostul meu sot era un om rau. Era mult mai puternic decat mine in rugaciune. El facea in fiecare zi candela, isi facea rugaciunile dimineata si seara, tinea cu strictete posturile si la slujbele de Craciun sau de Inviere statea pana dimineata. Uneori mie imi era greu, dar taria lui ma facea si pe mine sa rezist.

    Cum s-a putut transforma intr-un mic monstru??? Poate acea femeie care mi l-a luat stie mai bine. Nu o urasc, dar imi pare rau ca i-a facut asa ceva si ca trezirea definitiva a venit dupa ce am divortat de el. Acum sunt recasatorita cu un barbat minunat, am ramas prieteni buni cu el (cu fostul) ne respectam si uneori ne intalnim toti trei la slujbe la biserica unde am avut cununia (cu amandoi). Fata respectiva a iesit din viata lui cam de un an si a facut-o cu nonsalanta cu care i-a sticat si casa. L-a inselat de mai multe ori, iar replica ei a fost “asa sunt eu!”

    De cand nu mai e cu ea ii merge mult mai bine, iar noi… inca ne rugam unul pentru altul. Il consider “copilul” meu si ii doresc numai bine, dar imi vad de viata mea frumoasa alaturi de sotul meu.

    Du-te la biserica, fa aceast drum si vei vedea ca dreptatea divina este atat de mareata incat omul nu o poate cuprinde cu mintea. Poate doar cu inima.

    Iti doresc putere multa in rugaciune si astept sa imi dai vesti bune.
    Cu drag,
    Igalis

    P.S. Roaga-te pentru puiutzul tau din burta, e cel mai frumos dar de la Dumnezeu. Si eu am cunoscut bucuria asta, dar… se pare ca nici mie nu imi merg lucrurile prea curat… am pierdut bebelusul la 5 luni si jumatate, in februarie. Acum mergem si noi la biserica si la dezlegari, deci… si noi facem drumul pe care ti-l propovaduiesc!

  30. edit this on 14 Jun 2009 at 7:44 am30Igalis

    Draga Sonia,

    Ma bucur tare ca si tu poti confirma puterea lui Dumnezeu. Nu imi permit sa judec, dar fraza asta: “de atunci port o bratara de la biserica, care cred eu ma apara de rele si ma impartasesc si spovedesc mai des”, ma face sa simt ca am ceva de spus. Nu bratara (metaniile) te apara de rele ci credinta ta! Spovedania si mai ales Sfanta Impartasanie fac ca in tine sa locuiasca Sfantul Duh, iar acolo unde e Sfantul Duh, diavolii nu au nicio putere. Nu se ating de tine pentru ca ii arde! Metaniile sunt doar un simbol, un instrument sfintit cu care numeri meatniile pe care ar fi trebuit sa le faci daca preotul ti-ar fi dat asta in canon. Daca le uiti acasa nu inseamna ca esti mai vulnerabila in fata duhurilor rele. Ele se tin pe mana stanga pentru ca, dreptace fiind, mana stanga pacatuieste mai putin. Dar nu le investi cu puteri mai mari decat trebuie. Sa nu faci cumva greseala de a te “inchina zidirii in loc sa te inchini ZIDITORULUI”.

    Ma bucur tare pentru tine ca simti iubirea si protectia lui Dumnezeu. Nu slabi rugaciunea ca se spune ca “la casa curata se intorc o legiune!” Adica alungi un diavol si el se intoarce cu o legiune! Roaga-te continuu, spovedeste-te si impartaseste-te in continuare.

    Cu drag,
    Igalis

  31. edit this on 15 Jun 2009 at 5:32 am31raronym

    Sunt o fata vesela din fire dar nenorocirea a intrat in viata mea putin cate putin. Ramasa fara iubit am inceput sa ma inchid, sa nu mai vad pe nimeni, sa raman fara munca, sa imi fie greu sa intemeiez o alta relatie. A trecut mai bine de un an de cand totul s-a terminat pentru mine, iubire, cariera chiar ceva m-a indemnat sa parasesc tara in care eram si sa ma intorc in patria natala unde am redescoperit iubirea, sau mai bine spus ma chinui din rasputeri sa iubesc. Tot nu am de munca, familia si prietenii ma cheama inapoi in spania, iar aici nu am pe nimeni, decat pe el. El este domnul X, care se chinuie din rasputeri sa ma aduca la lumina, ma iubeste si pot gasi in el ceea ce imi doresc de la viitorul sot, dar eu nu pot iesi din intuneric; starea mea de spirit este legata cu sfori groase undeva in adancul marii. Nu am chef sa ies, nu am optimismul pe care il aveam inainte, nu vad nimic bun si nu gasesc nici-un motiv pentru care sa ma trezesc de dimineata. Si ca sa ma dea gata de tot, dupa ce am trait ani de zile avand ca greutate 45kg desi mancam orice vroiam la orice ora vroiam, acum incep sa ma ingras, si putin cate putin sar de 50 si daca continui asa voi sari de 60. Pot spune ca nu il mai iubesc pe fostul si ca e o poveste din viata care am depasit-o, iar pe actualul il ador deoarece are tot ceea ce imi doream, dar de fiecare data cand imi propune sa trecem la urmatorul pas (logodna urmata de casnicie) eu raman intepenita, mi se asterne o manta neagra pe ochii si cand raman singura bufnesc in plans. Definitivamente nu pot face acest pas desi asta este ceea ce imi doresc. Acum aproximativ un an, o duduie care dadea in carti mi-a spus intr-un ton mai trist dar sigura pe ce spunea ca as avea cununiile legate si cum spunea IGALIS, “Ce-s alea tanti, ca nu inteleg!?”…mi-a spus doar atat: orice iti va face un barbat si oricate iti va oferii si oricat de mult iti va placea nu vei putea fi fericita si cu atat mai putin sa il iei de sot. M-am saturat sa traiesc asa, imi doresc din suflet sa ma casatoresc, sa am un copil si sa am o familie, dar nu pot, ceva ma tine pe loc. Nu vreau sa cred ca este adevarat ca am cununiile legate sau ca am farmece facute, dar daca este asa, ce pot face? Pe de alta parte eu am crescut intr-o biserica evanghelica si desi nu mai frecventez de multi ani acea biserica tot nu ma pot apropia de un preot ortodox si nu cred in ei. Ajutati-ma voi cei care credeti si cunoasteti.
    Cu drag, Raronym.

  32. edit this on 15 Jun 2009 at 11:59 am32sonia

    nu am slabit niciodata rugaciunea, inca de mica ma rog in fiecare seara si ii multumesc lui dzeu pentru tot ce imi ofera.
    probabil ca acea experienta cu vrajile prietenei mele a fost doar o incercare de-a lui dzeu sa vada ce fac, si daca aleg in continuare calea bisericii sau ma avant pe alte drumuri. eu insa m-am apropiat mai mult de el si mai mult decat atat, as vrea sa iti adresez o intrebare pentru ca te vad cu inima deschisa si cu destul de multe cunostiinte. ce parere aveti despre comunicarea cu ingerii? sunt sigura ca ei exista, dar sa fie chiar adevarat ca ei te ajuta in orice le ceri (de la cariera pana la sanatate si dragoste ) si ca tot ceea ce trebuie sa faci este sa le ceri asta?

  33. edit this on 15 Jun 2009 at 12:04 pm33Igalis

    Draga Raronym,

    Inteleg perfect prin ce treci, dar nu stiu cum sa te ajut. In cazul meu m-am dus la o biserica ortodoxa, ritul in care am fost botezata, si m-am dezlegat. Si eu simteam ca ma ia cu groaza atunci cand incercam sa ma vizualizez la altar. Am avut cateva relatii lungi, de cate 4 sau 5 ani, dar finalul a fost acelasi. Ei si-au pierdut rabdarea si m-au inselat, iar eu nu am putut uita si am plecat.

    In cazul tau, nefiind ortodoxa, nu stiu realmente ce sa te invat. Nu exclude posibilitatea “cununiilor legate”. Cine ti le-a legat nu tine cont de religia ta si, cum nimeni nu este atat de pur incat sa nu se lege… posibil ca au efect. Ti-ar fi imposibil sa stai de vorba cu un preot ortodox?

    Sa-ti dau un exemplu. Bunicul meu este reformat, dar foarte credincios, stie scriptura pe de rost. Intr-o buna zi cineva a intrat pe furis in casa si i-a furat toti banii pe care ii avea adunati. Trebuie sa iti spun un mic amanunt care te va face sa intelegi cat de grava era situatia. Bunicul meu are acum 98 de ani si este un om extrem de inteligent si moral. Banutii aia erau agoniselile lui din pensia de veteran de razboi si pe care ii dadea pentru cheltuielile casei. Deci paguba aia nu a fost neglijabila. Dupa mai multe luni in care si-a facut inima amara din pricina faptului ca nu stia cine ii vine in casa sub forma de prieten si ii fura agoniseala, a auzit de la cineva ca exista un preot ortodox care deschide cartea. Nu si-a tradat religia, dar s-a dus in biserica ortodoxa cu credinta ca Dumnezeu e unul singur si l-a rugat pe preot sa-l ajute. Preotul i-a deschis cartea si i-a zis ca vecinul de la a patra casa distanta a fost cel care a furat. Nu mai tin minte amanuntele, dar dupa putin timp a avut confirmarea ca acela i-a furat banii. Nu si i-a recuperat, ca nu este un om razbunator, dar nu l-a mai primit in curte si de atunci nu i-a mai lipsit nimic din casa.

    Deci, daca esti pregatita sa accepti ideea ca Dumnezeu e unul singur… pot sa te invat ce am facut eu si m-am dezlegat. Nu numai ca am scapat de frica patologica de maritis, dar m-am si maritat la doua luni dupa ce m-am dezlegat.

    Sper sa iti pot fi de folos.
    Igalis

  34. edit this on 15 Jun 2009 at 12:18 pm34Igalis

    Draga Sonia,

    Buna intrebare! Da, ingerii exista si uneori sunt printre noi. Sunt oameni in carne si oase care au o contributie majora in viata noastra, dar foarte subtila. Se mai spune ca fiecare dintre noi avem cate doi ingeri. Unul pe umarul drept si unul pe umarul stang. Principiille cred ca le stii. Stanga se asociaza cu negativul, cu principiul feminin, luna, yin… malefic. Deci tot ce ne sopteste cel de pe umarul stang este invatatura negativa. Cel de pe umarul drept este ingerasul bun care ne opreste de la rele. Uneori, daca suntem atenti la gandurile noastre, chiar stim de unde ne vin soaptele.

    Cred in ingeri, dar nu cred ca ei ne indeplinesc dorinte. Mai degraba ne tin departe de rele. Relele care ar putea sa ni se intample sau pe care le-am putea face noi insine atunci cand suntem tentati sa ascultam de “ingerul” de pe umarul stang. Uite un site care te-ar putea interesa: http://www.lumeaingerilor.ro/
    Dupa ce dai o raita pe la adresa de mai sus te astept pe la mine sa mai povestim.

    Cu drag,
    Igalis

  35. edit this on 16 Jun 2009 at 6:40 am35Raronym

    Draga Igalis,
    Tin sa accentuez ca sunt botezata ortodoxa, dar nu am frecventat biserica ortodoxa si nu cred in preoti, desi nu am nimic impotriva bisericilor indiferent de religia acestora. Intrebarea mea este: e posibil sa mai existe vreo “baba” sau femei cu bunavointa si credinta in Dumnezeu care sa practice dezlegari sau mai stiu eu ce?
    Mersi pentru atentia ta si sper sa nu fi deranjat.
    Cu drag, Raronym.

  36. edit this on 16 Jun 2009 at 1:48 pm36Igalis

    Draga Raronym,

    Scoate-ti din cap odata pentru totdeauna ca vreo baba binevoitoare poate avea puteri mai mari decat un preot care tine o slujba! Daca are vreo putere, aia este de la DIAVOL! Nu te juca cu ce nu cunosti. Du-te smerita la un preot si roaga-l sa te invete lucruri. Vei vedea ca slujbele de la biserica sunt cele mai puternice “descantece” care exista pe pamant. Daca stii ca Dumnezeu exista, inseamna ca stii si ca e atotputernic. Sau?

    Asta ti-o spune o persoana care a fost atee, nu a crezut in farmace, dar din pacate le-a simtit pe pielea ei, o persoana care avea darul ghicitului in cafea si era asaltata de cunoscuti pentru acest “dar”, o persoana care a facut spiritism si a primit multe raspunsuri care s-au confirmat, o persoana care a ajuns in pragul sinuciderii si singurul care a tinu-to in brate, a iertat-o, a protejat-o si i-a salvat definitiv si irevocabil sufletul a fost acel Dumnezeu in care ea nu credea!

    Deci, nu sunt o babutza habotnica, ci o tanara pacatoasa care s-a cait. Inca sunt departe de a fi o mica sfanta, dar ma lupt pe coate si genunchi si din ce am primit de la Dumnezeu impartasesc si altora.
    Cu drag,
    Igalis

  37. edit this on 16 Jun 2009 at 3:10 pm37crazysmile

    buna . in viata mea se petrec anumite lucruri carora nu le gasesc nicio explicatie. poate iglas, ma ajuti cu un sfat.multumesc frumos

  38. edit this on 16 Jun 2009 at 3:29 pm38crazysmile

    acum 6 luni am cunoscut un baiat care s-a dovedit a fi tot ce-mi doream eu vreodata. dupa mai multe relatii, in care intervenea intotdeauna o a treia fata am pacatuit si eu cu ghicitul in cafea si carti. asta se intampla anul trecut , cand mama trecea printr-o operatie de san, familia avea destule probleme iar eu ma desparteam de el. mi-a spus femeia respectiva ca am farmece facute, ca mama e bolnava tot din aceasta cauza, dar ca in final voi scapa. m-a invatat tot ea sa ma duc la biserica, la sfantul maslu si sa pun pomelnice. dupa cateva luni nu-mi venea sa cred ce se intampla.mama avea chef de viata, era mai optimista si nu mai gandea negativ. si foarte important l-am cunoscut pe iubitul meu. este tot ceea ce-mi doresc, mi-a spus de f multe ca ii multumeste Domnului ca m-a intalnit( este foarte credincios) si ca ese foarte fericit cu mine. am 22 de ani, el are 23, termin acum facultatea si planuiam sa ne mutam impreuna..problema mea vine cand s-a imbolnavit iar ( a avut probleme grave de sanatate acum cativa ani ) si s-a schimbat total. eu l-am dezamagit ( anumite anumite din relatie) se cearta cu parintii si munceste degeaba( a stat 4 luni fara serviciu iar acum practic nu castiga nimic- firma de broker). nu mai vrea sa ma vada sau sa vb cu mine. isi doreste sa se mute singur si sa-si planga durerea , sa “fie lasat in pace” . eu stiu ca nu este lucru curat dar pot eu oare, prin rugaciunile mele sa-l fac bine? nu stam impreuna si mi-e greu sa ii dau cu mir pe haine..nu mai vrea sa auda de biserica , de nimeni. am citit toate comenturile de pana acum si inca o data ingerasul bun imi sopteste sa ma duc la biserica . am fost totusi sa vb cu un preot si mi-a spus ca toate se trag de la “pacat” .faptul ca nu ne-am pastrat pana la casatorie atrage un lung sir de nenorociri. nu stiu ce sa fac. tot aici am aflat ca a inceput postul. eu vreau sa tin. sper sa il conving sa se impartaseasca. dar daca nu, cum il pot ajuta eu fiind aici, el acolo? il iubesc foarte mult si nu vreau sa-l pierd. va multumesc frumos ca ati citit tot.

  39. edit this on 16 Jun 2009 at 6:56 pm39sonia

    am citit site-ul pe care mi l ai recomandat. e destul de interesanta teoria ingerilor, dar asa cum spuneai si tu dzeu cred ca are cea mai mare putere, iar pe locul secund vin preotii, ingerii sau alte “subdivizuni” ale lui.
    citeam un pic mai sus ca raspundeai cuiva adresand-i intrebarea daca si-a vazut prietena jucandu-se cu un snur de ata si cu sperma lui. am mai auzit de aceasta practica si vroiam sa te intreb daca chiar functioneaza aceste lucruri. mi se pare foarte amuzant sa faci un nod si cineva sa simta fiorii dragostei pe care cu totii ii cautam cu atata disperare. am mai auzit si ca daca ii pui ciclu de la menstra in bautura il legi iremediabil de tine. cred in vraji, pentru ca asa cum ti-am spus, sunt patita si doar credinta in dzeu m-a ajutat sa scap de tot raul pricinuit.
    nu stiu in ce masura imi poti raspunde la aceste intrebari, dar as fi curioasa daca dragostea poate interveni asa in viata unui om. am mai auzit si de diferite ritualuri prin care lucrezi cu energiile, tot in acelasi scop. si in cele din urma, care este treaba cu cununiile? se leaga cununia ta de a lui si traiti fericiti pana la adanci batraneti fara ca nimeni sa va deranjeze? daca nu ar exista repercusiunile grave pe care le presupun aceste practici as putea spune ca traim intr-un basm (cu vrajitoare) unde totul este posibil.

  40. edit this on 17 Jun 2009 at 2:25 am40Maria

    Cred ca mi se intampla si mie ceva, adica: am stat cu prietenul meu cativa ani in casa, totul era bine, chiar perfect, dar de 2 luni s-a schimbat si ne-am si despartit. Cred ca cineva l-a facut sa ma urasca pt ca eu nu i-am gresit cu nimic si el stie asta si o spune la toata lumea. Ce sa fac???

  41. edit this on 17 Jun 2009 at 3:01 am41Igalis

    Draga Crazysmile,

    Tot credinta ta si rugaciunile il vor face sa iasa putin din starea asta in care este si poti spera ca intr-o buna zi va decide sa mearga cu tine la biserica.

    Deocamdata nu prea ai cum sa-l convingi ca exista solutii pentru ca e ca un animal ranit care s-a ascuns in grota ca sa isi linga ranile. In general barbatilor aflati in starea asta nu le face bine ca femeia sa le dea solutii. Este o confirmare subtila a faptului ca e un neputiincios. Spune-i doar atat: “Stiu ca esti destul de puternic sa gasesti rezolvari la problemele care s-au ivit. Eu te voi astepta cu rabdare pana vei dori sa imi impartasesti sentimentele tale”.

    Intre timp du-te la biserica si pune-l pe un acatist separat de al tau pe care du-l la altar cu o lumanare si o bancnota de 1 leu, 5 lei… cat te lasa inima… si spune-i preotului ca acest om are probleme sufletesti. Sa se roage pentru el.

    Preotul care ti-a spus ca asta se intampla pentru ca nu sunteti cununati are dreptate. De aceea nu e bine sa il treci pe un acatist comun. Asta pot face numai cei cununati la biserica. Poate daca ai tine cont de asta, subconstientul tau ar lucra subtil in a face din cununie un scop al relatiei.

    Eu asa am facut dupa prima spovedanie. M-am dus acasa si i-am spus prietenului meu ca vreau sa duc o viata curata pana la cununie. A facut un scandal imens, ne-am certat pana dupa miezul noptii si nu inteleg nici acum prin ce fenomen ni se ardeau becurile pe rand in camere! Dupa miezul noptii scandalul a incetat brusc si am cazut de acord sa traim curat inca 40 de zile. Eram in postul Craciunului si atat mai aveam pana in ianuarie cand puteam sa ne casatorim. La replica lui plina de venin “adica ce, imi faci ratie la sex???” i-am raspuns, chiar daca il iubeam si nu mi-ar fi fost indiferent daca pleaca la alta, “nu tie iti fac ratie, ci mie! EU nu mai vreau sa pacatuiesc, tu fa ceea ce simti!”

    In cazul meu, nu am putut respecta conventia, dar dupa 9 slujbe de dezlegare la Biserica Zlatari s-a intamplat ceva extraordinar. Am cunoscut un baiat frumos care m-a cerut de sotie ca raspuns la intrebarea “ai putea sa duci viata curata pana la cununie?” Asa ne-am casatorit dupa 2 luni, ducand viata curata. Nu am regretat nicio clipa decizia. Am trait 5 ani ca un cuplu iubit si respectat de toata lumea. Dar intr-o zi… ceva s-a intamplat si se pare ca lui i s-a facut ceva pentru ca omul meu s-a schimbat total. Am umblat pe la biserici sa il dezleg, dar divortul s-a pronuntat inainte ca eu sa fi apucat sa termin cele noua slujbe. Am ramas prieteni. Oricand sarim unul pentru celalat sa ne ajutam, dar despartirea de el mi-a adus alta minune.

    In perioada aia umblam cu basma neagra pe cap pe la biserici, boceam ca o vaduva si nu imi puteam imagina ca vreodata voi putea iubi un alt barbat in afara de barbatul meu, care acum devenise barbatul altei femei. Dupa 5 luni de la divort, m-am indragostit ca o musca beata de un baiat cu 15 ani mai tanar decat mine. Este de o frumusete rara si este tot ce mi-am dorit vreodata de la un barbat! I l-am prezentat si fostului meu sot. Suntem atat de potriviti si de frumosi ca cuplu incat a recunoscut si el ca asa e. Dupa 9 luni ne-am casatorit. In septembrie implinim doi ani de casnicie si chiar daca am trecut prin multe neplaceri (am pierdut o sarcina la 5 luni si jumatate de curand, am pagubit mult material, am ramas somera…) ne iubim si ne intelegem ca in prima zi. Ii multumesc lui Dumnezeu din toata inima pentru acest dar imens pe care mi l-a pregatit inca din vremea cand “boceam ca o vaduva”.

    Copiii cuminti primesc daruri atat de frumoase de la Dumnezeu, incat mintea noastra nici nu le poate imagina. Important este sa ii dai slava lui Dumnezeu si sa spui din toata inima “faca-se voia Ta”. Atunci cand se face voia Lui, chiar stii!

    Cu drag,
    Igalis

  42. edit this on 17 Jun 2009 at 3:22 am42Igalis

    Draga mea Sonia,

    Nu fii copila naiva si credula! Daca ar fi asa simplu cu farmecele si cu iubirea legata in noduri… cu totii am pune noduri pe la atele cuiva. Dar acest pacat este atat de grav incat sufletul tau o sa se chinuie groaznic nu numai pe lumea cealalta ci si in viata asta! Esti dispusa sa iti vinzi sufletul diavolului pentru o vesnicie?

    Aia nu este iubire. Este doar o orbire teporara a celui fermecat, dar farmecele nu tin o viata si atunci cand acel om se dezleaga (sau il dezleaga prin rugaciune si slujbe cei ce il iubesc) toata uraciunea se va revarsa pe tine! Dumnezeu nu te va ajuta pentru ca ai ales sa il slujesti pe celalat, iar acela isi va lua plata de la tine pentru micul serviciu de pseudo-iubire.

    Apoi, este ingrozitor sa traiesti langa un om care “te iubeste” doar pentru ca i-ai pus spurcaciuni in mancare sau i-ai legat potenta pe la capete de mort, in loc sa cunosti iubirea adevarata, iubirea aia care nu se stinge ci se maturizeaza frumos intr-o casnicie in care oamenii sunt credinciosi si isi cresc pruncii in iubire pentru Dumnezeu si pentru tot ceea ce El a creat. Vrei sa traiesti in rai sau in iad?

    Daca vrei sa fii iubita ca in povesti atunci purifica-ti sufletul prin credinta si iubire pentru Dumnezeu si restul ti se vor adauga. Daca vrei ca un barbat sa te iubeasca toata viata, atunci fii o femeie de iubit pentru tot restul vietii tale!

    Intrebare: Daca cel mai urat, prost si golan baiat din cartier ti-ar face tie farmece ti-ar placea? Cred ca nu. Atunci te invat o formula a fericirii pe care o avem de la insusi Iisus Hristos: ” Faceti oamenilor ceea ce v-ar placea sa vi se faca voua”.

    Daca vrei sa mai afli intelepciuni menite sa iti lumineze existenta si sa te apere de orice tentatie de a te vinde diavolului, citeste Noul Testament. Citeste cate un capitol in fiecare seara si daca ti-o placea ce citesti… citeste mai multe. Cand obosesti si simti ca minte nu mai intelege mesajele profunde, inchide cartea si culca-te. Nu o citi ca pe un roman, ci ca pe cea mai sfanta invatatura pe care o poate primi un om.

    Cu drag,
    Igalis

  43. edit this on 17 Jun 2009 at 4:54 am43Igalis

    Draga Maria,

    Nu orice neintelegere are cauze necurate, o relatie poate sa nu mai functioneze dupa o perioada mai lunga sau mai scurta in care fiecare isi retrage disponibilitatea de a-l iubi pe celalat neconditionat. Atunci cand ne indragostim si ne umbla fluturasi prin stomac, hormonii fericirii ne fac atat de toleranti incat ii iubim celuilalt si defectele. Dupa ce infuzia de hormoni inceteaza incepem sa ne dam seama ca anumite trasaturi sau apucaturi ale partenerului ne calca pe nervi. Atunci apare o scindare subtila in care “noi” devine “eu si cu tine” apoi, necomunicand la timp nemultumirile, se ajunge la “eu” si “tu” unde partenerii nu mai sunt de aceeasi parte a baricadei ci sunt unul impotriva celuilalt. Cu cat scindarea e mai evidenta cu atat se comunica mai putin si niciunul din parteneri nu mai investeste sentimente si energie in relatie, de frica sa nu isi piarda investitia. Asa se ajunge la o stare de tensiune si la despartire.

    Daca cei doi parteneri construiesc impreuna si se proiecteaza in viitor ca fiind o familie cu copii si cu dorinta de a imbatrani frumos si fericiti impreuna… chiar asta se va intampla. E greu sa te simti ca la prima intalnire in fiecare zi. Dupa 2 ani, relatia se dezechilibreaza. Unul investeste in continuare, iar celalalt asteapata sa fie venerat. Trebuie sa stii ca fericit este acela care iubeste, nu cel care asteapta sa fie iubit. Deci, nu te opreste nimeni sa-l iubesti neconditionat, sa te rogi pentru ca lui sa ii fie bine, indiferent unde va alege sa isi duca existenta. Daca nu il iubesti intr-atat incat sa ii iubesti pana si amanta… nu prea merita sa te dai cu capul de pereti pentru el.

    If you love something
    Set it free.
    If it comes back to you,
    It is yours.
    If it doesn’t, it never was.

    – Edgar Allan Poe –

    Deci, roaga-te pentru el, dar nu-i cere lui Dumnezeu sa ti-l dea inapoi. Cere sa primesti ce e al tau si daca se va intoarce, roaga-l pe Dumnezeu sa il ajute sa invete iubirea neconditionata. Acea iubire care nu tine cont de cate riduri ti s-au adaugat, sau de cat de “fresh” esti in fiecare zi, ci ramane fidela la bine si la greu, pana cand moartea va va desparti. Dar cine simte asta… se duce la altar cu omul de-l iubeste si jura cele de mai sus in biserica. Adica se cununa!

    Draga Maria, cine stie ce mire frumos ti-a gatit Dumnezeu, iar tu stai sa plangi dupa cineva care nu-ti era in destin…

    Cu drag,
    Igalis

  44. edit this on 17 Jun 2009 at 6:56 am44crazysmile

    multumesc frumos pentru sfaturi. stiu prin cate ai trecut, pentru ca am citit fiecare post scris aici. cred totusi ca toate lucrurile se intampla cu un motiv si sper sa fie unul dintre acele momente care ne leaga mai puternic. nu vreau alt barbat, pentru ca simt ca e cel potrivit ( apropo de ce spuneai tu, toata lumea ne admira, ne spune ca ne potrivim si ne vedem impreuna pentru toata viata) .nu am stiut ca trebuie sa dau doua acatiste pt ca nu suntem cununati. eu intotdeauna imi treceam familia si apoi si pe el. sper ca rugaciunile , credinta, si iubirea ce ne leaga sa ne ajute sa auzim de bine!

  45. edit this on 17 Jun 2009 at 9:21 am45Igalis

    Draga crazysmile,

    Sa va dea Dumnezeu numai bine si fericire impreuna. Mi-as dori sa imi scrii ca v-ati casatorit si sa aveti bebelusi frumosi.

    Doamne ajuta!

  46. edit this on 17 Jun 2009 at 1:40 pm46crazysmile

    doamne ajuta ! va voi tine la curent cu schimbarile, care sper sa fie numai in bine ! multa sanatate si tie!

  47. edit this on 17 Jun 2009 at 2:28 pm47sonia

    Am intrat din intamplare pe acest site si tin sa iti spun ca ii raman fidela. Cuvintele tale denota f multa experienta si maturitate, dar in primul si in primul rand arata ca esti intr-adevar pe calea curata si ca te bucuri sa le-o asterni si celorlalti la picioare. Sunt sigura insa ca si tu ai pacatuit candva si constiinta si cainta te-a adus mai aproape de dzeu. Se spune ca la dzeu ajungem fie cand ne este foarte greu si singura solutie ne ramane sa ne rugam, fie pt ca ne moare cineva drag, fie pentru ca traim in singuratate (izolati, in inchisori) si singurul lucru la care ne putem raporta ramane divinitatea, fie pentru ca am pacatuit si acum ne caim sincer. Pot sa iti dau si un exemplu in acest sens. Biserica mea de suflet ramane Biserica Alba, de la piata Victoriei. Este o biserica mica, simpla, dar acolo imi place sa merg sa ma reculeg. Cel care vinde lumanarile acolo este prima persoana care m a indrumat atunci cand aveam vraji facute si trebuie sa ii recunosc meritul. Ce este interesant este ca mi-a povestit cum a stat in inchisoare ani buni, fara sa-mi zica pentru ce. Mi se pare formidabila cainta acestui domn, sa fii inchis pentru o fapta grava si cand iesi sa te angajezi intr-o biserica sa vinzi lumanari. Eu l-am avut pe dzeu in mine de mica, pentru ca asa m-au crescut bunicii mei si de cand sunt mica ma rog in fiecare seara, instinctiv. Nu pot sa adorm daca nu spun Tatal nostru si Inger ingerasul meu. Insa recunosc ca am facut inca 3 pasi spre el, atunci cand mi-au fost facute farmecele. Altfel as fi ramas doar cu rugaciunile de dinainte de culcare fara sa stiu rolul si importanta Sfintei Impartasanii. Cat despre pacatele noastre, sunt multe, sunt prea multe. Ma simt un om cu sufletul curat si simplu, stiu ca sunt un om bun, dar cu toate astea pacatuiesc zilnic. Nu vorbesc de pacate mari, dar din pacate lumea asta este atat de rea, viata e atat de grea, tentatiile sunt atat de mari incat ar trebui sa te muti undeva in pustietate sa fii sigur ca nu ai ce sa pacatuiesti. Cu toate ca nici acolo nu am fi sfinti. Cred ca marea provocare in aceasta viata si in celelalte imediat urmatoare este sa ne “multumim” cu pacatele mici, si nicidecum sa speram ca suntem perfecti si ca dzeu ne asteapta cu bratele deschise la intrarea in Rai.

  48. edit this on 17 Jun 2009 at 3:16 pm48Igalis

    Draga Sonia,

    Mari adevaruri ai grait. Faptul ca sunt pacatoasa o recunosc si acum. Dar si stradania o vede Dumnezeu si iarta multe. Eu m-am impartasit prima data la 34 de ani, dupa 3 ani in care am mers des la biserica, m-am spovedit si am indreptat pacate multe. Mi-au mai ramas destule si tocmai de aceea, atunci cand duhovnicul meu mi-a dat dezlegare la impartasanie am fost surprinsa si i-am zis: “dar inca nu ma simt pregatita, nu sunt vrednica sa ma impartasesc”. Mi-a zambit cu blandete si mi-a spus “nimeni nu e vrednic de impartasanie, nici noi calugarii, dar Dumnezeu iarta”.

    Fiecare impartasanie m-a mai inteleptit cu cate ceva. Nu pentru ca dupa aceea umblam ca sfanta cu aura in jurul capului, ci pentru ca am trecut prin situatii dramatice si am simtit profund ce inseamna sa fii mort si sa invii! De fiecare data cand am primit Sfanta Impartasanie am inviat prin durere. Ba am pierut copilul, ba am divortat, ba am pierdut din nou copilul… dar atat de mult m-a intarit Dumnezeu incat am cazut in genunchi in fata Lui si i-am multumit de fiecare data. Nu ma simt victima ci aleasa, pentru ca Dumnezeu ii cearta pe cei pe care ii iubeste.

    Daca nu mi s-ar intampla si lucruri rele, m-as lenevi si probabil ca intr-o buna zi as pierde cel mai de pret lucru: credinta!

    Mare dreptate ai!

  49. edit this on 18 Jun 2009 at 3:33 am49Cătălina

    Pentru Raronym
    ” Cel putin sa mearga oamenii la un duhovnic sa se marturiseasca, spre a se indeparta inraurirea diavoleasca de la ei, ca sa poata gandi putin. Acum nu pot nici macar gandi din pricina influentei diavolesti. Pocainta, marturisirea taie drepturile diavolului. Cu putin timp mai inainte *a venit in Sfantul Munte un vrajitor si a ingradit in tarusi si plasa o portiune de teren aproape de Coliba mea. Daca trecea pe acolo unul nemarturisit, patea ceva rau. Nu stia de unde-i vine. Cum le-am vazut, am facut cruce si am trecut prin mijloc; le-am destramat. Dupa aceea vrajitorul a venit la Coliba, mi-a spus toate planurile lui si si-a ars cartile. Asupra unuia ce este credincios, merge la biserica, se marturiseste, se impartaseste, diavolul nu are nici o putere, nici o stapanire. Face numai putin “ham-ham”, ca un caine ce nu are dinti. Insa asupra unuia ce nu e credincios si ii da drepturi, are mare stapanire. Il poate omori; are dinti si il sfasie. Potrivit cu drepturile ce i le da un suflet, este si stapanirea diavolului asupra lui.
    Chiar si cand moare cineva si este pregatit urcarea sufletului la cer este ca alergarea unui tren dupa care alearga unii caini latrand “ham-ham”, iar altii latra inaintea lui, calcand chiar cate unul. Dar daca nu este pregatit, este ca si cum s-ar afla intr-un tren care nu poate alerga cu viteza, deoarece ii sunt stricate rotile, ii sunt deschise usile, iar cainii intra inauntru si chiar musca pe vreunii.
    Cand diavolul a dobandit drepturi mari asupra omului si-l stapaneste, atunci trebuie sa se gaseasca mijlocul ca sa-i taie drepturile. Altfel, oricata rugaciune ar fac ceilaiti, diavolul nu pleaca. il secatuieste pe om. Preotii citesc exorcisme, si in cele din urma plateste tot omul, caci este chinuit mai mult de diavol. Trebuie sa se pocaiasca omul, sa se marturiseasca, sa taie drepturile ce le-a dat, si dupa aceea va pleca diavolul; altfel se va chinui. O zi, doua zile, saptamani, luni, ani, i se citesc exorcisme, dar diavolul nu pleaca, pentru ca i s-au dat drepturi. ”
    Parintele Paisie Aghioratul, “Cu durere si dragoste pentru omul contemporan”
    Sa va fie de folos!
    Numai bine!

  50. edit this on 18 Jun 2009 at 3:43 am50Cătălina

    Inca un mic fragment:
    “- Daca omul ar spune un gand bun de al sau undeva, diavolul l-ar putea asculta si sa-l ispiteasca dupa aceea ?
    – Cum sa-l auda daca acela nu are “diavol” ? Daca insa l-ar spune ca sa se mandreasca, ar intra ispita la mijloc. Adica daca exista o predispozitie catre mandrie si cineva spune cu mandrie: “Voi merge sa-l mantuiesc pe acesta”, diavolul intra la mijioc si atunci stie gandul nostru. Insa daca actioneaza smerit, din dragoste, nu il stie. E nevoie de atentie. Lucrurile sunt foarte subtiri. De aceea Parintii spun ca viata duhovniceasca este “stiinta stiintelor”.
    – Dar cum se intampla, Parinte, ca un vrajitor sa spuna despre trei fete ca una se va realiza, alta nu va reusi si cealalta va ramane nemaritata si sa se intample asa ?
    – Diavolul are experienta. Cum de pilda un arhitect cand vede o casa ce se primejduieste sa cada, este in stare sa spuna cat va mai tine, astfel si acesta vede pe cineva cum merge si cu experienta ce o are, spune cum va sfarsi.
    Diavolul nu este destept; este foarte prost. El este numai o incurcatura; nu-i dai de capat. Face si lucruri inteligente si prostii. Tertipurile lui sunt grosolane. Dumnezeu a iconomisit asa, ca sa-l pricepem. Trebuie sa fie foarte intunecat cineva de mandrie, ca sa nu-l priceapa. Cand avem smerenie, putem pricepe cursele diavolului deoarece prin smerenie omul se lumineaza si se inrudeste cu Dumnezeu. Smerenia este aceea care il secatuieste pe diavol.
    De ce ingaduie Dumnezeu diavolului sa ne ispiteasca
    – Parinte, pentru ce Dumnezeu ingaduie diavolului sa ne ispiteasca ?
    – Ca sa isi aleaga Fiii Sai. “Fa diavole, orice vrei”, ii spune Dumnezeu, pentru ca orice ar face, in cele din urma isi va zdrobi mutra sa de piatra cea din capul unghiului, care este Hristos. Daca credem ca Hristos este piatra cea din capul unghiului, atunci nimic nu ne va infricosa.
    Dumnezeu nu ingaduie o incercare, daca nu va iesi ceva bun. Cand Dumnezeu vede ca din ea va rezulta un bine mai mare, lasa pe diavol sa isi faca treaba sa. Ati vazut ce a facut Irod ? A omorat 14.000 de prunci, dar a facut 14.000 de mucenici ingeri. Unde ai vazut tu mucenici ingeri ? Diavolul si-a dat peste mutra ! Diocletian s-a facut impreuna lucratorul diavolului chinuind pe crestini cu asprime, dar fara sa vrea, a facut bine Bisericii lui Hristos, pentru ca a imbogatit-o cu Sfinti. Credea ca va face sa dispara toti crestinii, dar n-a facut nimic. A lasat o multime de Sfinte Moaste ca sa ne inchinam la ele si a imbogatit Biserica lui Hristos.
    Dumnezeu putea sa-l desfiinteze pe diavol; doar este Dumnezeu. Daca ar vrea si acum l-ar aduna ghem in iad, dar il lasa spre binele nostru. Il va lasa sa chinuiasca faptura lui Dumnezeu ? L-a lasat, insa numai pana la un punct si pana la o vreme, ca sa ne ajute prin rautatea lui; sa ne ispiteasca si astfel sa alergam la El. Numai daca vede de mai inainte ca va iesi un bine, ii este ingaduit lui aghiuta sa ne ispiteasca. Daca nu iese binele, nu i se ingaduie. Toate le ingaduie Dumnezeu pentru binele nostru. Aceasta sa credem. Dumnezeu lasa pe diavolul sa-l lupte pe om. Fara lupta nu se face sat. Daca nu ne-ar ispiti diavolul, am crede, poate, ca deja suntem si sfinti. Asadar Dumnezeu ingaduie diavolului sa ne loveasca cu rautate, pentru ca prin lovitura ce ne-o da, alunga tot praful de pe noi si ne scutura sufletul nostru cel prafuit. Sau il lasa sa se repeada sa ne muste, ca sa scapam la El. Dumnezeu ne cheama mereu, dar noi, de obicei, ne indepartam de Dumnezeu, si numai daca se iveste vreo primejdie alergam la El. Cand omul se va uni cu Dumnezeu nu mai exista loc sa mai intre cel viclean, dar nici nu mai exista motiv ca Dumnezeu sa ingaduie celui viclean sa-l ispiteasca, ca sa fie nevoit omul sa scape la Dumnezeu. In tot cazul, oricum ar fi, cel viclean ne face bine; ne ajuta sa ne sfintim. De aceea si Dumnezeu il ingaduie.
    Dumnezeu a lasat liberi nu numai pe oameni, ci si pe diavoli, pentru ca nu pot vatama sufletul omului. Numai daca vrea sufletul omul insusi ca sa-si vatame sufletul sau. Dimpotriva, ei pricinuiesc plata fara sa vrea sufletelor noastre, atunci cand ne fac rau in viata prin oameni rai ori neatenti. De ce oare spune acel avva: “Ridica ispitele si nu se va mantui nimeni” ? (Pateric, Avva Evgarie, 5, p71). Pentru ca ispitele ajuta foarte mult. Nu pentru ca diavolul poate face vreodata binele – fiind el rau – ci Bunul Dumnezeu impiedica piatra ce ne-o arunca ca ne sparga capul, si ne-o da intr-o mana, iar in cealalta ne da migdale, ca sa le spargem si sa le mancam. Adica Dumnezeu ingaduie ispitele nu pentru ca diavolul sa ne tiranizeze, ci in felul asta sa dam “examene” pentru cealalta viata si sa nu avem pretentii nesabuite la a Doua Venire. Trebuie sa intelegem bine ca ne razboim – si avem sa ne razboim cata vreme ne vom afla in viata aceasta – cu insusi diavolul. Cata vreme traieste omul, are multa treaba de facut pentru imbunatatirea sufletului lui si are dreptul sa dea examene duhovnicesti. Daca moare si nu trece, cade. Reexaminare nu exista.”
    Imi este tare drag parintele! Sper sa nu va suparati!
    Numai bine!

  51. edit this on 18 Jun 2009 at 4:57 pm51crazysmile

    Revin Iglas pentru 2minute. Am vorbit astazi cu alt preot si mi-a spus ca nu e pacat daca ne trecem pe acelasi pomelnic, as putea trece orice apropiat sau cunostinta. Si a repetat cauza problemelor: “pacatul”. Eu ma rog in continuare pentru el caci am inteles ca doar asa il pot ajuta. O zi frumoasa, maine:)

  52. edit this on 19 Jun 2009 at 12:51 am52Igalis

    Multumesc de informatie Crazysmile. Eu citisem, ca nu ai voie, undeva prin cartile parintelui Cleopa, dar daca un preot ti-a zis ca e ok, inseamna ca asa e. Mi s-a mai intamplat la pomelnicul cu “adormiti” sa trebuiasca sa scriu in dreptul numelui tatalui meu (reformat) pentru ca era de alta religie.

    O zi frumoasa si tie!

  53. edit this on 19 Jun 2009 at 3:06 am53cucu

    Nu va ocupati cu VRAJITORIE MAGIE SPIRITISM OCULTISM IN interesul dumneavoastra!

  54. edit this on 19 Jun 2009 at 5:25 am54sonia

    Buna Igalis. Vreau sa-ti povestesc un lucru pe care il patesc de ceva vreme si sa te intreb ce parere ai despre el, pt ca mie mi se pare extraodinar si nu reusesc sa mi-l explic. Bunicul meu, cu care am crescut, a murit acum cativa ani. Tin sa iti spun ca am tinut enorm la el, dar asta este, tuturor ne vine randul. Cand a murit, nici bunica si nici tatal meu nu m-au chemat la inmormantare pentru ca asa a fost dorinta lui inainte sa moara. L-a rugat pe tatal meu sa nu ma cheme, pentru ca eu sa il pastrez in amintire viu. A facut un gest nemaipomenit inainte sa moara…Bunicii mei sunt oameni fara posibilitati foarte mari, chiar saraci as putea spune, dar inainte sa se stinga din viata i-a dat tatalui meu un milion de lei sa imi dea…tin sa iti spun, igalis ca am avut norocul sa profit de anumite sanse in viata astfel incat sa pot spune ca sunt relaxata din punct de vedere financiar. Iar acel gest al bunicului meu de a-mi oferi un milion de lei m-a umplut de durere si de lacrimi si de bucurie si de tristete in acelasi timp. Nu stiu daca tu poti intelege ceea ce am simtit eu atunci…

    Insa ce vroiam sa iti spun este altceva. Asa cum a cerut, eu nu am simtit niciodata ca a murit. Il simt langa mine in permanenta. Insa cel mai ciudat lucru, si aici vroiam sa ajung si sa te intreb, este ca il visez IN FIECARE noapte, si nu exagerez deloc cand spun asta. Nu imi spune nimic, nu comunic cu el, insa il visez mereu. Fie ma visez in casa bunicilor si pe el il vad acolo cu bunica mea (care traieste) fie oriunde altundeva, iar el este tot acolo. Nu ma sperie insa ma face sa ma gandesc de ce se intampla asta. Nu ma gandesc zilnic la el, sa fie ceva legat de subconstientul meu. In schimb ii aprind lumanari la biserica o data la 2-3 luni. De ce crezi ca este atat de prezent in viata mea? Stiu ca m-a iubit mult, am fost singura lui nepoata, dar este oare firesc sa il visez mereu?

  55. edit this on 19 Jun 2009 at 6:52 am55Igalis

    Draga Sonia,

    Incidenta visului este intr-adevar uimitor de mare (in fiecare noapte!), dar nu e ingrijoratoare. Cred ca stii si simti ca viata nu se termina odata cu moartea trupului. Sufletul celor pe care ii ingropam mai rataceste printre noi cel putin 40 de zile. Dupa acele zile (cum sunt si de la Inviere la Inaltare) in mod normal sufletul ar trebui sa isi urmeze calea lui, dar se intampla frecvent sa mai zaboveasca intr-o lume intermediara, cumva paralela cu a noasta, pentru ca inca se simt atasati de ceva.

    Spiritele de joasa vibratie, cum sunt sufletele celor care in viata trupeasca au avut patimi grosiere ca lacomia, iubirea pentru bani, bautura, fumatul, patima trupeasca si tot felul de apucaturi urate, mai bantuie printre noi pentru ca raman cu dorinta acelor patimi. Dar nu mai au gura sa manance, sa bea si sa fumeze, nu mai au trup ca sa isi poata stisface poftele si de aceea sunt suflete chinuite.

    Spiritele inalte, cum sunt ale celor care au trait frumos si in iubire, mai raman in aceasta zona de granita, nu pentru ca ar avea pofte ci pentru ca li se permite si au puterea sa migreze in sus si in jos (daca pot sa ma exprim asa). Atunci ei se intorc din cand in cand ca sa ii protejeze pe cei pe care i-au iubit. Asta se intampla si cu bunicul tau, doar ca perioada imi pare un pic cam lunga!

    Dupa cativa ani, ar fi trebuit sa inteleaga ca esti un om care se poate apara singur si ca nu e nevoie sa isi opreasca evolutia ca spirit ca sa te pazeasca pe tine si pe bunica ta. Poate ca tocmai asta e lectia pe care nu a invatat-o in viata asta si acum sta blocat pe un plan inferior. V-a iubit atat de mult incat v-a pus mai presus de Dumnezeu insusi. De aceea trebuie sa te rogi mai des pentru sufletul lui, ca Dumnezeu sa il ierte ca a calcat prima porunca. Si-a facut din familie IDOL.

    Cum iubirea este reciproca, cel mai mare dar pe care i-l poti face tu acum, este sa te rogi pentru el. Odata iesit din trup, spiritul nu se mai poate ruga pentru el insusi. Poate asteapta de la tine sa faci asta. Sa il dai pe un pomelnic, sa spui rugaciuni, sa duci ceva de pomana la biserica si sa imparti in numele lui… Daca vorbesti cu un preot el te va invata ce sa faci pentru bnicul tau.

    Faptul ca nu vorbeste e ceva normal. La acel nivel, spiritul nu mai opereaza cu cuvinte ca sa se faca inteles ci opereaza cu simboluri sau pur si simplu iti transmite direct, la nivel intuitiv. Chiar daca nu vorbeste in vis, tu stii cum se simte si mai stii si se simti tu in legatura cu el. Ala este adevarul. Incearca sa iti propui mental inainte sa adormi (atunci cand esti in stare alfa, in relaxarea de dinainte sa adormi) ca atunci cand iti apare in vis sa iti arate ce are nevoie. Spune-i mental ca il iubesti si ca ii multumesti pentru tot ce face pentru tine, inclusiv pentru efortul cu care a adunat acei banuti ca sa ti-i dea tie!

    Iubirea supravietuieste oamenilor, de aceea ne invata Dumnezeu sa iubim neconditionat, pentru ca e singurul bun pe care il iei cu tine atunci cand pleci de pe lumea asta! Iubirea nu moare.

    As spune ca esti o privilegiata ca il visezi in fiecare noapte. Multi dintre noi ne-am dori sa putem asta cu cei dragi a nostri care s-au dus.

    Cu drag,
    Igalis

  56. edit this on 19 Jun 2009 at 10:33 am56crazysmile

    Draga Sonia, eu cred ca bunicul tau te ocroteste atat cat simte el ca e necesar. Se poate sa vina un moment important in viata ta ( nunta, un copil, tu stii mai bine) la care el vrea sa participe sau sa treci printr-o incercare a vietii in care el sa te ajute . sa -ti fie alaturi si la greu, pana cand trece pericolul . In orice caz, roaga-te pentru el asa cum te-a sfatuit si Iglas.

  57. edit this on 19 Jun 2009 at 11:47 am57sonia

    Asa este! A murit acum 4 ani, insa de 2 ani il visez. Si intr-adevar, daca stau sa ma gandesc, de 2 ani traversez o perioada foarte dificila si abia acum se intrevede un nou inceput pentru mine.
    Am fost foarte singura, nu ma refer aici la lipsa unui partener, ci la singuratatea pe care o simti chiar daca esti cu cineva, chiar daca il iubesti. Singuratatea pe care o cauti tu, pentru ca nu te mai regasesti in nimeni. Nu stiu daca ati simtit vreodata asta si daca si cum ati reusit sa scapati din asta, dar e crunt! E un rau pe care mi l-am facut singura (sau am fost victima atacurilor negative, nu stiu).
    Sunt in zodia berbecului si cred ca intr-un anumit punct independenta mea a devenit atat de mare incat am ramas prima, pe locul 1, cum se spune, dar eu cu mine, in lumea mea.
    Sunt pregatita sa ma nasc din nou, insa. Cred cu tarie ca pentru a te naste trebuie sa mori, pentru a cunoaste binele trebuie sa stii ce este raul, pentru a aprecia un barbat linistit, trebuie sa fii trecut prin mainile si mintile nevrotice ale multor barbati care te-au facut sa suferi.
    Cred ca asta a facut bunicul meu, intr-adevar, poate a vrut sa-mi fie alaturi in aceasta perioada din viata mea. O sa ma rog pentru el. Multumesc pentru sfaturi si ganduri.

  58. edit this on 19 Jun 2009 at 1:44 pm58crazysmile

    draga Sonia,
    si eu sunt berbec , sunt mereu locul I dar reusesc doar prin fortele mele si doar prin munca. ai dreptate cu barbatii..cand il vei gasi pe cel potrivit trebuie sa ai cu ce sa-l compari. singuratatea de care vb o simt si eu acum, cand am ramas fara dragostea celui iubit, fara cuvintele lui blande si zambetul sau sincer. renasterea dupa cum spui se realizeaza doar daca mori. eu adaug si faptul ca trebuie sa renunti la ceva. acel ceva ce iti face rau. apoi, doar prin credinta si prin voita de a o lua de la capat reusesti o primavara in sufletul tau!

  59. edit this on 20 Jun 2009 at 4:57 am59Igalis

    Foarte adevarat tot ceea ce ati spus amandoua. “Moartea” sufletului ne da acea senzatie de gol interior. Orice senzatie de singuratate in mijlocul oamenilor, de plictiseala, de lipsa de sens a vietii este de fapt un gol de continut propriu. Este vorba de lipsa credintei din suflet.

    In faza initiala ii culpabilizam pe cei din jur, incercam sa scapam de cei care au o influenta nefasta in viata noastra, consideram ca oamenii din jur ar trebui sa ne hraneasca sufleteste. Daca nu primim nimic ii abandonam, dar mai bine nu ne e. De ce? Pentru ca oriunde te-ai duce, te duci pe tine cu tine. Daca nu ti-e bine in Romania, nu-ti va fi bine nici in strainatate. Daca nu ti-e bine in viata asta, nu-ti va fi bine nici pe lumea cealalta.

    De aceea trebuie sa ne vedem propriile defecte si greseli si sa incercam sa le inlocuim cu un continut bun. Atunci ne gasim adevarata fericire. Cand iti curatesti sufletul si Il primesti pe Dumnezeu ca intr-o “casa curata”, incepi sa simti ca nu esti singur nici macar de-ar fi sa traiesti in pustiu.

    Cu drag,
    Igalis

  60. edit this on 20 Jun 2009 at 11:08 am60sonia

    Foarte frumos spus Igalis. Si mai cred ca un om care gandeste, un om care are idei, ganduri, planuri, dorinte, aspiratii, care are un mecanism intelectual si sufletesc bine pus la punct nu are cum sa se plictiseasca niciodata, cu atat mai putin cand este singur. Te simti gol doar cand tu nu iti apartii. Atunci cand iti regasesti ratiunea de a fi prin doar prin altcineva. Atunci cred ca esti cel mai gol.
    Dumnezeu ne ajuta pentru ca ne raportam la el si deci ne raportam la noi. Nu doar pentru ca el ar fi in noi ci pentru ca, credinta oarba in el ne mai tempereaza din acea dorinta de a crede in cineva. Dumnezeu e mereu acolo. Dumnezeu ne ajuta. Dumnezeu ne intelege. Ce poate fi mai linistitor?
    Mi se pare cu adevarat un miracol sa reusesti sa ajungi sa traiesti visurile celui de langa tine si el sa ti le traiasca pe ale tale, dar cred ca in momentul in care vom intelege ca noi am aparut singuri pe pamant, si asa vom si pleca, si ca oricine apare in viata noastra, chiar daca este sufletul nostru pereche, este trecator, abia atunci vom fi cu adevarat fericiti si puternici.

  61. edit this on 23 Jun 2009 at 3:04 am61crazysmile

    Draga Iglas,
    Dupa cum ti-am promis te tin la curent cu ce mi se intampla…si mai mult de atat esti singura care poate intelege… Saptamana trecuta mi-a spus sa nu-l mai caut niciodata, ca asa este cel mai bine pentru amandoi. Am tinut post, am mers si m-am spovedit si m-am rugat pentru el. Aseara mi-a trimis mesaj si mi-a spus ca vrea sa vina la mine. L-am chemat. L-am imbratisat si i-am spus ca in momentul in care va fi pregatit sa-mi impartaseasca toate gandurile si sa-mi spuna ce s-a intamplat. Mi-a raspuns ca acel moment nu va fi niciodata, pentru ca nici el nu stie ce simte, nu stie ce se intampla sau ce face. Mi-am amintit de sotul tau, care plangea la telefon. Eu vad legatura dintre biserica, credinta si el. Sper sa fie bine de acum incolo, cu toate ca am ramas cu un gol mare in suflet.

  62. edit this on 23 Jun 2009 at 6:20 am62paula

    Buna Igalis.
    In urmatoarele randuri o sa incerc sa iti spun povestea mea.
    Ne-am cunoscut in 2000. In 2002 ne-am casatorit in fata lui Dumnezeu. In 2005, in octombrie a decis sa ne despartim, fara un motiv clar, doar ca asa crede ca e bine. Am plans, m-am opus, imi doream sa mor. Ma culcam plangand, ma trezeam plangand, mergeam la serviciu si lucram cu inima franta. Am mers din biserica in biserica. Mai rau era. A depus actele de divort, am mers in sala de judecata, el cu avocat si martori eu cu o carte de rugaciuni primita de la un ingeras de copil la Biserica Sf. Mina (Paraclisul Maicii Domnului), din care am citit in sala. Cand am crezut ca nu mai e speranta, am auzit avocata lui spunand ca se amana procesul. El nu a vazut ca am citit in sala.
    Asta mi-a dat speranta si credinta mea a crescut. La 1 Martie a plecat de acasa. Nu mai conta, eram sigura ca Dumnezeu mi-a dat asta sa ma determine sa Il iubesc. Pe 1 Aprilie ne-am impacat si au urmat trei ani fericiti in care am avut numai realizari: copil, casa, masina.
    Acum a plecat iar!
    Imi este greu sa mai merg la biserica, nu ma mai pot ruga ca in urma cu trei ani…. Ma lupt sa ajung la biserica, ajung si nu imi gasesc duhovnicul pentru a ma spovedi.
    Nu stiu ce sa cred. Dumnezeu a ingaduit sa ne impacam in urma cu trei ani pentru ca nu puteam sa depasesc momentul si a mai oferit trei ani sau nu e de la Dumnezeu ce se intampla.
    Mentionez ca nu am mers la ghicitoare pentru ca nu vreau sa imi vand sufletul.
    Astept parerea ta in legatura cu ce se intampla si vineri incerc sa ajung la Biserica Zlatari.
    Multumesc mult si Dumnezeu sa te binecuvanteze!

  63. edit this on 24 Jun 2009 at 1:29 am63Igalis

    Draga Paula,

    Nu-l lasa pe “vrasmas” sa te impiedice sa ajungi la biserica. E expert in asa ceva. Intr-adevar povestea ta este impresionanta, dar la fel de impresionanta e si credinta ta. Acel barbat este barbatul tau in fata lui Dumnezeu si merita sa te rogi pentru el, pentru indreptarea lui si pentru o viata frumoasa traita pana la capat cu omul caruia i-a jurat credinta pana la moarte in fata altarului. Sotii sunt datori sa se mantuiasca unul pe celalalt. Daca unul dintre ei se pierde, celalalt trebuie sa il ajute sa se intoarca pe calea cea buna.

    Dumnezeu stie mai bine decat noi ce e bun si ce nu in implinirea destinului. De aceea te incurajez sa iti gasesti din nou puterea credintei si a rugaciunii. Poate ca intr-adevar are ceva facut si atunci e greu sa speri ca il vei putea duce la biserica. Dar poti sa mergi tu si sa ii duci si niste hainute pe care sa le stropeasca preotul cu agheasma.

    Nu-i spune lui pentru ca nu va stii sa faca diferenta intre practicile ortodoxe si vrajile descantatoarelor. Am vazut ca multe lume aduce in biserica si atinge de racla Sfantului Ciprian cate o fotografie a celui pentru care se roaga. Te sfatuiesc sa faci la fel.

    Eu personal am dus verigheta lui, dar nu a mai purtat-o iar divortul s-a pronuntat inainte ca cele 9 slujbe de dezlegare sa se fi implinit.
    Orice s-ar intampla ulterior este un raspuns de la Dumnezeu si iti va da si intelepciunea de a intelege voia Lui. Ai multa putere in rugaciune, deci nu te lasa prada deznadejdii si foloseste aceasta “arma” impotriva relelor care vi se intampla.

    Iti doresc o viata frumoasa alaturi de barbatul pe care l-ai ales. Dumnezeu sa va ajute!
    Cu drag,
    Igalis

  64. edit this on 24 Jun 2009 at 4:36 am64claudia

    buna. inca de mica am avut de-a face cu asa ceva…bunica-mea care sta in buftea imi zicea mereu ca ii face nu stiu cine farmece…ca are argintul viu in casa…ca nu stiu ce…eu evident ca nu o credeam. cand am mai crescut am inceput sa cred in chestiile astea. si de curand au inceput sa mi se intample tot felul de lucruri ciudate. nu-mi merge bine pe plan financiar de vreo 2 luni, am reusit sa ma angajez undeva, insa de cand m-am angajat parca am intrat intr-o depresie si mai mare, ma emotioneaza o gramada de lucruri si plang fara motiv, am inceput sa ma cert cu prietenul meu foarte rau, desi noi nu ne certam niciodata. si cel mai tare m-am speriat astazi de dimineata cand m-am trezit si am vazut niste viermi sub pat. i-am omorat (erau vreo10) insa dupa asta, am mai vazut unul care iesise de sub covor. cand am dat covorul la o parte, era o puzderie de viermi acolo. nu pot sa inteleg cum au ajuns la noi in casa. prietenul meu spune ca de la gunoi, insa eu sunt aproape convinsa ca nu de asta, pentru ca daca erau de la gunoi, ar fi stat la gunoi, nu? nu sub covor. as vrea, daca se poate si stiti ceva legat de asta, sa-mi raspundeti. oricum, am de gand sa chem un preot in casa. va multumesc mult. o zi buna!

  65. edit this on 24 Jun 2009 at 6:41 am65primavara

    Draga Igalis,

    vin si eu cu o amaraciune proprie: se pare ca am farmece asupra mea si stiu de la cine…
    Intrebarea mea, dupa ce am citit toate postarile pe aceasta tema, e: merg la Biserica Zlatari asa, din senin? Preotul primeste la slujba de dezlegre pe oricine vrea sa participe? Sau cum ar trebui sa procedez? Nu sunt din Bucuresti, dar stiu biserica… Multumesc

  66. edit this on 24 Jun 2009 at 8:40 am66Igalis

    Draga Claudia,

    Eu intotdeauna caut initial o explicatie logica a fenomenelor. Apoi, daca nicio logica cunoscuta pana la noi nu imi aduce raspunsul clar, incep sa ma gandesc ca poate e dincolo de realitatea observabila, intr-o zona pe care inca nu o cunosc prea bine.

    Ma gandesc ca viermii puteau fi de la vreun rest de mancare ajuns din greseala sub covor. Era suficienta o musca zglobie ca sa isi depuna ouale acolo si sa rezulte niste viermisori dolofani, plecati in excursie prin casa.

    Pe de alta parte, este posibil si ca cineva sa vi-i fi adus in casa. Nu stiu daca pana la urma are vreo importanta CINE sau CE “mosmoande” face, cat este mai important sa va protejati prin credinta. Aveti nevoie de o curatire sufleteasca, de spovedanie si de impartasire (daca primiti dezlegare). Te-ai gandit foarte bine sa aduci un preot sa faca o sfestanie. Fa curat luna in casa si cheama preotul.

    Cat despre certurile dintre voi, incearca sa vorbesti deschis cu prietenul tau despre posibilitatea ca sentimentele rele sa isi aiba originea in lucruri necurate. Roaga-l, cat inca sunteti pe pace, sa mergeti impreuna la biserica. De regula, oamenii carora li se fac farmece, vad ca le merge prost, dar refuza sa creada in vraji si amana mersul la biserica. Intr-o astfel de situatie, va trebui sa te duci tu si pentru el.

    Mai multe nu stiu sa-ti spun, pentru ca nu ma pricep la cum se fac farmecele, ci mai degraba la cum se dezleaga.

    Daca esti din Bucuresti poti merge la biserica Zlatari. Citeste commenturile de mai sus ca sa afli exact unde este si care e programul slujbelor de dezlegare.

    Cu drag,
    Igalis

  67. edit this on 24 Jun 2009 at 8:55 am67Igalis

    Draga Primavara,

    Raspunsul e da. Mergi direct acolo fara sa ceri voie cuiva. Daca mergi de la ora 17.00 e posibil sa poti intra in biserica si sa iti gasesti si un loc mai in fata. Chiar daca o sa iti fie greu pentru ca e foarte cald si oamneii stau practic lipiti unii de altii, macar o sa ai avantajul ca auzi tot ce se spune la slujba. Daca ajungi dupa 18.00, nu prea mai ai sanse sa patrunzi in biserica, vei avea putin mai mult aer de respirat, dar nu vei mai auzi nimic.

    Sa ai un acatist pregatit sa il dai in fata cu o bancnota de 1 leu, 5 lei… cat te lasa inima si buzunarul. Nu scrie mult sau indescifrabil pentru ca preotului o sa-i fie greu sa il citeasca pe tot. Are sute de citit. Cel mai bine este sa scrii doar numele de botez al celor din familie si adauga si numele persoanei care crezi ca se ocupa cu “prostii”. Cand iesi, dupa ce te-ai miruit, aprinde o lumanare la vii pentru tine si ai tai si una pentru persoana pe care o crezi vinovata de farmece. Roaga-te ca Dumnezeu s-o ierte si sa o intoarca la credinta dreapta. Cere-i iertare in gand, ca poate ai suparat-o cu ceva si de aceea cauta sa iti faca rau. Apoi mai aprinde o lumanare la morti pentru cei ce nu mai sunt printre noi.

    Se spune ca in fiecare vineri Dumnezeu iti numara pasii pana la biserica si pentru fiecare iti da cate un lucru bun ca rasplata.

    Dumnezeu sa te ajute!
    Igalis

  68. edit this on 24 Jun 2009 at 11:42 am68primavara

    Draga Igalis,

    povestea e putin mai incurcata… am divortat pentru ca in viata mea a aparut un om din trecutul meu – vieti anterioare – si, oricat m-am impotrivit, n-am avut de ales decat sa raman cu el… a fost o lupta cumplita, un chin imens, o zbatere pe viata si pe moarte timp de luni de zile in care tocmai fostul sot si-a dat seama primul ce se petrece in viata noastra… dupa divort am plecat din Bucuresti si m-am stabilit in alt oras… Aici pot spune ca lucrurile s-au schimbat in rau si uite, dupa aproape trei ani in care mi-am simtit sufletul sufocat – vreau sa-mi iau zborul, stiu ca pot, sunt exuberanta si spontana, adica eram! – am aflat ca cineva mi-a facut rau. Eu presupun ca acea energie negativa a influentat si pe cel venit din trecut, dar si pe fostul sot, care si-a schimbat in rau atitudinea fata de mine radical… Ei, cum sa fac? Sa-l duc si pe actualul la slujba?? Sa merg doar eu?
    Din cate am inteles, biserica e plina vinerea! Atat de multa lume are nevoie de dezlegare? Preotul citeste tuturor? Ca eu am fost sfatuita sa merg sa-mi citeasca preotul Molitva Sf. Vasile cel Mare si credeam ca se face doar pt o persoana… Desi ma rog si am credinta in Dumnezeu, uite ca nu prea cunosc ritualurile si tipicurile slujbelor religioase…

  69. edit this on 24 Jun 2009 at 12:09 pm69primavara

    Si uite ca iar am uitat sa intreb ceva: nu orice preot are puterea de a dezlega? Biserica Zlatari e singura unde se dezleaga cu adevarat? Am auzit si de Manastirea Pasarea… ar fi acolo un preot cu har… si am mai auzit ca trebuie 6 slujbe de dezlegare si facute de acelasi preot, in aceeasi biserica… e adevarat?

  70. edit this on 24 Jun 2009 at 2:24 pm70crina

    am tot citit si eu si nu pot sa cred ,am crezut ca numai eu cred ca ceva aiurea se intampla.sunt cu tip de 6 ani si nu ne putem casatorii.cand era sa fixam data anul trecut au aparut niste probleme f serioase ca fam mea nu mai vrea sa ma vada cu el desi eu sufar mult cred ca se va termina o rel frumoasa si noi ne iubim dar nu mai rezistam la ce se intampla in jurul nostru

  71. edit this on 24 Jun 2009 at 2:35 pm71crina

    am uitat sa iti spun ca mi-a spus cineva ca am casatoria legata.am 30 ani si nu am crezut asa ceva dar cand am vazut ca de vreo 5 ani vrem sa ne casatorim si nimic nu se lega tot piedici erau de fiecare data cand ne hotaram sa mergem sa ne interesam de restaurante.A..era sa uit nu stiu daca e ceva dar intr-o dimineata cand mergeam la munca am gasit pe capota masinii mele o randunica moarta era parca presata sau uscata si am aruncat-o cu un bat.ce sa fac?te rog sa imi dai un sfat

  72. edit this on 24 Jun 2009 at 6:16 pm72sonia

    O sa ii raspund si eu Crinei, daca imi permiti Igalis. Personal, nu cred ca orice semn care ne iese in cale (in cazul tau acea randunica) ar putea insemna ca cineva ne face vraji. Cum nu cred nici ca este firesc sa dam vina pe vraji atunci cand mai avem o perioada in care lucrurile nu merg asa cum vrem noi. Cel mai bine este sa ne pastram credinta, in oricare dintre situatii ne-am afla, insa sper si imi place sa cred ca farmecele nu sunt chiar la indemana oricui si deci nu este o probabilitate atat de mare incat sa o patim la tot pasul. De obicei lucrurile astea nu se intampla din senin si cel caruia chiar i se intampla ceva, ar trebui sa stie exact de unde vin si poate chiar motivatia celui care o face. Se spune ca vrajile ies la iveala la un moment dat si ca cel vizat afla. Daca tu nu ai o presimtire in acest sens, nu cred ca este cazul sa te alarmeze acea randunica si cu atat mai putin sa cauti alte semne care sa-ti contureze acest puzzle paranoic.
    Citeam si despre viermi intr-un post. Am citit undeva ca in casa celui vrajit, apar adesea gandaci, chiar daca ei nu au fost prezenti pana atunci in acel loc. Eu am patit asta cand am descoperit farmecele facute la mine in baie de o prietena. Nu stiu daca au aparut din cauza mortaciunii pe care mi-o lasase acolo si pe care nu o descoperisem inca, sau daca este vreun semn al vrajilor in general, insa stiu ca am citit despre asta si am vazut si la mine in baie. Iar pana atunci nu am avut niciodata gandaci.
    Acum nu stiu daca este vorba si despre viermi.

  73. edit this on 25 Jun 2009 at 2:24 am73Igalis

    Draga Sonia si Crina,

    Mie mi s-a intamplat chiar saptamana trecuta sa gasesc viermisori in galeata de gunoi, dar nici nu mi-a trecut prin minte ca ar putea fi un semn de farmece. Am stiut clar ca nu am dus gunoiul la timp si ca acolo, pe niste resturi alimentare vreo musca si-au facut de cap. Am spalat bine galeata si prin bucatarie si nu au mai aparut. Sau? Ma duc sa verific!…. Nu, nu sunt.

    Acum daca tot m-ati facut sa imi pun intrebari… Mie imi merge catastrofal din decembrie. Daca viermii ar fi un semn de farmece, de ce nu au venit in decebrie? Poate pentru ca abia acum merg la dezlegari??? Nu stiu pe nimeni care sa imi vrea raul, dar… nici in primele doua cazuri, cand mi s-au facut CLAR farmece, nu m-as fi gandit in veci ca acele persoane se pot ocupa cu asa ceva. Imi aduc aminte ca in al doilea caz am gasit o broasca in baie la prietenul meu acasa. Dar fiind casa la curte, m-am gandit ca a intrat pe usa si s-a ratacit in baie.

    As diagnostica farmecele mai degraba dupa simptome. Atunci cand ai probleme din cauze naturale, ele nu vin in lant si din ce in ce mai absurde. De regula ai si episoade fericite presarate prin existenta, dar la mine e prea de tot. Latura financiara, cel putin, este nu dezastruoasa, ci incredibil de incarcata de ghinion. Alaltaieri mi-a venit un plic prin posta in care era o hartie oficiala care ma anunta ca am de platit o amenda administrativa de 450 (patru milioane cinci sute de mii) pentru o altercatie in parcare. La asta se mai adauga si 50 lei cheltuieli judiciare. 5 milioane in conditiile in care nu am fost vinovata, sunt somera de 3 luni, am ramas cu datorii imense in perioada in care am fost insarcinata, am stat prin spital si am pierdut copilul. Am ajuns sa fiu imuna la astfel de intamplari. Din decembrie ma tot calesc! Aici puteti citi povestea: http://www.igalis.com/absurd/

    Crina, du-te cu prietenul tau la 9 slujbe de dezlegare la biserica Zlatari. Eu, dupa noua slujbe, mi-am intalnit sortitul (altul decat cel care credam eu) si in doua luni am fost casatoriti! Aveam deja 32 de ani si nu eram la prima cerere in castorie. Dar am avut cununiile legate si am ramas nemaritata 13 ani! De fiecare data se intampla cate ceva (de regula ma minteau sau ma inselau si eu puneam punct relatiei, dar dupa relatii lungi de ani de zile). Simteam o frica patologica de maritis. Spuneam “da”, dar nu fixam niciodata data evenimentului. Deci, daca tii la prietenul tau, du-te cu el la biserica. Sigur ai ceva facut.
    Cu drag,
    Igalis

  74. edit this on 25 Jun 2009 at 3:40 am74primavara

    Draga Igalis,

    imi pare rau ca nu ti-e bine din decembrie… te inteleg tare bine, stiu prin ce stari treci pentru ca si eu trec prin niste greutati cumplite din 2006. Suntem de aceeasi varsta, stii? Am scris ceva in plus despre mine la postarile 68 si 69, dar intervenind altcineva dupa mine, se pare ca postarile mele n-au mai fost vazute.. te-as ruga sa-mi raspunzi… daca poti, fireste…
    Am citit despre tine si parerea mea e ca acum nu sunt farmece asupra ta, ci pur si simplu treci prin momentul critic specific varstei de 40 de ani… cand totul ti se pare aiurea, apar greutati de unde nu te astepti, esti testata de divinitate pentru a-ti putea tu singura clarifica drumul in viata… pentru a te debarasa de cele nefolositore tie – conceptii, mentalitati – dar vor trece aceste vremuri, ele tin de obicei in jur de 1 an. Incearca sa-ti amintesti si vei vedea ca si pe la 29-30 de ani ai mai trecut prin asemenea lucruri. Te rog sa nu ma intelegi gresit, nu incerc sa te conving sa nu mai mergi la slujbe de dezlegare, dar pentru Dumnezeu, nu orice ni se intampla rau in viata e de la altii… prin farmece… Din cate am inteles, ai terminat cu acel R ce-ti facuse farmece in lacate, cu fostul sot te intelegi bine, la fel cu fosta soacra, cine sa-ti mai vrea raul si de ce? Stii, eu stiam de existenta farmecelor, dar nu am avut de-a face cu ele si credeam ca nici nu voi avea de-a face vreodata… De ce? Pentru ca eu nu fac rau nimanui si nu vad de ce cineva mi-ar face mie… Dar acum cateva zile un parapsiholog mi-a zis de farmece facute de cineva si acelasi lucru mi l-a confirmat si altcineva… Am inteles ca am facut pe cineva sa sufere foarte mult si ca cineva din familia lui, care nu ma suportase niciodata, mi-a “urat” sa nu mai fiu fericita vreodata… Si n-am fost! De trei ani cel ales a luat-o rau pe aratura! Nu mai vad nici o iesire decat slujba de dezlegare… Citind lucrurile de pe aici am convingerea ca sunt farmece asupra mea… prea-mi merg toate rau, nu am reusit sa ma imprietenesc cu nimeni aici, sunt complet straina in orasul asta, de el, alesul, ce sa mai spun!, cu copilul meu m inteleg din ce in ce mi greu, iar fostul ma uraste de abia suporta cateva minute in preajma mea, desi la despartire hotaraseram sa ramanem prieteni si chiar am fost 2-3 luni!… Uite, incearca sa te uiti pe http://www. acvaria.com la momentele critice.. le gasesti la cap. astrologie… ca sa te lamuresti de-i asa cum spun ori ba…
    cele bune

  75. edit this on 25 Jun 2009 at 5:09 am75Igalis

    Iarta-ma Primavara,

    Am avut intentia sa iti raspund, dar cred ca am raspuns altora inaintea ta si am uitat de intrebarile tale. Iti raspund acum.

    Sunt convinsa ca exista si alte manastiri si biserici unde sa fac slujbe de dezlegare, dar eu nu le stiu. Despre biserica Zlatari spun mereu oamenilor pentru ca acolo merg eu si stiu exact ce se intampla. Preotul tine slujba pentru toata lumea prezenta si da, biserica e ticsita de oameni. Multi au nevoie de ajutor.

    Avantajul la Zlatari este ca acolo se afla racla cu mana Sf. Ciprian si o poti atinge. Face minuni pentru ca Sf. Ciprian a fost mare vrajitor si dupa ce a vazut ca demonii nu au nicio putere asupra credincioasei Iustina s-a convertit la crestinism si a primit putere multa de la Dumnezeu sa dezlege. El si stia bine cum se fac vrajile. Au devenit sfinti amandoi dupa ce au fost stareti la niste manastiri si au fost prigoniti, iar in cele din urma ucisi de catre pagani.

    Alt avantaj este ca preotul care tine slujba are mult har si chemare. Odata a luat foc ceva in altar in timp ce citea rugaciunea de dezlegare, dar nu s-a oprit! Au sarit niste barbati sa stinga focul, iar el a citit in continuare! Alta data o fata care statea mai catre usa a inceput sa urle si sa faca urat de tot. Batea cu piciorul in usile de la intrare si ragnea ca un animal. Noi toti ne-am infiorat de groaza, dar preotul s-a dus linistit sa o potoleasca si ne-a linistit si pe noi. I-a vorbit frumos si s-a potolit. Nu in ultimul rand, chiar daca si pe el curg apele in timpul slujbei isi face admirabil treaba, are o dictie perfecta si se aude chiar si de la usa (poti auzi clar toate cuvintele), are mereu o vorba buna pentru fiecare si de 9 ani de cand ma duc eu acolo, omul asta nu s-a schimbat deloc! Parca anii nu trec peste el. Asta se intampla cu oamenii foarte credinciosi, nu au varsta!

    Vezi tu, un preot nu iti poate citi Molitfele Sf. Vasile oricand si oricum. Trebuie sa fi postit si sa fie impartasit in ziua in care zgandare duhuri necurate. Asta ar insemna ca preotul sa posteasca zilnic pentru fiecare credincios care ii cere sa-i citeasca. Iti dai seama ca nu se poate. Pe de alta parte nu stiu programul altor biserici, poate sunt zile in care se fac dezlegari si prin alte parti, dar eu nu cunosc amanunte.

    De 6 ori, de 9 ori… si asta este dupa tipicul bisericii. Mie acest preot cu har mi-a zis chiar prima data cand m-am dus acolo sa vin de 9 ori, la 9 slujbe vinerea. Am facut asta de doua ori cate 9 si am avut niste rasturnari de situatii spectaculoase! Mi-a facut Dumnezeu minuni. Si minunile nu le face doar la sfarsit, ci dupa fiecare slujba, e ca un drum initiatic!

    Iti recomand sa mergi cu partenerul tau, dar daca refuza nu insista. Mergi singura, ca in fond tie ti se fac. Pune-i pe acatist pe amandoi. S-ar putea ca acest demers, care cere determinare si efort fizic, sa iti fie mai de folos daca il faci singura, decat sa il tarasti dupa tine fara ca el sa simta ca vrea asta si sa te tulbure si pe tine in timpul slujbelor.

    Cu drag,
    Igalis

  76. edit this on 25 Jun 2009 at 1:16 pm76crina

    Buna Igalis,imi pare rau pt necazurile tale dar stai linistita ca nici altii nu o duc foarte bine.nu stiu despre ce acatist vorbesti este acelasi lucru cu pomelnicul cumva?Cu o continuare la ce am spus data trecuta incep sa cred ca nu toate se intampla aiurea referitor la ce a spus sonia.am avut un post de 12 marti(ziua de marti) dupa terminarea lui in urmatoarea marti am avut accident cu masina ,a intrat un idiot in mine ca nu m-a vazut,un preot a spus ca am avut mare noroc ca am scapat.S-au intamplat multe in ziua de marti nu are rost sa le scriu pe toate ptr ca nici nu prea am timp,printre care si pasarea.am citit acatistul Sf.Ciprian si acolo am vazut ca se pot face vraji si cu ajutorul pasarilor.dar nu stiu cine ar putea fi.banuiesc pe cineva dar a trecut mult timp de cand am crezut ca pers. aceea facea ceva.chiar 10 ani

  77. edit this on 26 Jun 2009 at 1:40 am77Igalis

    Draga Crina,
    Uite o carte, care se citeste extrem de usor si repede, in care vei gasi multe informatii folositoare. Chiar din primele pagini vei afla cum sa recunosti o persoana care se acupa cu magia. Ca sa o poti descarca (save sau open) trebuie sa iti faci cont, dar poti sa o citesti si daca dai click pe butonul din dreapta sus “toggle full screen”, care se afla sub cel inscriptionat “more”.

    http://www.scribd.com/doc/4006433/Pr-ARGATU-Despre-vraji.

  78. edit this on 26 Jun 2009 at 4:22 am78sonia

    Buna Igalis. As vrea sa merg si eu azi la biserica Sf. Ciprian. Ai putea sa-mi spui mai exact pe unde este? Insa eu acum nu banuiesc ca as avea vraji facute, crezi ca imi este folositor sa stau la slujba de la ora 17? Si daca ma duc, este suficient sa stau doar sa ascult slujba sau mai este necesar sa fac ceva?

  79. edit this on 26 Jun 2009 at 7:38 am79Igalis

    Draga Sonia,

    Biserica se afla pe Calea Victoriei vizavi de CEC-ul mare, langa Muzeul de Istorie. Daca ajungi de la ora 17.00 o sa vezi ca se citeste Acatistul Mantuitorului (de obicei) si ajuta mult. Este suficient sa asculti slujba, dar oamenii obisnuiesc sa scrie si cate un pomelnic (acatist) pentru vii, cu numele de botez al celor pentru care se roaga. De regula acestea se pun pe masa din centrul bisericii (o sa vezi ca sunt mai multe) cu o bancnota de 1 leu sau 5 lei in functie de posibilitati. Preotul le citeste pe toate la un moment dat. De aceea e bine sa scrii doar numele si nu sa umpli pagina, pentru ca avand zeci de hartiute in mana, preotul nu le poate citi cu amanuntul si de obicei citeste doar numele pe care le vede scrise mai clar. Iti dai seama cat i-ar lua sa citeasca peste o suta de pagini?

    Sper sa ne vedem acolo. Nu stiu cum voi fi imbracata, dar stiu sigur ca voi avea un barbat superb si foarte inalt la toarta. Sotul meu. Suntem inalti amandoi.

    Cu darg,
    Igalis

  80. edit this on 27 Jun 2009 at 11:23 am80andrei

    Salutare, as vrea sa va rog sa ma lamureasca si pe mine cineva ,va rog frumos, cu problema mea: de un timp (cativa ani) mi se pare ca imi merge tot rau ;desi am terminet o facultate de un an merg la interviuri ,de cele mai multe ori mi se spune de acolo ca am sanse mari si apoi nu se inatampla nimic, nici un telefon nimic> La capitolul dragoste stau foarte prost pur si simplu relatiile mele se rup din senin fara prea multe motive, in casa mea este cearta mai tot timpul, si am cazut si un examen la scoala auto de curand ca am avut o oarecare durere de cap mai ales in zona ochilor si nu prea am putut sa ma concentrez la condus.De felul meu sunt o pewrsoana deschisa si imi place sa ajut oamenii la nevoie dar de cand ma stiu am atras invidie .Dar cel mai mult ma nelinisteste ca am avut cateva nopti in care am vazut umbre pe pereti care se apropiau spre mine (precizez ca in timp ce eu eram treaz si cu ochii dechisi). Am mai intrat saptamana trecuta sau acum doua saptamani pe acest site si am cules cateva informatii .eu am o vecina despre care lumea spune ca s-ar ocupa cu lucruri mai necurate dar nu stiu sigur . Am fost la un preot saptamana asta ,l-am intrebat daca e vorba de vraji si mi-a spus ca e posibil ! Sper sa ma lamuriti si pe mine si sa ma sfatuiti ! va multumesc anticipat!!!

  81. edit this on 27 Jun 2009 at 11:54 am81sonia

    Multumesc mult pt informatii. N-am apucat sa merg ieri, insa voi tine cont de ce mi-ai spus si voi merge vinerea viitoare. Imi doresc sa fac tot ce se poate face pentru a ma marita cu barbatul pe care il iubesc. Nu stiu cat ajuta aceste slujbe, insa vreau sa merg si eu 9 saptamani la rand. Ceea ce imi doresc eu pare imposibil de realizat la ora actuala, insa cred in minuni.

  82. edit this on 29 Jun 2009 at 1:49 am82Igalis

    Draga Andrei,

    E posibil ca invidia cuiva sa iti influenteze bunul mers al vietii, dar nu este obligatoriu sa faca ceva concret, cu gaina neagra sau cu argint viu. Este suficient ca cineva sa iti gandeasca in mod constant raul si, daca nu esti o fiinta “pura” (in sensul ca iti purifici sufletul prin rugaciune zilnica, spovedanie si impartasanie) este posibil ca rautatea acelei persoane sa rezoneze cu propriile tale sentimente negative. Astfel, raul care ni se intampla, nu este altceva decat o repercursiune a gandurilor noastre negative. Cu alte cuvinte, cineva ne doreste raul iar noi ni-l facem singuri.

    Daca vei incepe sa lucrezi pentru curatirea propriului suflet, daca vei pune inainte de toate propriile pacate sau mici greseli incercand sa nu le mei faci, vei vedea ca in scurt timp lucrurile incep sa se aseze frumos de la sine. Atunci vei afla si daca cineva chiar a umblat cu lucruri necurate, pentru ca Dumnezeu ti-i scoate in fata.

    De regula, atunci cand incepi un asemenea demers de curatire a pacatelor, se intampla lucruri care par absurde. La prima vedere iti merge mai rau, te certi cu oameni apropiati pe care i-ai fi crezut prieteni, dar care in realitatea ascunsa iti fac rau. Dar Dumnezeu iti da si intelepciunea de a intelege, si puterea de a trece peste greutati. Este un fel de extirpare, uneori dureroasa, a ceva ce te tine ancorat in pacate. E un fel de moarte (a pacatelor) si inviere a sufletului. Sa nu te sperii si nici sa nu te opresti la jumatate. Cand vei invia iti vei dori sa mai treci o data prin toate senzatiile acelea pentru ca de fapt este un drum initiatic.

    Vei avea multe recaderi, dar nu vei cadea niciodata mai jos decat ai fost. Odata luminat, nu vei mai putea sa traiesti in intuneric fara a fi constient ca tu ai ales intunericul. Dumnezeu ne ingaduie chiar si asta, pentru ca, de la primii oameni creati de El, ne-a dat liber arbitru. Deci, tu alegi.

    Umbrele de pe pereti chiar pot exista. Daca te temi de ele fa-ti cruce si spune Tatal Nostru si vor disparea. Parintele Cleopa spunea ca atunci cand ai aparitii de genul asta sa nu crezi in ele nici daca arata a inger. Sa “zdrobesti capul satanei de piatra credintei invocand numele Mantuitorului”, spunand rugaciunea inimii:

    “Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul”.

    Parintele Cleopa (care a fost considerat sfant in viata) ne mai invata sa spunem aceasta rugaciune continuu. Ca pe o mantra. Atunci cand mergi pe strada, conduci masina, te relaxezi pe o banca, ai un ragaz in programul tau de lucru, spune aceasta rugaciune. Initial va fi undeva in minte, iar cu timpul ea va cobora in inima si atunci o vei putea spune continuu, facandu-ti intre timp treaba si vei simti o mare bucurie si liniste in suflet. Va functiona de la sine.

    Ca ultima recomandare iti sugerez sa cauti pe net cartile acestui parinte de la care eu invat si acum enorm. O serie de vreo 12-15 volume poarta numele de “Ne vorbeste Parintele Cleopa” si gasesti acolo lucruri extrem de interesante.

    Sper ca ce ti-am scris sa iti fie de folos.
    Cu drag,
    Igalis.

  83. edit this on 29 Jun 2009 at 1:55 am83Igalis

    Draga Sonia,

    Suntem in aceeasi oala. Nici noi nu am ajuns la slujba. Ceea ce iti voi scrie mai jos e mai mult pentru mine decat pentru tine.
    Se spune ca cel mai abil diavol este cel care iti spune ca e bine si frumos sa mergi la biserica si sa te rogi, dar ca daca acum ai treaba nu-i bai, o sa mergi maine. Si acest “maine” va deveni un maine perpetuu. De-aia nu e bine sa ii promiti lui Dumnezeu ca mergi azi la biserica si apoi sa pui altceva mai presus de asta.

    Cu drag,
    Igalis

  84. edit this on 29 Jun 2009 at 12:48 pm84andrei

    Draga Igalis,
    Iti multumesc sincer si ma bucur sa vad ca mai exista persoane ca tine,
    care le pasa de semenii lor! Vreau sa-ti spun ca am luat legatura cu un preot si am stiut ce am de facut ;asa ca pot sa spun ca sunt pe drumul bun si sper sa nu ma abat de la el.
    Pentru cei care poate se confrunta cu aceleasi probleme ca ale mele sau asemanatoare cu celor ce au postat pe acest blog, solutia sta in credinta: post,spovedanie si impartasanie si cel mai important sa nu lipsiti de la Sfanta Liturghie care se face in fiecare Duminica!
    Inca o data multumesc din suflet!!!

  85. edit this on 30 Jun 2009 at 1:54 am85Igalis

    Dumnezeu ne ajute pe toti draga Andrei si sa ne auzim (citim) cu bine! Mai astept vesti de la tine.

    Cu drag,
    Igalis

  86. edit this on 30 Jun 2009 at 11:32 am86laimeea

    Buna ziua! Inca nu imi vine sa cred ceea ce citesc cu atat mai mult ca mi s-ar putea intampla mie. Totusi cateva intamplari din viata mea incep sa ma puna pe ganduri … ma simt mai tot timpul obosita, trista, nu sunt multumita de nimeni si de nimic, parca nu mai sunt eu! Simt constant o piedica in tot ceea ce fac. Parca oricat de mult efort as depune intr-o anumita directie e zadarnic, nici un plan nu se mai adevereste, de parca nu ar mai depinde de mine … poate sunt doar deprimata sau poate nu…CEVA S-A INTAMPLAT! O sa incerc sa fac un rezumat. Locuiesc la camin in Bucuresti ( studenta asadar ). Fosta mea colega de camera, cu care ma intelegeam foarte bine, s-a dovedit a fi cu totul diferita fata de ceea ce credeam eu ca este ( si nu doar eu, ci si cei din jur ). Am stat 2 ani de zile cu ea, timp in care nu am avut niciodata certuri serioase, conflicte, ba chiar am fost in unele vacante impreuna. La sfarsitul anului scolar 2008 a venit o noua colega de camera ( in total trebuia sa fim 3 dar, printr-un noroc, anul acela ramasesem doar noi doua ), colega cu care m-a barfit, careia i-a spus tot felul de lucruri neplacute despre mine, unele cu totul aberante. Apoi si-a gasit o alta camera in care sa se mute si a plecat definitiv. Asa ca anul acesta am stat doar cu noua colega; aceasta “indoctrinata” fiind de cealalta va imaginati cate certuri oribile au urmat… Astfel am aflat ca vechea mea colega nu ma putea suferi…nu imi venea sa cred. Am hotarat intr-un final sa am o discutie serioasa cu persoana in cauza, poate descopar adevarul…si surpriza! aceasta mi-a confirmat fara nici-o jena toate informatiile primite. Dar inca nu am atins problema cea mare… in martie 2008 mi-a disparut un saculet de bijuterii. Ametita fiind, nu mai stiam nici eu ce facusem cu el. Imi aduceam aminte doar geanta in care l-am avut ultima oara si nu mai stiam sigur daca il scosesem sau nu de acolo. Parca stiam ca l-am scos, ca l-am pus in dulap, dar nu puteam fi sigura.Mai mult, mi se parea imposibil sa imi dispara din camera asa ca, am presupus ca l-am lasat in acea geanta, cu care am fost apoi la serviciu si de unde cel mai probabil au fost furate…mai ales ca aveam cateva colege pe acolo care “imi purtau sambete”. Teoria aceasta i-am impartasit-o si colegei mele cu care dupa cum spuneam ma intelegeam foarte bine…ba chiar ne mai si destainuiam diverse lucruri, ca intre fete. Mare mi-a fost insa mirarea cand in toamna anului 2008 in aceeasi geanta am gasit saculetul…in aceeasi geanta in care am cautat de n ori eu, in care s-a uitat si mama mea si nu a gasit nimic ( de ce nu am mai deschis acea geanta din martie pana in toamna? simplu… este genul de geanta pe care o folosesti in sezonul rece: imitatie de blana ) Pe moment m-am bucurat ca mi-am regasit bijuteriile, mai ales ca unele aveau si valoare sentimentala, am luat o pereche de cercei, un lantisor si le-am purtat in ziua aceea. Seara mi-a fost nespus de rau. Mi s-a facut frica. M-am uitat inca o data la geanta sa vad daca are macar captuseala descusuta, cautam o explicatie desi nici macar asa nu era de inteles cum de nu le gasisem avand in vedere ca ma uitasem nu doar o data si nu doar intr-o zi…iar saculetul era doldora de bijuterii, nici prea mare dar nici prea mic astfel incat sa poata fi trecut cu vederea. Uf, captuseala intacta…cand mi-au disparut bijuteriile nu stateam decat cu o singura persoana in camera…cu ea … Eu ce fac acum? Ar trebui sa fac ceva? Inca nu imi vine sa cred… as mai avea multe de spus … dar nu ar mai fi ceea ce am promis, adica, un rezumat, nu-i asa ?

  87. edit this on 30 Jun 2009 at 2:04 pm87LissaQ

    Draga mea,

    Mi-a facut placere sa citesc cateva dintre posturile de mai sus in sensul ca, pe marginea unui astfel de subiect, sa-i spunem de ordinul fantasticului, am intalnit comentarii realiste si de bun simt.
    Cred ca ma confrunt si eu cu aceasta problema a farmecelor. Nu stiu sigur cine s-a gandit sa-mi faca asa ceva, dar am cateva banuieli. Ideea este ca nu mi-au fost facute mie in mod special, ci mamei mele si probabil am fost si eu inclusa in aceasta ecuatie. Ea a facut cateva alegeri mai proaste si a ranit o femeie sau poate fi vorba despre femeia care a intrat in viata tatalui meu cu forta…Indiferent cine si cum, eu am fost afectata. Nu am crezut in asta si pot spune ca si acum am indoieli ca este posibil ca Dumnezeu sa permita sa mi se intample lucruri rele, in conditiile in care eu nu am facut rau nimanui si am cautat sa am o constiinta curata.
    Ieri am avut inca un episod de disperare si revolta in care-l intrebam pe El de ce-si bate joc de mine, de ce nu mi se intampla si mie lucruri bune in viata, mai ales in ceea ce priveste partea afectiva…Azi m-am hotarat sa caut pe net indrumare si am dat peste blogul tau, care, dupa cum spuneam si mai sus, mi s-a parut de bun simt. Stiu ca trebuie sa merg la biserica, insa imi repugna comportamentul preotilor viciosi si ahtiati dupa bani…Nu pot asculta un om, daca nu-l respect si cu atat mai mult sa-i urmez invatatura.
    Voi incerca sa ma duc la biserica Zlatari chiar de vinerea aceasta. E aproape de serviciul meu si sper sa ajung la 18:00. Voiam sa te intreb daca ar fi bine sa tin si post sau daca ar mai trebui sa fac ceva. Imi cer scuze daca ai mentionat aceste lucruri mai sus, insa nu am citit toate postarile.
    Mi se pare ciudat sa-i scriu unei persoane straine aceste temeri ale mele, dar mi-ai parut o persoana calda si cerebrala. Mi-ai castigat respectul si iti voi urma sfatul in aceasta problema, cu speranta ca Dumnezeu ma va ajuta sa inlatur aceasta piedica si sa fiu si eu in sfarsit fericita, nu doar sa am momente superficiale de fericire care doar sa-mi prelungeasca agonia.

    Multumesc frumos,
    L.

  88. edit this on 30 Jun 2009 at 2:35 pm88Igalis

    Draga Laimeea,

    Esti o fata tare desteapta si cu mult spirit. Bijuteriile de aur si mai ales pietrele se incarca foarte usor cu informatii (de tot felul). Te sfatuiesc sa nu le porti pana nu le purifici intai spalandu-le cu apa si sapun, le purifici 7 zile in sare marina (sarea aceea greceasca de se cumpara prin hipermarketuri), arunci sarea la wc si tragi apa de mai multe ori si apoi le stropesti cu aghiasma. De preferat e sa folosesti aghiasma mare sau sfintita cu molitfele Sfantului Vasile.

    Intr-adevar, e dubios ca nu le-ai gasit initial si au aparut ulterior. Pe de alta parte, o explicatie rationala ar putea fi ca a avut intentia sa si le insuseasca si apoi s-a temut de insistenta cu care le cautai si le-a pus la loc. Tu ia in calcul ambele variante si purifica-le.

    Cu drag,
    Igalis

  89. edit this on 01 Jul 2009 at 1:04 am89Igalis

    Draga LissaQ,

    Nu exista putere mai mare pe lume decat a lui Dumnezeu. Si norocul nostru este ca e un Dumnezeu bun. Nu El ne pedepseste, ci doar e absent atunci cand il alungam din inima noastra lasand loc raului. Nu trebuie decat sa Il chemi, sa-i faci loc in inima si sa ii ceri protectia.

    Da, ar fi bine sa tii post miercurea si vinerea si cele patru posturi mari de peste an.

    Nu te lasa influentata de doctrinele aniti-preoti, raul face campanie impotriva lor, iti garantez ca exista si preoti cu har, calugari sau chiar preoti de mir. Se spune ca preotii au ispite mult mai puternice decat noi laicii, iar un pacat al preotului cantareste infinit mai greu in fata Judecatorului. Da, unii nu sunt destul de puternici, dar sunt de compatimit si nu de judecat. Apoi, tu cand mergi la biserica nu te inchini zidirii ci Ziditorului, nu astepta sa faca preotul in locul tau demersul de purificare, el e doar un indrumator si un om investit cu putere de a lega si a dezlega, putere pe care a primit-o prin punerea mainii pe cap, prin hirotonie. Preotul, bun sau rau, nu face altceva decat sa devina un canal prin care Duhul Sfant patrunde si in tine atunci cand dupa spovedanie pune mana pe crestetul tau, se ridica in picioare (axis mundi, legatura simbolica intre cer, pamant si infern) si spune “sa-ti fie tie iertate pacatele…”

    Intelegi acum de ce avem nevoie de preot?

    Pe de alta parte, un duhovnic bun e un dar. Probabil ca il vei primi atunci cand vei fi pregatita sa intelegi ce inseamna un “duhovnic bun”. Sunt sigura ca il vei gasi la timpul potrivit si poate exact cand te astepti mai putin. Lasa-ti inima sa aleaga, nu mintea.

    Simt bucurie pentru tine ca te-ai hotarat sa mergi la Zlatari. Va fi un efort mare, dar sa nu te lasi invinsa de smecheriile diavolului care va incerca sa te scoata din biserica sau sa te impiedice sa ajungi.

    Eu ma confrunt cu asta acum si oricata teorie as tine altora, ma cam razbeste… Lupt in continuare.

    Mai astept vesti.
    Cu drag,
    Igalis.

  90. edit this on 01 Jul 2009 at 1:15 am90laimeea

    Multumesc pentru raspuns. M-am gandit si la acea varianta, insa persoana de care vorbesc nu ar fi avut nevoie de bijuteriile mele…are destule…iar in doi ani de zile cat am stat cu ea nu mi-a mai disparut nimic de valoare…totusi destul de dubios ca nu mi-a disparut aur ci argint (e drept ca aveau si pietre)…cine stie… poate cand le-a luat habar nu avea ce am in saculet sau “a incurcat borcanele”…m-am gandit la ea nu doar din cauza celor intamplate, este vorba de o persoana care se declara atee si care are obiceiul de a da in carti. Alta varianta pe care ar trebui sa o iau in calcul: poate chiar s-a intamplat ceea ce am crezut atunci, mi le-a luat si le-a pus inapoi una din fostele colege de serviciu. Imi dau seama ca, din pacate, in acea perioada aveam in preajma mai multe persoane rautacioase care numai binele nu mi l-ar fi putut dori. Momentan nu pot sa fac ceea ce m-ai sfatuit, bijuteriile sunt la mama mea, nu le-am mai purtat, i le-am dat ei in speranta ca are mai mult timp decat mine sa treaca pe la o biserica cu ele. Le-am dat cu apa sfintita dar atat. Ma ingrozeste faptul ca unii te pot uri fara motive intemeiate, uneori chiar oameni carora le faci bine, pe care ii consideri prieteni. De obicei, imi dau seama de intentiile si gandurile celor din jur, exista insa oameni mult mai ascunsi pe care cu greu ii poate citi cineva. De gandurile lor as vrea sa ma feresc, uneori gandul e o putere suficient de mare ca sa te influenteze negativ. Timp prea mult nu am la dispozitie, as vrea totusi sa incerc sa merg mai des la biserica…

  91. edit this on 01 Jul 2009 at 1:24 am91laimeea

    Eu din nou…Am o intrebare…poate parea puerila dar chiar nu ma pricep…din ce cauza poate trosni mobila? stiu ca se spune din bunici ca ai farmece facute si tot felul de minuni de-astea, dar poate exista si o explicatie logica, nu? Am inteles ca se poate intampla mai ales iarna din cauza diferentelor de temperatura de la o camera la alta? Ma poate lamuri cineva? Ah… si are vreo importanta daca mobila e veche sau noua? Mobila de la camin e noua si trosneste ingrozitor (au fost renovate camerele cam acum doi ani)

  92. edit this on 01 Jul 2009 at 2:00 am92Igalis

    Da, Laimeea, mobila se contracta si se dilata de la diferentele de temperatura si atunci trosneste la imbinari, dar pot fi si alte motive. Cele pe care le banuiesti. Atunci cand ti se fac farmece ai si feeling-ul ca raul care te bantuie nu e generat de tine sau de actiunile tale, dar ai si semne exterioare.

    Cand mi s-au facut mie prima data farmece, imediat ce m-a incaltat o doamna (cu mana ei!) cu niste sosete cu “mosmoande”, a cazut icoana Maicii Domnului de pe perete. Eram atee, deci nu am vazut in asta un semn, dar mi-a inghetat inima de stupoare. Sub ochii mei, icoana s-a desprins cu cui cu tot si s-a prelins pe langa perete, dupa pat!

    Mobila poate sa trosneasca si pentru ca in casa exista energii necunoscute si invizibile. Unii mai bantuie… Stropeste cu aghiasma prin casa (dar nu si in baie, ca e pacat) si arde putina tamaie macar la fiecare inceput de luna, daca nu mai des. O sa vezi ca persoanele malefice nu se vor mai simti bine la tine in camera.

    In perioada cand eram in divort si aveam banuiala ca sotul din vremea aia avea ceva facut, de cate ori aprindeam tamaie in casa si stropeam, ne certam infiorator si ajungeam sa ne comportam ca nebunii, ne bateam! Dar dupa o vreme, insistand cu slujbele de dezlegare pentru el, a venit acasa si a zis: ” ce frumos miroase in casa, ca la biserica!” Deci incepea sa scape de infuenta aluia pe care initial il deranja tamaia.

    N-ar fi rau sa chemi si un preot sa iti faca o sfestanie…
    Sper ca iti e de folos ce ti-am scris.
    Cu drag,
    Igalis

  93. edit this on 01 Jul 2009 at 5:52 am93sonia

    Si eu am auzit ca trosnitul mobilei ar putea fi un semn care sa tradeze farmecele. Si mie mi s-a intamplat. Ma trezeam noaptea si imi era foarte teama. Mai ales ca locuiesc singura. Aveam o teama de neexplicat si cred ca imi cautam si singura fricile. Pana la un moment dat cand m-am gandit ca orice ar putea fi, nu avem de ce sa ne temem de o lume nevazuta. Noi suntem oameni, suntem vii, reali, pe cand energiile sau ingerii, demonii, e cam greu sa se transforme in ceva fizic sa ne faca rau. Plus ca teama hraneste raul. Cu cat ne e mai frica cu atat cel cu coada ne infricoseaza si mai tare.
    Mi-e usor sa spun asta acum, dar in momentele acelea mi-a fost foarte greu. Adormeam numai dimineata, cand se facea lumina.
    Trebuie sa infruntam totul, cu curaj, ca si cum i-am da peste nas. Si evident, sa mergem la biserica, pentru a avea cel mai bun aliat alaturi de noi.
    Si cu toate ca iti spun lucrurile astea, pe care eu am incercat sa mi le insusesc pentru a trece mai usor peste acel episod “fermecat” din viata mea, tin sa iti marturisesc Igalis ca am auzit 2 povesti asemanatoare, de la 2 persoane care nu se cunosc intre ele.
    Ambele mi-au spus ca s-au intors de la serviciu acasa si ca au gasit toata casa facuta vraiste si ca nu isi gasesc raspuns pentru asta. Locuiesc singure, usa a fost inchisa cu cheia, totul a fost in regula cand au parasit apartamentul. Daca as fi auzit lucrul acesta de la o singura persoana, probabil ca nu as fi dat atentie. Dar in decurs de vreo 3 ani, am auzit de 2 ori aceeasi poveste. Iar a 2-a persoana care mi-a spus-o a fost “prietena” mea care mi-a facut vrajile. Ce parere ai? Nu ma sperie treaba asta, pt ca nu ma ocup cu astfel de lucruri, asa ca nu are ce sa mi se intample mie. Insa crezi ca exista astfel de razbunari malefice, vizibile, asupra persoanelor care umbla cu lucruri necurate? De la prima persoana chiar am auzit ca ar fi vazut si o lumina verde.

  94. edit this on 01 Jul 2009 at 12:28 pm94Igalis

    Draga Sonia,

    Si eu mi-am gasit casa vraiste intr-o noapte cand m-am intors de la o petrecere. Doar ca spiritele malefice care facusera asta plecasera si cu aparatul video, cu toate parfumurile si bijuteriile mele si ale sotului, cu toate 3 telecomenzile, iar linia audio era in dreptul usii de la balcon, urma sa plece si ea… si cel mai trist, au plecat si cu un aparat foto foarte scump care fusese al raposatului meu tata.

    Am iesit repede pe balcon si am vazut ca “stafiile” ne supravegheau de pe terasa de vizavi cu o bere in mana si cu ranjetul in coltul gurii. Am chemat politia si pana dimineata am dat declaratii. Dupa ce ne-am agitat ca niste virgine violate prin dulapurile cu lenjerie intima (scosesera TOT din dulapuri), politistul s-a scarpinat pe ceafa si a zis: ” Stiati ca nu va merge contoarul electric?” Am ramas cu gura cascata! Nu, nu stiam! Stiam doar ca pe noi ne-au pradat hotii, iar pe “organul” il durea in bascheti. Stiam si cine sunt hotii (vecini de etnie prietena) care locuiau la etajul 10. Nu ne-am recuperat niciodata paguba.

    Ti-am spus mai mult in gluma intamplarea asta pentru ca nu imi vine sa cred ca in cazul descris de tine mai sus acel “vraiste” l-a povocat altcineva decat mana omului.

    Exista fenomene poltergeist, dar nu am auzit in jurul meu de asemenea cazuri. Tu crezi?

    Cu drag,
    Igalis

  95. edit this on 01 Jul 2009 at 2:44 pm95sonia

    M-am interesat si eu ce sunt fenomenele poltergeist. Imi place sa nu cred in astfel de lucruri, dar mi-a atras atentia ca am auzit de 2 ori acelasi lucru.
    Raman la parerea mea ca lumea vazuta nu se intersecteaza cu lumea nevazuta. Si daca se intampla, poate suntem un pic obositi.
    Dar cred ca persoanelor care practica vrajitoriile nici bine nu le este. Poate nu li se da casa cu fundul in sus dar ceva tot li se intampla.
    Iti marturisesc ca acum ceva timp am fost la o ghicitoare.
    M-a “cucerit” prin telefon, in sensul ca mi-a dat o prietena doar sa o ascult la telefon, stiind ca nu prea sunt in tema cu aceste practici.
    Mi-a spus niste lucruri incredibile, stia ce operatii am, ce zodie sunt, ce probleme am.
    M-a convins si a 2-a zi eram la ea acasa. Mi s-a adeverit intr-adevar ce mi-a spus. Era o tipa la vreo 35 de ani, cu un copil mic.
    A 2-a oara cand am vrut sa mai merg, dupa vreo 2-3 luni, mi-a spus ca nu mai vrea sa dea in carti pentru ca i s-a imbolnavit copilul si se opreste.
    Deci vezi, exista aceasta constiinta a vrajitoarelor ca nu fac bine ceea ce fac. Se intoarce raul la ele negresit.
    Despre tipa asta, eu pot sa bag mana in foc ca lucra cu cele necurate, pentru ca este imposibil sa faci astfel de previziuni. Desi recunosc ca mi-au luat ochii cele 20 de icoane asezate strategic, langa masa de ghicit, nu m-am gandit nicio secunda ca il are pe Dzeu in suflet.
    Dar ma gandesc ca exista si vrajitoare care nu il invoca doar pe cel rau si care sunt conectate la divinitate si practica magia alba.
    Magia e magie si e de un singur fel asta cu siguranta, dar daca nu faci rau nimanui si ai credinta in suflet, il iubesti pe Dzeu, e pacat oare sa crezi in magia alba? Pacat sunt sigura ca este, pt ca e trecut in Biblie, dar te intreb din pct de vedere moral.

  96. edit this on 02 Jul 2009 at 1:47 am96Igalis

    E clar ca magia de orice natura este periculoasa, pentru ca acolo nu vin doar entitati luminoase ci este un razboi nevazut si cu cele intunecate. Da, exista calugari care au puteri extraordinare, cand intri in chilia lor te radiografiaza si ti-ar putea spune multe despre trecutul, prezentul si viitorul tau. Dar nu se indeletnicesc cu asta, ci iti spun cateva cuvinte despre ce ar trebui sa faci, cuvinte care iti pot schimba viata. Foarte vulgar, am putea numi asta ghicit. Asa cum un preot batran a nimerit din greseala la usa mea, mai demult, si mi-a spus niste lucruri legate de farmece. Mi-a explicat ce sunt, in ce conditii se leaga si ce am de facut. Ca sa nu te las curioasa, o sa iti spun si tie, asa cum o spun tuturor: sa mergi la biserica sa aprinzi o lumanare pentru cel care crezi ca iti vrea raul, sa ii ceri iertare daca l-ai suparat cu ceva si sa te rogi ca Dumnezeu sa-l ierte si sa va impace. Dar putem face asta din toata inima? Eu am putut. Preotul mi-a mai zis ca in curand dupa ce voi putea face asta cu toata sinceritatea, cel (sau cea) care a facut farmece imi va da o veste si imi va spune ce a facut si ca ii pare rau. Ei bine draga mea Sonia, in ambele cazuri cand mi s-au facut farmece s-a adeverit.

    Femeia care m-a “incaltat” si mi-a legat cununiile, l-a pus pe fiul ei sa ma sune si sa imi spuna a venit in Bucuresti si ca vrea sa avem o intalnire sa isi ceara iertare, ca simte ca nu mai are mult de trait si ca nu vrea sa moara cu pacatul de a se fi opus casatoriei noastre, ca poate acum eram fericiti la casa noastra. Nu mi-a spus ca a facut farmece, dar poate ca daca acceptam sa ma intalnesc cu ea mi-ar fi dat aceste detalii. Mi-a fost teama sa merg la ei acasa, asa ca i-am propus sa ne vedem la o cofetarie a doua zi. Intalnirea nu a mai avut loc pentru ca in seara cu telefonul, am fixat o intalnire prealabila cu fostul meu prieten (fiul ei) si a iestit foarte prost. S-a comportat ca un posedat, iar dupa asta nu a mai sunat.

    In al doilea caz, dupa ce am facut ce m-a invatat preotul, amorezul cu fermecaturi a aparut cu insistenta in viata mea si la scurt timp mi-a povestit tot ce a facut. A fost la o ghicitoare din Ploiesti si aia l-a invatat sa faca niste ritualuri cu un lacat si sa imi stopeasca cu apa descantata de ea peste tot pe unde umblu. Nu-mi venea sa cred cate detalii imi dadea, cum ca mi-a stropit si in pat, si in masina, si pe usa la mama, mi-a pus si dimineata in cafea…

    Iata dar, cum un preot “mi-a ghicit” si mi s-a adeverit pana in amanunt. De aceea strig din toti plamanii acum oamenilor sa mearga la biserica si nu la descantatoare. Atunci cand intri in legatura directa cu Divinitatea, nu mai ai nevoie de cuvinte sau de imagini sau ritualuri, ci pur si simplu STII, INTELEGI si mai stii si ce ai de facut. Este cea mai subtila si adevarata forma de a-ti cunoaste trecutul, prezentul si viitorul, pentru ca ajungi sa te poti autoevalua autentic. Viitorul e previzibil atunci cand stii adevarul despre tine insuti.

    Astazi o sa postez ceva despre ghicit si spiritism, lucruri traite de mine. O sa intelegi mai bine de ce nu mai vreau sa aud de asa ceva.

    Cu drag,
    Igalis

  97. edit this on 02 Jul 2009 at 3:19 am97sonia

    Astept cu interes! O zi linistita!

  98. edit this on 02 Jul 2009 at 6:29 am98Igalis

    Draga Sonia,
    De regula imi tin promisiunile, dar acum sunt pe drumuri cu diverse chestii urgente de rezolvat si nu am cum sa scriu. In clipa asta sunt pe laptopul sotului meu, dar promit ca imediat cum ajung acasa iti povestesc.

    Te pup, o zi buna!
    Igalis

  99. edit this on 02 Jul 2009 at 7:53 am99florin

    Draga Igalis, eu am mai scris despre o prb. de care nu reusesc sa scap, m-ai sfatuit sa merg la biserica asa am facut. Am fost la cateva slujbe de Maslu, am vb cu duhovnicul de acolo insa nu se cunoaste nimic. Am inceput sa tin si post, ma rog seara, nimic. Parca din ce in ce imi merge mai prost. Am vb si cu mama mea pentru ca un parinte te poate sfatui mai bine ca oricine. Ea se duce acum in locul meu la slujbele de Maslu pt ca eu nu mai pot merge din cauza serviciului. De curand mia spus ca a vb cu o ‘ghicitoare’ de la mine de la tara si ia spus ca am facute farmece de catre o persoana pe care eu o cunosc si care e tot timpul in preajma mea, are ochii albastri fapt care corespunde cu fosta mea prietena pentru ca ea a fost singura in preajma mea in ultimul timp. Mia mai spus si ca am mai scapat de ce aveam dar se tine mereu de mine si umbla pentru casatorie. Imi vine greu sa cred ca ar putea face asa ceva dar….nu pot sa fiu sigur. Cum o pot demasca, cum o pot face sa se opreasca ca nu mai stiu ce sa cred. Sunt bulversat total asa cum ar fi orice barbat in locul meu. Sa auzim de bine! Doamne ajuta!

  100. edit this on 02 Jul 2009 at 9:30 am100Igalis

    Draga Florin,

    Cred ca singura cale este sa te spovedesti si sa te impartasesti. Parintele Argatu spune in cartea asta: http://www.scribd.com/doc/4006433/Pr-ARGATU-Despre-vraji ca acolo unde este Duhul Sfant, diavolul (sau lucrarea lui care sunt farmecele) nu poate intra. Ca sa o demasti vei invata tot din cartea asta.
    Un citat din carte:
    „Daca urasti sotia, parintii, este de la vraji. Ti-a pus sange de la menstre in mancare. Acasa cu sotia nu poti face nimic. Barbat esti numai cu vrajitoarea (in sensul de femeie care a umblat pe la vrajitoare sa ii faca vraji – n.r.). Ajungi de nu te mai poti atinge de sotie.
    – Te dezlegi: Tii o saptamana post + spovedanie generala (toate pacatele de la 7 ani pana in prezent) + Maslu + rugaciuni.
    Dezlegare: post negru vinerea pana la ora 24 + rugaciuni
    – in timpul zilei: faci rugaciuni + Tatal Nostru spus cat mai des
    – seara: Aprinzi 9 lumanari asezate in cruce + Acatistul Mantuitorului + 40 de matanii.
    La preot mergi sa-ti citeasca Molitfele Sfantului Vasile.
    – Nu lipsi de la Sfanta Liturghie, care este cea mai puternica slujba.”

    Citeste, iti va fi de folos!
    Cu drag,
    Igalis

  101. edit this on 03 Jul 2009 at 11:00 am101florin

    Buna Igalis! Am citit cartea pe care mi-ai recomandato si iti multumesc! Astazi nu am avut ce face si am sapat putin pamantul la florile din casa. Am gasit in glastra de la ficus foarte mult par. De unde ar putea apare acolo? Eu in nici un caz nu l-am pus! Ce parere ai ?

  102. edit this on 03 Jul 2009 at 1:59 pm102Igalis

    Al cui crezi ca e? Lung, scurt, ce culoare, are si ate sau alte materiale? Cu cine locuiesti? Poate are obiceiul sa isi scoata firele care cad, le face ghemotoc si le pune pe unde apuca. Era ingropat complet?

  103. edit this on 06 Jul 2009 at 6:48 am103LissaQ

    Draga mea,

    Am ajuns vineri la Zlatari pe la 6. Ai avut dreptate, era f cald, insa am rezistat pana la sfarsitul slujbei. Nu am trait vreun sentiment pregnant, insa pot spune ca in ciuda durerii de cap pe care o aveam, ma simteam mai usoara… Sper sa ajung si vinerea aceasta, insa e destul de greu pentru ca in week-end-uri plec din Bucuresti. Este important sa fie consecutive cele 9 vineri sau nu conteaza?
    Oricum, chiar daca nu se realizeaza schimbari vizibile in viata mea, am avut un sentiment de “bine” si mi-ar placea sa reusesc sa includ in programul meu aceste vizite in mod regulat.
    In caz ca am noutati, te tin la curent.

    O zi excelenta!

    L

  104. edit this on 06 Jul 2009 at 10:20 am104Igalis

    Draga LissaQ

    Si noi am fost vinerea trecuta la slujba. Nu e nevoie sa fie 9 consecutive, dar sa nu te opresti pana nu le faci pe cele 9. Ma bucur ca ai simtit liniste. La fiecare slujba vei simti cate ceva, sau se vor intampla lucruri (dupa slujba) care vor avea o insemnatate subtila. Nu te astepta sa iti cada candelabrul in cap sau sa te pupe sfintii zugraviti pe pereti, dar asteapta-te la simboluri menite sa-ti lumineze calea.

    Te pup si mai astept sa imi mai scrii.
    Igalis

  105. edit this on 07 Jul 2009 at 9:43 pm105adi eu

    am 21 de ani si cred ca sunt vrajit.am o problema foarte mare cu numerele,fac acelasi lucru de mai multe ori de parca mar obliga cineva,si cand se apropie seara sunt foarte nervos,ajung sami dau cu capul de pereti din cauza numaratorilor,de parca ma obliga cineva sa fac un lucru pana la un anumit numar,in momentul cand numar ma enervez cel mai tare parca as fi un om nebun nu ma pot controla,pun o intrebare de o gramada de ori,si desi stiu raspunsul continui sa intreb.nu pot invata citesc un cuvant de o gramada de ori,parca mar controla cineva,simt ca-mi pierd mintile,totul este bun in viata mea in afara de aceste numaratori care sunt grele pentru mine.

  106. edit this on 08 Jul 2009 at 4:21 am106Igalis

    Draga Adi,

    Prima tentatie a fost sa te intreb daca ai fost la un psiholog, pentru ca aceasta manifestare e un sindrom obsesiv-compulsiv, dar apoi mi-am adus aminte ca si eu am avut asemenea obsesii si compulsii, dar erau mai putin chinuitoare. Aveam obsesia sa calc pe prima treapta a scarilor din bloc, inainte ca usa de la intrare sa se inchida.

    Nu e grav, este un accent pe personalitate. Probabil iti place si simetria obiectelor, esti un om cu o moralitate inalta, ceri asta atat de la tine cat si de la ceilalti, esti critic si autocritic, iti trec prin minte si lucruri mai putin morale dar te autoblamezi pentru ele… e tipic personalitatii obsesionale. Dar nu face confuzia cu nebunia, nu esti pe cale sa innebunesti atata vreme cat ai critica simptomelor, adica esti constient ca nu e un comportament normal.

    Eu personal consider ca psihopatologia si psihiatria nu sunt destul de destupate in conceptii incat sa ia in calcul si fenomenele mai putin cuantificabile, cum sunt farmecele sau vrajile, de aceea ar fi mai neproductiv sa incepi sa alergi pe la psihoterapeuti decat sa alergi pe la biserici. Poti sa le faci pe ambele daca ai timp si energie, dar pana atunci iti sugerez un exercitiu simplu:

    – Cand iti vine sa numeri, inlocuieste numaratoarea cuvintelor, a literelor sau a obiectelor cu numaratoarea Rugaciunilor Inimii:

    “Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul”.

    Incepe cu un numar de 9 repetari, a doua zi scade la 8, apoi la 7… si tot asa pana ajungi la 3. Spune-ti mental ca aceasta inlocuire iti va fi de ajuns o data pe zi, dupa care te vei putea concentra nestingherit la toate activitatile pe care le ai de facut in ziua respectiva.

    Nu in ultimul rand, mergi la biserica in fiecare Duminica la Sfanta Liturghie. Poate vorbesti si cu un preot…

    Te rog sa imi mai scrii, vreau sa stiu cum te simti.

    Cu drag,
    Igalis

  107. edit this on 10 Jul 2009 at 2:39 am107sonia

    Igalis, cred ca te confrunti cu fel de fel de experiente intalnite aici pe site si cu fel de fel de moduri de a gandi si de a percepe lumea. Te inteleg ca nu vrei sa impartasesti cu mine sau cu noi anumite experiente proprii. In tot cazul, cel mai important este sa invatam singuri din ceea ce patim si poate, daca avem sufletul frumos si pe Dzeu cu noi, sa transmitem mai departe doar invatamintele noastre si sa oferim doar sfaturile care poate pe noi ne-ar fi ajutat in acele momente.
    Cunoasterea este foarte importanta, chiar si in acest domeniu. Credinta vine din suflet insa trebuie sa cunosti si cateva lucruri. Eu daca as fi stiut ca Impartasania ma apara de farmece, ca Dzeu ma ajuta intr-adevar, dar ca trebuie sa fac si eu cateva lucruri minime, cum ar fi sa ma rog sau sa ajung la biserica, totul ar fi fost diferit.
    Dar am depasit acea perioada si ma bucur sa vad ca sfatuiesti oameni care sunt poate in aceeasi stare in care am fost eu atunci si totul era negru in fata mea.

  108. edit this on 10 Jul 2009 at 3:35 am108Igalis

    Draga Sonia,

    Chiar vreau sa impartasesc oamenilor din cele traite de mine. Chiar si in momentul asta ma confrunt cu greutati care nu par intamplatoare. Studiez carti, merg la biserica si atunci cand voi depasi stadiul actual, cel in care inca ma intreb “cum e posibil sa se tina ghinioanele lantz in viata mea?”, voi avea ce sa ii invat si pe altii. Pana atunci, uite o carte care ma ajuta sa imi raspund la atare intrebari:
    http://www.scribd.com/doc/13629674/Constant-In-Gheorghita-Terapia-Spiritual-A

    Cu drag,
    Igalis

  109. edit this on 10 Jul 2009 at 3:44 am109Igalis

    Am uitat sa iti spun ceva. Draga Sonia, am avut in viata mea parte de Lumina lui Dumnezeu in cele mai negre momente ale vietii. Din pacate nu exista o constanţa in acea traire decat daca te rogi neincetat. Cum noi suntem fiinte sociale si interactionam cu oamenii, muncim ca sa ne castigam painea si uneori abandonam parte spirituala a vietii pentru a rezolva micile desertaciuni materiale, inima se impietreste si te trezesti incet, incet, intr-un nou episod negru al vietii. Si atunci o iei de la capat. Intr-un asemenea stadiu ma aflu acum. Am alunecat pe panta si acum ma tarasc pe coate si genunchi inapoi spre varful muntelui. Un lucru e sigur: niciodata nu poti aluneca cu mult mai jos decat ai ajuns, dar urcusul devine din ce in ce mai greu. Ma straduiesc!

    Doamne ajuta!
    Igalis

  110. edit this on 10 Jul 2009 at 5:31 am110florin

    Igalis vreau sa te mai intreb ceva te rog. Ti-am scris ca am gasit niste fire de par in pamantul de la flori. Astazi am hotarat sa schimb complet pamantul si cand am ajuns la radacina ficusului am gasit o punga impachetata. Nu stiu daca are ceva in ea ca sincer nu am curaj sa o desfac. Fosta mea prietena a schimbat pamantul ultima data la flori. Se poate sa fi facut ceva? Din cate am citit in cartea pe care mi-ai recomandato am vazut ca in pamant nu mai au nici o putere farmecele. Astept vesti de la tine! Multumesc anticipat.

  111. edit this on 10 Jul 2009 at 6:11 am111Igalis

    Ba au Florin, ia punga aia cu manusi chirurgicale (de-alea de latex care se cumpara de la supermarket), sau daca nu ai, pune-ti doua pungi pe maini si apoi desfa punga. Vezi ce e in ea. Apoi du-te si ingroap-o undeva afara, spala ghiveciul pe interior si stropeste-l cu agheazma. Fa ce scrie in carte. Apoi scrie-mi ce continea punga. Ingroapa si manusile!

  112. edit this on 10 Jul 2009 at 6:16 am112Igalis

    P.S. Nu te lansa cu intrebari la fosta ta prietena, nu e cazul sa iti stie toate miscarile. Ii vei spune ce crezi abia in momentul in care esti sigur ca face ceva.

    Doamne ajuta!
    Igalis

  113. edit this on 10 Jul 2009 at 6:31 am113Igalis

    Florin,
    Uite inca o carte care iti poate fi de folos:

    http://www.scribd.com/doc/13629674/Constant-In-Gheorghita-Terapia-Spiritual-A

    Igalis

  114. edit this on 10 Jul 2009 at 9:10 am114ellla222000

    buna tuturor sa stiti ca nici eu nu cred in farmece dar ce mi se intampla mie de cateva luni ma face sa ma gandesc la orice,am cunoscut un baiat totul a fost super ma iubea enorm ,m-a prezentat familiei lui spunandu-le la toti ca eu sunt cea cu care vrea sa se insoare,a tinut mortis sa ma mut cu el am facut-o si pe asta ,totul se desfasura normal si acasa ,eu am fost plecata o saptamana din tara cand m-am intors el era schimbat total nici nu-l mai recunosteam,pleca de acasa cu zilele,nu-mi raspundea la tel,venea beat care el nu facea asa ceva ne certam din orice ,nu mai manca deloc acasa ,pur si simplu si cand dormeam unul langa altul se intorcea cu spatele la mine,astea ca astea dar problema este ca incepuse sa se intample si in casa lucruri ciudate ,in timp de doua sapt la rand mi se spargea in casa tablouri ,pahare ,scrumiere si fara sa le arunc eu sau el pur si simplu cadeau si se faceau praf!!!!si toate astea cred ca din cauza unei foste de a lui cu care si acum cred ca se intalneste cu ea ,dar totusi mie imi spune in continuare ca ma iubeste si ca vrea sa se insoare cu mine si unde mai pui ca vrea si copii de la mine ,ce sa mai cred nu mai stiu sunt disperata

  115. edit this on 10 Jul 2009 at 9:30 am115ellla222000

    va rog dati-mi un sfat in legatura cu ce v-am povestit si vreau sa mai spun ca nici eu nu ma mai simt atat de bine de cand se intampla toate astea am momente cand ma apuca tremuratul iar o data chiar mi s-a intamplat sa nu mai vad nimic in fata ochilor simteam cum imi circula sangele cu o viteza f mare in corp pana in cap si efectiv am cazut din picioare ,a trebuit sa stau o ora jos ca sa imi pot reveni iar cand m-am dus la baie sa-mi dau cu putina apa pe fata m-am iutat in oglinda si la fata eram verde ca sa zic mai bine aveam culoarea unui om mort,m-am speriat f. tare dupa cateva minute ma simteam ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

  116. edit this on 10 Jul 2009 at 12:03 pm116Igalis

    Draga Ellla,

    Cred ca nu vei putea sa il duci prea usor la slujbe de dezlegare. Stropeste-i camasile cu agheasma (hainele care se ating de piele), incearca sa-l duci pentru inceput la o Liturghie, duminica de la 09.00. Bine ar fi sa il si miruiasca preotul la sfarsitul slujbei, dar daca are ceva facut si el nu crede, o sa-ti fie tare greu sa il duci la biserica sau sa il faci sa stea pana la sfarsit. Aprinde tamaie in casa (daca poti, zilnic), stropeste prin casa cu agheasma (nu in baie, ca e pacat) sau daca poti, cheama un preot sa va faca o sfeştanie. Citeste rugaciuni si pentru el, iar cand ai mai mult timp pentru rugaciuni, citeste Paraclisul Maicii Domnului (il gasesti tot in cartea de rugaciuni).

    Uite niste carti care sa te orienteze in ce ai de facut:
    http://www.scribd.com/doc/4006433/Pr-ARGATU-Despre-vraji
    http://www.scribd.com/doc/13629674/Constant-In-Gheorghita-Terapia-Spiritual-A
    Se citesc usor si iti vei gasi cu siguranta raspunsurile la intrebari.

    Slujbele de dezlegare se fac in fiecare vineri de la ora 18.00 la biserica Zlatari (Calea Victoriei, vizavi de CEC-ul mare, alaturi de Muzeul de Istorie), dar iti trebuie multa vointa sa mergi la 9 slujbe, pentru ca e foarte aglomerat, cald, iar lumea lesina pe capete. Azi au scos pe brate doua femei. Eu am fost de doua ori cate 9 si am avut niste rezolvari spectaculoase!

    Daca te mai pot ajuta cu ceva scrie-mi.
    Cu drag,
    Igalis

  117. edit this on 10 Jul 2009 at 2:39 pm117ellla222000

    Iti multumesc mult de sfat Igalis si am sa incerc sa fac ceea ce ai spus de dus la biserica pe el in nici un caz nu am sa reusesc ,am sa caut cartile si am sa le citesc cu mare atentie sper si ma rog la Dumnezeu in fiecare zi sa-mi dea putere sa trec peste toate astea dar se pare ca si puterile mele s-au cam epuizat ,ma rog sa faca in asa fel ca acest calvar sa se termine si sa ne scoata la lumina pe amandoi !iti urez multa sanatate si intelegere din partea celorlalti asa cum si tu stii sa-i intelegi si sa-i asc ulti pe fiecare in parte draga Igalis

  118. edit this on 11 Jul 2009 at 12:32 am118Igalis

    Draga Ellla,

    Sunt sigura ca daca te straduiesti va fi bine. Dumnezeu nu e surd sau orb si nici neputincios. Se spune ca iti numara pasii pe care ii faci margand la biserica si pentru fiecare iti da rasplata.

    Curaj! O sa fie bine.

    Cu drag,
    Igalis

  119. edit this on 19 Jul 2009 at 8:51 am119florin

    Igalis, daca de exemplu aflam cine ne face rau, ce putem face ? Cum o putem opri sa faca lucruri necurate? E bine sa ii spunem sau o lasam asa fara sa stie ca am aflat…Nu stiu cum as putea sa nu ii spun nimic, sa treaca pe la mine si sa creada ca imi este ‘prietena’

  120. edit this on 19 Jul 2009 at 11:35 am120Igalis

    Florin,

    Eu am procedat asa: am inceput sa merg la slujbe de dezlegare si cam pe la a doua m-am intalnit cu omul care a fost la fermecatoare pentru mine. I-am spus in gluma ca daca a umblat pe la babe a gresit aia farmecele, ca ne omoara si pe mine si pe mama, ca ne e foarte rau. Slabisem 9 kg intr-o saptamana si un pic a fost socat sa constate ca nu mint. Initial nu a recunoscut, dar cand i-am zis ca a face farmece este un pacat grav, ca pentru un avort canonul si oprirea de la impartasanie e de 7 ani, iar pentru farmece e de 20 de ani, s-a razgandit. Dupa vreo doua slujbe la care a venit cu mine, a recunoscut si mi-a spus cu lux de amanunte ce a facut. Toata povestea o gasesti la urmatorul post ” Farmece in lacate”.

    Depinde in ce relatii esti cu persoana. Daca nu sunteti in relatii apropiate si poti sa te detasezi complet de contactul cu ea, nu e nevoie sa ii zici, dar trebuie sa ii aprimzi lumanari de cate ori te duci la biserica, sa Il rogi pe Dumnezeu sa o ierte si sa iti ceri si tu iertare de la ea pentru supararile pe care poate i le-ai pricinuit fara sa iti dai seama. Atunci cand o faci din toata inima, o sa vezi ca iti va da vesti ca vrea sa iti spuna ceva, ca ii pare rau. Eu in primul caz asa am patit, dar am refuzat sa ma duc la ea in casa si nu a apucat sa imi spuna pentru ce voia sa imi cera iertare. Nici nu a mai fost nevoie. Stiam deja. Pe femeia aia nu am mai vazut-o niciodata de atunci de cand m-a incaltat cu ciorapii si mi-a legat sireturile.

    Tu ai aflat ceva concret?
    Cum iti merge?

    Cu drag,
    Igalis

  121. edit this on 19 Jul 2009 at 3:30 pm121florin

    Multumesc pentru sfaturi Igalis. Am fost si eu la cateva slujbe de Maslu dar acum nu mai pot merge pt ca sunt la sv si nu am cum sa ajung. Merge mama in continuare pt. mine ca sa fac macar un nr. de 9 ca asa ar fi bine din cate am inteles.Sincer incepe sa imi mearga mai bine.Am rezolvat si cu serviciul, am gasit ceva bun iar pe plan sentimental incepe sa se mai aranjeze viata. Eu am mai scris ca mama a apelat la o femeie care ghiceste in carti iar cand a pus numele celei pe care eu o banui acea femeie a spus ca ea este cea care imi face rau si umbla pt casatorie.Stiu ca este un pacat sa te duci la astfel de oameni dar macar asa stiu mai multe si de cine sa ma feresc. Astazi am fost la Liturghie si dupa ce m-am miruit am pus o lumanare pt cea pe care o banui si am cerut sa ii fie iertate pacatele si eu sa fiu iertat de catre ea. Chiar astazi m-am intalnit cu respectiva fata (fosta mea prietena ) cu care am stat 3 ani si am incercat sa o fac sa inteleaga ca intre noi nu mai poate fi nimic si dragoste cu sila nu se poate, i-am cerut iertare pt raul pe care i l-am facut sau daca i-am facut si ea sia cerut iertare daca mia facut rau. I-am zis sa mearga si ea la biserica si sa se spovedeasca si a zis ca asa va face. Sper sa o fac sa inteleaga ca e bine sa lase lucrurile in voia lui D-zeu. Eu am sa continui sa ma duc la biserica ca numai asa ne putem feri de raul facut de alte persoane rau voitoare.

  122. edit this on 20 Jul 2009 at 12:30 am122Igalis

    Bravo Florin, ma bucur mult pentru tine!

    Doamne ajuta!
    Igalis

  123. edit this on 20 Jul 2009 at 6:30 am123any

    As dorii sa va povestesc si eu prin ceea ce trec si poate imi da cineva si mie un sfat .Am 28 de ani si pana acum nu am avut nicio relatie serioasa .Cand un baiat ma place si ajung sa il plac si eu , dispare fara nicio explicatie , sunt convinsa ca am farmece facute si nu imi mai gasesc puterea de a ma zbate. Am incercat prin biserici si manastiri , am chemat si preotii acasa dar nu se schimba nimic. Am tot gasit prin casa sarme subtiri , broasca moarta sub covor si alte chestii. Am cautat tot felul de explicatii si scuze pentru ca ma indoiam ca cineva are o putere asa de mare si un suflet asa de rau. Am plans ani la rand si speram ca anul care venea sa am pe cineva alaturi si sa pot intra si eu in randul lumii , dar din pacate nu a fost asa. Cu toate ca sunt o persoana credincioasa imi este foarte greu sa merg la biserica , poate din cauza faptului ca am tot sperat la o minune care nu a venit. Ii multumesc lui Dumnezeu pt tot ceea ce mi-a dat mai ales pt familia pe care o am dar imi lipseste cel mai de pret lucru, dragostea unui barbat si posibilitatea de a intemeia o familie.

  124. edit this on 20 Jul 2009 at 10:45 am124Igalis

    Draga Any,

    Te inteleg, dar nu poti concepe un ajutor fara Dumnezeu. Nu-ti pierde speranta si nu lasa raul sa te biruie. Mergi la biserica Zlatari la dezlegari. 9 slujbe.

    Citeste comentariile de mai sus si vei afla toate amanuntele. Clar ai ceva facut din moment ce ai gasit o broasca moarta sub covor!

    Citeste si cele doua carti pe care le-am recomandat mai sus.
    Nu dispera, nu exista putere mai mare decat cea a lui Dumnezeu.

    Cu drag,
    Igalis

  125. edit this on 20 Jul 2009 at 12:56 pm125any

    Iti multumesc pt sfat si sper sa reusesc .Sunt multe persoane care nu cred in farmece si nu au cum sa inteleaga aceste lucruri decat daca trec prin ele. Cateodata ajung sa cred ca ma lupt cu morile de vant si ca orice as face este in zadar .Din pacate farmecele se fac cu mai mare usurinta acum si tot mai multa lume se plange de acesta problema. Sunt persoane care cred ca cea mai mica problema sau cea mai mica piedica se datoreaza farmecelor , ceea ce nu este adevarat. In viata trebuie sa ai mare grija cu cine te imprietenesti sau mai bine zis cu cine te certi , pt ca rautatea oamenilor este foarte mare si pt cateva vorbe aruncate in vant poti suferii o viata intreaga. Persoana pe care o banui eu este chiar bunica mea .

  126. edit this on 20 Jul 2009 at 6:37 pm126lulu

    knd am citit povestea de mai sus m-am vazut pe mine si cred k eu sunt blestema nu am farmece pt k la varsta de la 19 ani si pana acum in zilele noastre adica am 24 de ani, acum am realizat k sunt blestemata am avut tentativa de sinucidere de 2 ori, eu nu vreau acest lucru dar nu ma pot stapani si totul a inceput de knd m-am despartit de ceea mai buna amica a mea care am copilarit cu ea, am trecut prin multe spitale, pastile, doctorii mi-ai spus k nu am nimic sunt sanatoasa am facut multe texte, reuniuni si sunt sanatoasa, dar de unde dorinta asta de a-mi face rau, ma pute-ti ajuta si majoritatea mi-a spus k sunt blestema eu nu cred dar poate o fi adevarat?????????????

  127. edit this on 21 Jul 2009 at 12:03 am127Igalis

    Draga Any si Lulu

    Ai mare dreptate. E mai comod sa crezi ca cineva iti face farmece decat sa iti vezi propriile pacate. Dar exista un adevar de care nu poti sa fugi la nesfarsit si care vine sa ceara dreptatea intr-o buna zi. De aceea trebuie sa aprindem lumanari la biserica si sa ne rugam ca oamenii pe care i-am suparat sau ne-au suparat sa ne ierte. Ne mai rugam si ca Dumnezeu sa ne impace, sa ne intoarca impreuna la dreapta credinta. Daca esti un om curat, care se spovedeste si se impartaseste des, daca traiesti frumos si iti iubesti semenii, nimic din ce fac cei ce credem ca ne urasc nu ne atinge. Dar este esential sa intelegem ca ura nu se poate neutraliza cu ura, asa cum pe diavol nu-l poti bate cu alt diavol!

    De obicei propria necredinta ne aduce nefericirea. Nu putem lupta cu toate fenomenele de magie si fermecatorie, blestemele sau ura celor pe care ii suparam (fara sa stim uneori), dar putem sa fim curati, sa meritam ca Sfantul Duh sa salasluiasca in noi prin sfanta Impartasanie. Acolo unde e Sfantul Duh, niciun diavol nu poate intra.
    Asta putem face cu usurinta, sa ne protejam.

    Cu drag,
    Igalis

  128. edit this on 21 Jul 2009 at 1:12 am128any

    Sunt foarte multe persoane care sufera si nu gasesc un motiv sa se mai trezeasca dimineata insa nu trebuie sa atentam la viata noastra pt ca este cel mai mare pacat si chiar nu am mai avea nicio o salvare. Si eu ma gandesc cateodata de ce sa ma mai dau jos din pat ca oricum nu se intampla nimic nou dar sunt si momente frumoase in viata , important este sa vedem si partile bune. Cred ca foarte multa lume trece prin situatii asemanatoare dar le este teama sa recunoasca pt ca vor fii luati in gluma. Ma uitam in jurul meu si mi se parea ca la ceilalti din jur totul este roz , dar daca stai si analizezi nimeni nu le poate avea pe toate .Daca am avea o viata frumoasa nu cred ca s-ar duce prea multa lume la biserica sa-i multumeasca lui Dumnezeu , in general lumea isi aduce aminte doar cand au probleme.

  129. edit this on 21 Jul 2009 at 1:36 am129any

    Ma uit in jurul meu si vad ca din ce in ce mai mult tineret vine la slujba de dezlegare semn ca foarte multi se confrunta cu aceeasi problema .Inainte credeam ca eu sunt singura care trece prin astfel de probleme si nu intelegeam pt ce platesc cu atata suferinta , dar nu trebuie sa fim neaparat noi de vina pt ca blestemul sau farmecele ar fii fost facute pt parintii nostrii. In cazul meu nu pot spune ca mi-a facut cineva pt ca m-am certat sau l-am facut sa sufere deorece aceeasi soarta o are si sora mea si ar fii prea mare coincidenta sa ne faca farmece doua persoane diferite. Cred in farmece pt ca stiu ceea ce traiesc , tin sa precizez ca sunt o persoana draguta si intru in contact cu foatre multa lume asa ca nu se poate pune problema ca nu are cine sa ma aleaga pt ca nu ma place sau ca sunt izolata de lume.
    Ii rog pe cei care citesc si care se confrunta cu aceleasi probleme sa aiba curajul sa scrie sau poate chiar sa ne spuna daca au avut leac. NU CRED IN VRAJITOARE si nu va sfatuiesc sa apelatii la ele pt ca nu stiti ce va asteapata.

  130. edit this on 21 Jul 2009 at 7:04 am130gogul

    va rog lasati si voi un id de mess sa va intreb ceva in legatura cu aceste fenomene,

  131. edit this on 21 Jul 2009 at 7:12 am131gogul

    Am decis sa nu mai stau sa stept un id de mess si sa va povestesc ce am paatit.

    Acum 2 ani de zile menajera mea a gasit intr-un dulap ; un ghem de ata si o pucata de panza alba(cred ca era o bucata de perdea) prinse intre ele cu un ac de siguranta si acestea la randul lor agatae in 2 cuie . M-am speriat cand mi le-a aratat si mi-a spus ca este un ”mosmon” Va rog mult sa ma informati si pe mine in legatura cu acest lucru.
    Merci

  132. edit this on 21 Jul 2009 at 7:20 am132gogul

    am uitat sa menztionez faptul ca in aproximativ acelasi loc , am gasit o poza a mamei bagata intr-un pachet cu lumanari , deasupra fiind pusa emblema de erou de razboi a bunicului meu . Mama mea este o persoana importanta in comunitatea mea si asta ma face sa cred ca cineva ne vrea raul.

  133. edit this on 21 Jul 2009 at 11:36 am133Igalis

    Draga Gogul,

    Inainte de a ne alarma ar fi util sa stim daca acele obiecte ar fi putut fi puse acolo de cineva din famile. Dupa descriere chiar pare sa fie un “mosmond”, adica o lucratura facuta cu descantece pe obiecte care apartin victimelor.

    Ati observat sa se schimbe situatia de la o vreme? Adica, s-a imbolnavit cineva din familie, te simti dependent de iubirea vreunei femei anume, pagubiti material, s-au incurcat afacerile care pana acum mergeau bine, se simte cineva din familie deprimat ?

    Dupa ce imi spui aceste amanunte putem sa intelegem daca sunt farmece si ce se face in cazul asta.

    Cu drag,
    Igalis

  134. edit this on 21 Jul 2009 at 12:50 pm134gogul

    Chestia asta mi s-a intamplat acum 2 ani si de atunci ne merge foarte bine , pe plan financiar ; am achizitionat mai multe masini , si o noua casa . Normal acum pe criza au scazut . Pe planul sanatatii insa… mama mea s-a cam imbolnavit…cam din aceea perioada .
    In casa mea a intrat multa lume , in speta ; rude , prieteni de familie si nu stiu daca as putea banui pe cineva pt ca majoritatea ne erau foarte apropiati . Singura pe care as putea-o banui este fosta mea menajera care avea cam in jur de 60 de ani si la o asa varsta cred ca s-ar pricepe la mosmoande

  135. edit this on 22 Jul 2009 at 3:17 am135Igalis

    Draga Gogul,

    Nu poti banui o persoana numai dupa criteriul “varsta”, iar daca prosperitatea familiei nu a diminuat ci chiar a crescut, poate ca nu e cazul sa te ingrijorezi. Sanatatea mamei poate sa tina de varsta, de activitatile stresante sau chiar de o mostenire genetica.

    De obicei, cand ti se fac farmece, schimbarile din viata sunt notabile si deranjante. Par situatii absurde si nu isi gasesc explicatii rationale. De regula SIMTI clar ca e ceva necurat care iti influenteaza o latura sau chiar mai multe ale vietii. Cateva exemple: slabesti brusc un numar de kg exagerat, iti apar vanatai pe corp fara sa te lovesti, te simti extrem de deprimat fara motive reale, iti perzi seviciul sau pagubesti fara a face ceva gresit, te certi des cu partenerul din motive minore, cineva din familie isi schimba brusc comportamentul si face lucruri rele pe care nici macar nu le constientizeaza… sunt manifestari iesite din comun si nu se indreapta de la sine. Medicii nu reusesc sa puna diagnosticul, anturajul te percepe ca avand un comportament straniu, realatiile se deterioreaza…

    Daca nu ti se intampla asa ceva, e posibil ca acele obiecte sa fi fost puse in dulap fara a avea vreo insemnatate anume.

    Iti recomand aceste carti:
    http://www.scribd.com/doc/4006433/Pr-ARGATU-Despre-vraji
    http://www.scribd.com/doc/13629674/Constant-In-Gheorghita-Terapia-Spiritual-A

    Dupa ce le citesti, vei reusi sa intelegi daca e cazul sa te alarmezi. Oricum, si cu mosmoande si fara, iti recomand sa mergi in fiecare duminica la Sfanta Liturghie. Este cea mai puternica dintre slujbe si te protejeaza toata saptamana. Cu credinta in Dumnezeu, toate relele sunt tinute la distanta.

    Cu drag,
    Igalis

Read Full Post »