Emy a pus o intrebare care mi-a stimulat apetitul de confesiuni. Tot ce veti citi este adevarat si martori imi sunt chiar personajele din povestea de mai jos. Intrebarea era daca mi s-a intamplat sa imi visez ursitul de Boboteaza.
Da Emy, dar nu de Boboteaza (sau de Sf. Andrei, eu parca asa stiam) l-am visat intr-o noapte de noiembrie, iar a doaua zi dimineata am avut surpriza stupefianta sa primesc un comment pe hi5 de la un tanar istet. I-am cercetat pozele de la profil si la a 4-a poza mi s-a urcat inima in gat. Era exact tipul pe care il visasem in noaptea aia. I-am raspuns imediat cu „Ma interesezi”. M-am scuzat in fel si chip ca par o baba nebuna si i-am marturisit ca l-am visat chiar in noaptea aia, dar nu i-am dat amanunte. Visul era un pic ciudat si cu impact puternic, m-am trezit sub impresia aia si imi aduceam aminte absolut toate amanuntele. Cand am realizat minunea, am crezut ca trebuie sa ii transmit un mesaj important si nu m-am gandit ca ar putea fi ceva intre noi, pentru simplul fapt ca era mai tanar decat mine cu 15 ani!
Ca sa nu te las curioasa o sa-ti povestesc pe scurt visul: Eram undeva in strainatate, la un fel de adunare internationala de orientare turistica si asta era seara de bal. Intr-o sala superba, mare, cu parchet pe jos si scaune de epoca aurii, lumea dansa. A venit la mine un domn, mai in varsta, foarte inalt si robust care m-a invitat la dans. L-am refuzat cu zambetul pe buze, dar a insistat intr-un mod amuzant, irezistibil si am cedat. In momentul in care m-am ridicat de pe scaun, m-a luat in brate ca pe un copil si a inceput sa se invarta cu mine prin toata sala. Am inchis ochii, ca sa nu ametesc. Imi placea si radeam in timp ce gandeam „ce fraiera eram daca nu acceptam”. La un moment dat i-am zis „lasa-ma jos ca am ametit” si fara sa deschid ochii am simtit ca ma asaza pe o canapea. Cand am deschis ochii, barbatul devenise mult mai tanar, era subtire si foarte atragator. Imi placea atat de mult si atractia reciproca era atat de puternica incat simteam ca vibrez, ca atunci cand trece curent prin tine. Ma tragea aproape de el si era atat de bine incat ma gandeam ca indiferent ce va vrea sa imi faca o sa-i cedez. Dar el mi-a spus ceva: „Pe mine ma iubesc femeile atat de mult incat ma musca”. L-am intrebat: „Cum adica te musca?” Si a intors obrazul aratandu-mi o rana groaznica, practic obrazul lui era carne vie. M-am speriat atat de tare incat m-am trezit. Gandind la vis, am simtit instinctiv ca acel baiat avea o boala sau ceva, luata de la femeile care „il musca”. Apoi mi-am facut cafeaua si am deschis computerul sa imi citesc mailurile.
Revin la commentul lui. Dupa ce i-am raspuns, mi-a raspuns si el, dar parea mai interesat de aparatul meu foto decat de vis. Astfel ca discutia a ramas la nivel de „dar cu pozele gotice cum stai?”.
I-am mai raspuns o data dar nu stiu ce stangacie am facut si mesajul nu a ajuns la el. Nu am mai avut rabdare sa o iau de la capat si nu i-am mai raspusns. Au mai trecut cateva saptamani si mi-a comentat din nou o fotografie. Vazand ca omul nu a uitat de mine m-am bucurat si am reluat conversatia facand un lucru unic pana atunci si de atunci incolo. I-am dat adresa mea de mail si l-am acceptat in lista de mess. La momentul cand am luat legatura cu el era in Olanda. Cand am re-luat legatura venise in Bucuresti. Mi-a scris mai multe mailuri, era foarte artistic si nonsalant in acelasi timp, imi povestea despre ce face fara sa stie ca ma cucereste (ciorba pe malul Dunarii, se juca cu copii in parc, se mai ducea cu prietenii la cate o bauta…) un om natural. Intr-o dimineata am gasit un mail in care imi pvestea cum s-a distrat el in noaptea aia si incheia cu „considera ca ti-am lasat gogosile calde si cafeaua aburinda la usa my lady”. Aproape am simtit gustul si mirosul! Poate asa vorbea cu toate fetele, nu stiu, dar la mine a ajuns pana in miezul creierului si de acolo mi s-au imprastiat endorfinele in tot corpul. Ma simtem ridicola, indragostita de un pusti frumos si care ma hranea fara sa stie.
Am intrat pe mess si, vazandu-l online, m-am gandit sa ii spun rapid multumesc pentru gogosi si cafea si apoi sa imi vad de treaba. Eram in criza de timp cu predarea unui text la revista la care lucram.
Mi-a dat web! Din momentul ala (dimineata la cafea, cand citeste lumea corespondenta) si pana la 12 noaptea am vorbit cu el pe mess incontinuu, apoi am facut iarasi un lucru unic: l-am chemat la mine sa bem o bere! Nu sunt genul. Eram atat de intaratata de acest frumos incat nu mi-a mai pasat nici de revista, nici de faptul ca o sa-mi plece cu mobila din casa, nici ca ar putea fi ultima zi din viata mea… parca eram dementa. Imi zburdau fluturasii prin cap, inima, in stomac, prin toata casa…
Mi-a cerut adresa. I-am dat-o fara sa clipesc, dar pe de alta parte totul parea o gluma, o incitare la „cum ar fi daca as veni?”. Nu credeam ca vine, asa ca am ramas in pijama, cum am stat toata ziua. Dupa vreo 45 de minute tzarrr la usa! M-am dus ca un pui de vrabie speriat, inima imi batea ca nebuna, am deschis usa cu un nod in gat… „Baaai, tu chiar ai venit!” Radea. „Da, credeai ca nu vin?” Avea 4 beri in traista si o ciocolata. Era inalt (1,90) si mai frumos decat ma asteptam. Am stat de vorba pana la ora 11 dimineata cand trebuia sa apara fostul sot (inca locuia cu mine) si atunci am decis repede sa fug de acasa cu frumosul la o cafea. Ne-am despartit abia la ora 17.00 cand trebuia sa fug acasa sa ma pregatesc pentru un spectacol unde eram invitata. L-am luat si pe el, dar ne-am fixat intalnirea in fata la TNB la ora 18.50. L-am prezentat tuturor ca fiind „un prieten” si gagicile imi faceau cu ochiul, „un amic ha?” Ne-am despartit in parcare, eu eram cu fosta soacra si o duceam acasa, asa ca nu am mai putut sa petrec cu el. Pana a doua zi, cand a venit sa imi aduca un cadou de Mos Nicolae, mi-a fost un dor de el de am simtit ca ma doare inima.
Fostul sot si-a dat seama repede ca ceva se intampla si s-a erijat cumva in pozitia tatalui ingrijorat „dar cine e acest barbat, ce invarte, e om de calitate?…” I-am spus ca e un Capricorn de 1,90, asa cum ii marturisisem ca imi doream, dar nu am avut cuarj sa ii spun ca e cu 15 ani mai tanar. Dupa vreo ora m-a apucat tremuratul (nu imi place sa mint) si i-am zis ca nu stiu daca e bine sau nu, dar asta simt sa fac si ca are cu 15 ani mai putin. S-a uitat la mine ca la un martian cu inimioare in antene. El se complexa ca iubita lui are cu 10 ani mai putin si se simtea pedofil. Imi inchipui ca vestea asta l-a naucit!
In ziua urmatoare i l-am prezentat la teatru, ne invitase la o piesa de-a lui in care juca. L-a placut! Dupa spectacol l-a invitat la noi si din momentul ala nu ne-am mai despartit. Venea la noi, gateam impreuna, ma duceam eu la el… Dupa o luna a plecat inapoi in Olanda (unde lucra), si mi-a promis ca se intoarce peste 3 luni.
Cred ca fostul meu sot era de-a dreptul fascinat de „telenovela” si, ca si mine, nu-si inchipuia ca tanarul se mai intoarce. Am tinut legatura pe net, ne vedeam in fiecare seara pe web… dar, de ziua mea, nu a intrat pe net! Mi-a dat un sms artistic (ca de obicei) dis de dimineata, apoi nu a mai fost de gasit.
Imi vine sa si rad de atmosfera festiva din casa. Eram eu si fostul sot, il invitasem si pe bunul meu vecin Dan, sateam toti cu o bere in mana si taceam penibil. Eu eram racita, palida si mizerabil de nefericita, inghitindu-mi cu demnitate lacrimile. Ei se faceau ca nu observa ca iubitul meu ma neglijeaza de ziua mea si incercau sa inchege o conversatie care se termina dupa poua replici.
Pentru mine relatia era terminata. Eu eram terminata.
Colac peste pupaza, a doua zi ne-au anuntat de la o agentie imobiliara ca veneau la vizionare cu un client. Apartamentul in care stateam era pus in vanzare de proprietar si noi nu aveam bani sa il cumparam. Nici nu mai era cazul, eram divortati de 5 luni. Asa ca din cand in cand ne mai calcau aia de la agentie cu tot soiul de clienti. Unii ne dezlipeau mocheta, altii ne ciocaneau in pereti, intrau incaltati prin toata casa, unii ne trageau de-o parte sa ne intrebe de eventualele hibe… neplacut oricum, mai ales ca odata hotarat clientul, noi ar fi trebuit sa ne mutam in alta parte. Trist. Iubeam casa aia.
La ora anuntata de agentie tzarrr la usa, eu am fugit in dormitor sa ma imbrac decent (adica nu in pijama) si l-am trimis la usa pe el. Cand am iesit din dormitor usa de la sufragerie, spre holul de la intrare era inchisa si se vedeau ceva umbre prin geamul mat. A intrat G (fostul sot) cu o fata ingrijorata si mi-a spus in soapta: „Sa-mi bag, asta chiar cumpara casa!” Ramasesem ca o curca disperata gafaind cu ochii bulbucati de suparare si prostita de situatie. „Hai, fa ceva, du-te la bucatarie si fa-i o cafea!” Atunci am simtit cum ies flacari de autogen din narile mele. Cum adica sa ii fac cafea unui om care ma va arunca in strada??? Oricum era dubios ca vizita intai bucataria. M-am mai calmat si m-am dus sa ma execut, ca o gazda buna… Am deschis usa de la bucatarie si furioasa inca fiind, vad un tip inalt, cu geaca de piele, sapca trasa pe ochi si cu un sac de marinar. „Ciudata creatura” am gandit, dar ala imi zambea. Mi-a luat cateva secunde bune sa il recunosc. M-am inrosit toata la fata si am simtit cum inima mi se gonfleaza gata sa sara la el in brate. Era EL, tanarul frumos, iubitul meu tanar si inalt, barbatul visurilor mele pe care il credeam pierdut! Asta da cadou de ziua mea. Nu a avut avion chiar de ziua mea, dar nici a doua zi n-a fost tarziu.
Au ras amandoi de mine. G e actor si inca unul bun, asa ca nu am fost eu prea curca. Mi-au facut-o!
Nu a mai durat mult si casa si-a gasit cumparator, a urmat o alergatura epuizanta timp de o luna. Eu aveam 2 joburi, lucram la o casa de moda de la 11.00 la 19.00, seara ne mutam si noaptea scriam texte pentru revista la care inca lucram. Epuizant, credeti-ma.
Dupa inca vreo 5 luni ne-am casatorit. Au trecut 2 ani de atunci si slava Domnului suntem fericiti, chiar daca am trecut prin multe greutati si necazuri absurde. La necazuri a sarit si G sa ne ajute, am ramas prieteni.
Da… pornisem de la intrebarea pe care mi-a formulat-o Emy, daca mi s-a intamplat sa imi visez ursitul… da, l-am visat, dar asta este cel mai putin important lucru din toate cate au urmat si vor urma.
Multumesc lui Dumnezeu!
Igalis 